Ateneu, 1987 (Anul 24, nr. 1-12)

1987-01-01 / nr. 1

---------------------------------------------------------------------------­ „SA FACEM ASTFEL ÎNCÎT ANUL 1987 SA MARCHEZE O ETAPA IMPORTANTA PE CALEA ÎNFĂPTUIRII OBIECTIVELOR STABILITE DE CON­GRESUL AL XIII-LEA AL PARTIDULUI PRIVIND TRECEREA ROMÂNIEI LA UN STADIU SUPERIOR DE DEZVOLTARE — CEL DE ŢARA SOCIALISTA MEDIU DEZVOLTATA —, REALIZAREA UNEI NOI CALITĂŢI A MUNCII ŞI VIEŢII ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR !“ NICOLAE CEAUŞESCU vi va Istoria naţională in gîndirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Continuînd şi dezvoltînd la cote valorice superioare tra­diţiile istorice ale neamului românesc, primul capitol din Programul P.C.R., consacrat istoriei partidului începe cu istoria dacilor şi romanilor, ceea ce exprimă orientarea profund novatoare antidogmatcă, promovată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu în perioada de după Congresul al IX-lea al P.C.R. Ideea integrării isto­riei partidului în istoria poporului român, cu sublinierea expresă că nu există şi nu pot exista două istorii paralele una a poporului şi alta a partidului , a fost abordată şi demonstrată cu deosebită forţă de convingere de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îndeosebi la Plenara din 1-2 iunie 1982. Această teză de o valoare inestimabilă a avut consecinţe benefice asupra întregului proces de elaborare a istoriei pa­­triei, ceea ce a stimulat apariţia unor lucrări de referinţă în ultimii ani, într-o viziune globală şi integratoare, între contribuţiile de însemnătate cardinală ale secreta­rului general al partidului, în domeniul istoriei, se cuvine să relevăm tezele sale privind necesitatea respectării riguroase a adevărului istoric, a interpretării judicioase, în lumina ma­terialismului dialectic şi istoric, a proceselor şi fenomenelor istorice naţionale şi universale, eliminarea din cîmpul isto­riei naţionale a tuturor interpretărilor subiective, tendinţe­lor din perioada dogmatismului, care au denaturat şi defor­mat unele momente cardinale din istoria poporului român. In acest sens tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prin cele două teze de doctorat în domeniul istoriei şi politologiei, a adus corective de o valoare excepţională pentru domeniul isto­riei naţionale, restabilind astfel adevărul istoric cu privire la caracterul participării României la primul război mondial, precum şi la structura statului naţional unitar român, format după Marea Unire din anul 1918. Pe baza unor ample şi profunde argumente istorice, eco­nomice şi politice, în lucrările menţionate, ca şi în nume­roase alte expuneri, studii şi articole, secretarul general al partidului a demonstrat caracterul eronat al tezelor vehi­culate în unele documente de partid din anii ilegalităţii, din perioada dogmatismului, sub influenţa Internaţionalei a III-a, teze care aveau implicaţii politice defavorabile intereselor naţionale. In aceste lucrări tovarăşul Nicolae Ceauşescu a probat faptul că : 1) România nu a fost niciodată în trecut „un stat imperialist“ ci, dimpotrivă, obiect al dominaţiei marilor puteri imperialiste opresoare ; 2) războiul purtat de România, de poporul român între anii 1916—1918 nu a fost un război imperialist, de cotropire şi anexiune a unor teri­torii străine, ci de eliberare şi unitate naţională, de unire cu Ţara a unor provincii istorice româneşti aflate sub domi­naţie străină ; 3) de asemenea, România nu a fost niciodată „un stat multinaţional care asupreşte alte naţiuni şi po­poare“, cum eronat se menţiona în documentele amintite, ci uninaţional, în care au convieţuit şi convieţuiesc alături de naţiunea română şi cîteva naţionalităţi conlocuitoare, aşezate pe teritoriul ţării noastre după formarea poporului român, graţie ospitalităţii şi generozităţii sale ; 4) pe baza precizărilor de mai sus s-a apreciat în mod legitim că a fost cu totul inadecvată şi dăunătoare, cu multiple şi grave implicaţii politice, teza vehiculată în documentele de partid ale congreselor II, III, IV şi V (1922—1932) privind nece­sitatea acordării „dreptului la autodeterminare pînă la se­pararea naţiunilor din România“, teză valabilă, în anumite condiţii, doar în cadrul statului multinaţional. Chiar o asemenea abordare sintetică pune totuşi în relief semnificaţia pregnantă, de valoare deosebită, a clarificărilor aduse de secretarul general al partidului, într-un moment de stringentă importanţă teoretică şi practică, istorică şi politică privind interesele şi destinele României. Cutezanţa şi probitatea ştiinţifică, cu care a intervenit în restabilirea adevărului istoric, au impus un nou curs în cercetarea şi interpretarea istoriei contemporane a României, au deter­minat un vast proces de dedogmatizare, de reconsiderare pe baze obiective a unor fenomene şi procese istorice şi de repunere în drepturile lor, a unor personalităţi de vază ale poporului nostru, care au exercitat un rol proeminent în făurirea istoriei şi culturii naţionale. Prof. dr. C. Gh. MARINESCU Lector dr. Rodica VOSNIUC -- (Continuare în pag. 5) Marelui conducător al naţiunii, celui mai iubit fiu al patriei socialiste, eroului între eroii neamului, strălucitului strateg al păcii­­ din adîncul inimilor La mulţi ani! El este cîmpia cu flori de sus şi pînă jos patria română El este visul dintotdeauna de pace şi cultură înălţarea celor trei culori El este voinţa unui neam de peste tot luceafăr grădină-grădinar El este şi va fi-n istorie chemarea mereu de comunism în zbor. Ion MACHIDON Sentimente de aleasă preţuire şi profund respect Un rol esenţial în obţinerea re­zultatelor ce situează chimia şi pe­trochimia românească pe un loc de frunte în ansamblul economiei na­ţionale revine cercetării ştiinţifice şi ingineriei tehnologice, desfăşura­te sub îndrumarea de înaltă com­petenţă a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, con­tribuţiei sale de istorică însemnătate, pe care a adus-o şi o aduce, ca om de ştiinţă de recunoaştere interna­ţională, în fruntea Consiliului Na­ţional al Ştiinţei şi învăţămîntului, la progresul ştiinţei româneşti, la orientarea acesteia, la introducerea şi promovarea susţinută în toate do­meniile vieţii economice şi sociale a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei. Progresele obţinute în acest do­meniu, cuprinderea unei arii de ac­tivităţi complexe în concordanţă cu actualele orientări mondiale reflec­tă în fapt contribuţia ştiinţifică di­rectă, munca neobosită a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, hotărîrea şi consecvenţa cu care a organizat şi orientat mun­ca de cercetare spre problemele prio­ritare ale industriei chimice şi pe­trochimice şi corelarea cu dezvolta­rea la o nouă treaptă calitativă a a­­cesteia cu toate ramurile economiei naţionale, în cincinalul 1981—1985, ca ur­mare a activităţii desfăşurate în toate unităţile componente ale In­stitutului Central de Chimie, au fost realizate în colaborare cu unităţile de producţie peste 700 produse noi, s-a valorificat un număr de 502 pro­cese tehnologice, din care 349 în in­stalaţii existente şi 153 în instalaţii noi, gradul de înnoire a producţiei fiind în 1985 de 25 la sută, urmînd ca prin acţiunile în curs să se re­alizeze în 1990 un grad de înnoire de 50 la sută. Sub permanenta îndrumare şi co­ordonare de către tovarăşa aca­demician doctor inginer Elena Ceauşescu, unităţile Institutului Cen­tral de Chimie sunt participante la toate programele prioritare coordo­nate de Consiliul Naţional al Ştiin­ţei şi învăţămîntului, la programele stabilite între ramuri, precum şi la programele proprii ale Ministerului Industriei Chimice şi Ministerului Industriei Petrochimice, activitatea fiind concentrată în principal pe a­­similarea produselor importate sau deficitare, pe modernizarea tehnolo­giilor pe direcţii cu eficienţă econo­mică superioară, ceea ce se regă­seşte în structura planului de cer­cetare în curs şi pentru etapa ur­mătoare şi sunt create condiţiile de realizare a planului pe perioada 1986—1990. Activitatea intensă ca specialist în domeniul elastomerilor, prin aportul ştiinţific direct al tovarăşei acade­mician doctor inginer Elena Ceauşescu, se concretizează în dez­voltarea fără precedent a producţiei de cauciucuri sintetice din România, care a devenit un important produ­cător al principalelor tipuri de cau­ciuc necesare tuturor categoriilor de anvelope şi unei largi game de ar­ticole tehnice, cu diminuarea conti­nuă a importului de cauciuc natu­ral de care ţara noastră nu dispune, contribuind în acelaşi timp la ob­ţinerea unor proprietăţi speciale pen­tru diferite solicitări şi utilizări pe care cauciucul natural nu le poate asigura. Prodigioasa activitate ca om de ştiinţă a tovarăşei Academician doc­tor inginer Elena Ceauşescu este cu­noscută şi apreciată în toate ţările lumii, aprecieri manifestate cu oca­zia diferitelor evenimente ştiinţifice internaţionale şi exprimate prin cele 37 distincţii şi titluri acordate de instituţii şi academii de ştiinţe din multe ţări ale lumii, precum şi prin editarea în 7—8 limbi ale lu­mii (rusă, italiană, spaniolă, fran­ceză, germană, japoneză) a lucrărilor elaborate. Maria IONESCU Director general Institutul Central de Chimie (Continuare în pag. 3)

Next