Ateneu, 1988 (Anul 25, nr. 1-12)

1988-01-01 / nr. 1

♦ Bloc-notes cultural ♦ C­A Document de amplă des­chidere programatică pen­tru evoluţia societăţii ro­mâneşti pe noi trepte de progres multilateral şi ci­vilizaţie, trecerea României în rîndul ţărilor mediu dez­voltate, Raportul prezentat la Conferinţa Naţională a partidului de către tovară­şul Nicolae Ceauşescu se adresează în aceeaşi măsu­ră, cuprinzător şi­ analitic, domeniului culturii şi spiri­tualităţii româneşti, în spe­cial din perspectiva constr­. Harghita , în­­tîlnirea interjudeţeană a brigăzilor artistice şi a formaţiilor de satiră şi umor (Miercurea Ciuc, 19—20 martie) ; Expozi­ţia judeţeană de artă plastică (Sediul Comple­xului muzeal judeţean, februarie — martie) ; Concursul judeţean de poezie patriotică şi re­voluţionară „Pămînt al bucuriei şi frăţiei“ (To­­pliţa, 27 martie) ; Ser­barea narciselor, ediţia a VIII-a (Vlăhiţa, 22 mai) ; Festivalul folclo­ric judeţean „Primăvara harghiteană“ (Miercu­rea Ciuc, 29 mai); Ma­nifestări cultural-artisti­­ce şi sportive complexe „Laudă muncii“ (Gheor­­gheni, 5 iunie) ; Zilele de vară ale universităţii cultural-ştiinţifice (O­­dorheiul Secuiesc, 10 iu­nie) ; întîlnirea judeţea­nă a fanfarelor „Cînte­­cul primăverii“ (Odorhe­­iul Secuiesc şi Cristuru Secuiesc, 12 iunie) ; Săr­bătoarea folclorică in­terjudeţeană „Prietenia“ (cu participarea forma­ţiilor din judeţele Bra­şov, Bistriţa, Covasna, Sibiu, Harghita — O­­dorheiul Secuiesc şi Băi­le Szejke, 19 iunie) ; Luna artei plastice har­­ghitene, tabăra de crea­ţie „Prietenia“ (Lăzarea, 1—30 august) ; Tîrgul de ceramică „Arcsó“ (Co­­rund, 0—7 august) ; Sa­lonul anual de artă plas­tică al plasticienilor har­­ghiteni (Miercurea Ciuc, 9 octombrie) ; întîlnirea judeţeană a formaţiilor de fanfară „Răsună pla­iul harghitean“ (Praid, 18 septembrie) ; Con­cursul interjudeţean al cîntecului păstoresc „Mioriţa“ (Tulgheş, 24— 25 septembrie) ; întîlni­rea formaţiilor folclorice L E N D A R tuirii acestora în vectori dinamici, forţe active de modelare şi propulsare a conştiinţelor în atitudini de viaţă practic-constructive. O intensificare a activităţii politic­o-educative şi cultu­rale în direcţia conştienti­zării scopurilor şi schimbă­rii mentalităţilor, precum şi o mai eficientă populariza­re a iniţiativelor şi activi­tăţilor reprezentative vor a­­vea drept rezultat valori­ficarea în grad mai ridi­cat a posibilităţilor existen­„La izvorul Trotuşului“ (Lunca de Jos, 2 octom­brie) . Tabăra de creaţie a artiştilor populari în­scrişi în Festivalul na­ţional „Cîntarea Româ­niei“ (Lăzarea, 1—20 oc­tombrie) ; Manifestarea interjudeţeană de mu­zică rok, ediţia a VII-a „Bradul de argint“ (Miercurea Ciuc, 19—20 noiembrie) ; Expoziţia judeţeană de artă plas­tică „Omagiu Republicii“ (Miercurea Ciuc, 17 de­cembrie) ; întîlnirea co­rală judeţeană „Harghita cîntă Republica“ (Di­­trău, 18 decembrie). . Neamţ _Ediţia a V-a a „Zilelor filmului documentar ştiinţific“ (20—27 martie) ; Salonul de primăvară al artiş­tilor plastici amatori (11—24 aprilie) ; A 17 ediţie a zilelor educa­ţiei juridice (10—24 a­­prilie) ; Ediţia a V-a a zilelor educaţiei politice şi culturii socialiste în judeţul Neamţ „împli­niri contemporane“ (1— 10 iunie) ; Ediţia a 17-a a „Vacanţelor muzicale la Piatra Neamţ“ (1 — 12 iulie) ; Salonul de carte „Libris ’88“ (25—30 octombrie) ; Colocviile de poezie patriotică, re­voluţionară de la Tîrgu Neamţ, ediţia a V-a (22— 23 octombrie) ; Ediţia a 18-a a manifestării „Sa­­doveniana“ şi concursul interjudeţean de creaţie literară „Mihail Sado­­veanu“ (2—6 noiembrie); Şezătoare la Humuleşti“ şi concursul de creaţie literară „Ion Creangă“ (Humuleşti şi Tîrgu Neamţ, 11—13 decem­brie) , Sărbătorile folclo­rice tradiţionale de la Bicaz-Chei (8 mai), Vă­­ratec (29 mai), Girov (5 iunie), Bozieni (12 iu­ ’88­ ­), materiale şi umane, cu perspectiva generalizării ex­perienţei educative avan­sate. Propunîndu-se infor­marea cititorilor cu ceea ce depăşeşte amănuntul co­mun în acest domeniu, a­­vem conştiinţa că şi în a­­ceasta zonă a ţării de în­tinsă tradiţie culturala, fap­tul cotidian de muncă şi viaţă îşi găseşte corelativul bine meritat al unei ample şi diverse activităţi cultu­rale care se va constitui ea însăşi în tradiţie fertilă( nie)), Tazlău (19 iunie), Grinţieş (19 iunie), Po­iana Teiului (26 iunie), Farcaşa (3 iulie), Pipirig (17 iulie), Războieni (24 iulie), Durău (14 august), Borca (28 august, Tar­­cău (4 septembrie), Bi­­cazul Ardelean (25 sep­tembrie). . Vrancea: Evo­­carea istorică „Vin la Milcov cu grăbire“ (Focşani, 24 ianuarie); Expoziţia realizărilor creaţiei tehnico-ştiinţifi­­ce „Expo-tehnica ’88“ (Focşani, ianuarie) ; De­cada culturii focşănene (Focşani, februarie) ; Luna cărţii la sate (Ma­nifestări cultural-educa­tive în judeţ, februarie); Zilele spectacolelor de teatru pentru copii şi tineret (Focşani, aprilie); Luna cărţii în întreprin­deri şi instituţii (mani­festări cultural educative în judeţ, aprilie); Luna ocrotirii naturii (mani­festări complexe la Focşani şi în judeţ, a­­prilie) ; Spectacole cu solişti şi grupuri de in­strumente de muzică folk „Gala muzicii ti­nere“ (Focşani, aprilie); Coordonate culturale păncene (Panciu, mai) ; Manifestarea complexă „Focşani — permanenţe culturale“ (octombrie) ; Concursul de muzică u­­şoară „Să cînte tinere­ţea“ (Focşani, noiem­brie) ; Decada cărţii ro­mâneşti ; Salonul literar Dragosloveni (Focşani, noiembrie); Zilele cărţii social-politice pentru ti­neret (activităţi la Foc­şani şi în­­judeţ, noiem­brie) ; Zilele filmului la sate (activităţi în cadrul judeţului, decembrie) ; Zilele filmului de edu­caţie sanitară (activităţi în judeţ, decembrie). • HARGHITA — Tabăra de la Lăzarea ; GRIGORE PATRICHI — „Figurină“ • VaslUI — „Conferinţa Naţiona­lă a P.C.R. document de bilanţ şi pers­pectivă a marilor înfăptuiri socialiste“ şi „Realizările României socialiste în cărţi şi documente“ sunt genericele u­­nor expuneri şi a expoziţiei de carte social-politică organizate de Biblioteca judeţeană la întreprinderea de Pre­lucrare a Lemnului din capitala jude­ţului . Simpozion : „Politica externă a României, politică de pace şi coope­rare cu toate popoarele lumii. Contri­buţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu la instaurarea unei noi ordini politice mondiale“ este tema simpozionului rea­lizat de Muzeul judeţean de istorie la Combinatul de fire sintetice din Vas­lui . Biblioteca judeţeană a organizat şi găzduit simpozionul „Opera tovară­şului Nicolae Ceauşescu — contribuţie fundamentală la înţelegerea teoriei şi practicii construcţiei socialiste, la cau­za progresului şi păcii în lume“ . Ace­eaşi instituţie a organizat în cadrul ci­clului de activităţi „Erou între eroii neamului“ manifestarea complexă „O­­magiu fierbinte eroului iubit. Şapte de­cenii în slujba poporului român“ . Simpozion şi expoziţie fotodocumenta­­ră : „Unirea naţiunea a făcut-o (Vas­lui) . „Datini şi obiceiuri de iarnă“ au fost transpuse artistic în evoluţia unor formaţii din mai multe localităţi între care Voineşti, Dragomireşti, Rafaila, Deleşti, Muntenii de Jos etc. ; Un spec­tacol dezbatere cu piesa „Rămîne pe joi“ de Eugenia Busuioceanu a fost or­ganizat la Teatrul „Victor Ion Popa“ din Bîrlad . Expunere urmată de mon­taj literar şi proiecţie cinematografică în cadrul temei : „Mihai Eminescu — cea mai cuprinzătoare dimensiune a su­fletului românesc“ (Huşi). • PAGINA 2 • UN OM — O EPOCĂ — O ŢARĂ DIN GlNDIREA SOCIAL-POLITICĂ ŞI FILOZOFICI A PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI lui arăta că aceasta trebuie să re­flecte psihologia specifică poporului român, aspiraţiile, idealurile sale na­ţionale perene, sentimentele, stările de spirit, tradiţiile sale şi totodată eroismul său civilizator în făurirea noii societăţi, noile valori materiale şi spirituale, deziderate şi ţeluri, noul umanism socialist, în concepţia partidului nostru, pre­ocuparea creatorilor pentru impri­marea unui puternic şi autentic specific naţional în operele lor, re­prezintă condiţia primordială a cir­cumscrierii acestora în patrimoniul culturii universale, ceea ce confirmă principiul axiomatic al legăturii din­(...) PARTIDUL COMUNIST ROMÂN ESTE MOŞTENITORUL ŞI CONTINUATORUL CELOR MAI ÎNALTE TRADIŢII DE LUPTĂ ALE MASELOR POPULARE PENTRU FORMAREA POPORULUI ROMÂN, PENTRU DEZVOLTAREA LIMBII ŞI CULTURII PROPRII, PENTRU AFIRMAREA NAŢIUNII ROMÂNE ŞI A STATULUI NAŢIONAL UNI­TAR — ROMÂNIA. NICOLAE CEAUŞESCU Valorile naţionale (Urmare din pag. 1) limitate şi relative, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a demonstrat că naţiunea este un fenomen viabil, progresist al epocii noastre. Totodată s-a confirmat un adevăr axiomatic, elaborat de conducătorul partidului şi statului nostru, şi enume că naţiunea socialistă poate să-şi îndeplinească toate aspiraţiile sa­le, să materializeze cu succes pro­gramele civilizaţiei socialiste, numai şi numai în condiţiile de autentică, deplină suveranitate şi independenţă pe plan intern şi internaţional. In lumina orientărilor fundamentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Con­gresul al IX-lea al P.C.R. şi ulte­rior, au fost eliminate viziunile dog­matice, stîngiste şi din sfera valori­ficării moştenirii culturale, procedîn­­du-se la restituirea şi integrarea în cultura naţională a întregii gîndiri şi creaţii progresiste, umaniste a po­porului român, realizată pe parcursul evoluţiei sale istorice, în climatul ideologic de după 1965 a fost posibilă o autentică „restitu­tio in integrum“ şi pe această bază repunerea în drepturi a operei unor creatori de marcă precum O. Goga, Titu Maiorescu, Lucian Blaga, N. Iorga şi mulţi alţii. Aceasta a în­semnat nu numai un act de justi­ţie, de echitate, dar în acelaşi timp şi un mare act naţional şi de cultură. Eliberat de toate servituţile dogma­tismului şi de implicaţiile nefaste ale împrumutului necreator, parti­dul clasei muncitoare s-a manifes­tat ca partid al demnităţii şi con­ştiinţei naţionale, a dovedit că el este singur în stare să promoveze cu con­secvenţă tradiţiile progresiste şi u­­maniste, valorile spirituale şi naţio­nale autentice, să asigure îmbinarea creatoare a tradiţiei cu inovaţia, a naţionalului cu universalul. De ase­menea, numeroase alte demersuri patriotice vizînd cunoaşterea mai profundă, interpretarea obiectivă şi afirmarea istoriei naţionale au por­nit din iniţiativa secretarului gene­ral al partidului, tezele cuprinse în Expunerea sa la Plenara Comitetu­lui Central al P.C.R. din iunie 1982, reprezentînd în acest sens un im­portant moment de referinţă în ceea ce priveşte rolul istoriei în forma­rea conştiinţei naţionale. Angajarea culturii în transformă­rile structurale ale prezentului so­cialist, în marile procese revoluţio­nare îi conferă acesteia un caracter dinamic, modelator de conştiinţe şi militant. Aceasta presupune, releva tovar­ăşul Nicolae Ceauşescu, necesi­tatea unei atitudini ideologice de înaltă exigenţă şi principialitate, de intransigenţă comunistă şi de res­ponsabilitate patriotică. In ceea ce priveşte caracterul naţional al cul­turii, secretarul general al partidu-tre naţional şi universal. In acest context, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pus în faţa creatorilor imperativul de a reflecta cu pregnanţă proble­matica vibrantă a istoriei noastre naţionale, mai ales azi cînd asistăm la recrudescenţa nihilismului naţio­nal şi a revizionismului. Un popor nu-şi poate înscrie nu­mele în cartea de aur a istoriei şi nu-şi poate construi fiinţa spiritua­lă decit încărcînd propria sa lume spaţial-geografică şi temporal isto­rică cu sensuri, cu valori ce se con­stituie ca valori ale patriei. Slujind progresul social şi politic In galeria marilor personalităţi româneşti contemporane un loc de prestigiu îl ocupă tovarăşa academi­cian doctor inginer Elena Ceauşescu, eminent om politic şi savant de recunoaştere internaţională, care şi-a închinat întreaga sa viaţă şi luptă aspiraţiilor de libertate şi dreptate socială ale poporului român, progre­sului necontenit al ştiinţei şi învăţă­­mîntului, al patriei noastre socialiste. Tovarăşa Elena Ceauşescu s-a de­dicat activităţii revoluţionare în rîn­­durile mişcării de tineret, a bresle­lor, în mişcarea antifascistă, afir­­mîndu-se prin spiritul său cutezător, consecvenţa şi resposabilitatea cu care a îndeplinit misiunile politice încredinţate de P.C.R., de alte or­ganizaţii politice din ţara noastră. In anii socialismului, tovarăşa Elena Ceauşescu s-a impus ca om politic de larg orizont, ca activist revoluţio­nar, pasionat şi talentat conducător al destinelor naţiunii prin exercita­rea unor înalte răspunderi pe linie de partid şi de stat. Ceea ce defi­neşte figura de om politic, de revo­luţionar a tovarăşei Elena Ceauşescu este pasiunea şi dîrzenia cu care a acţionat şi acţionează pentru mate­rializarea efectivă a programului P.C.R. de edificare a civilizaţiei so­cialiste multilateral dezvoltate şi crearea condiţiilor pentru înaintarea României spre comunism. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi-a adus o contri­buţie determinantă la elaborarea strategiei partidului şi statului în domeniul învăţămîntului, culturii, ştiinţei ca şi la aplicarea concretă în viaţă, în practica socială a pro­gramelor naţionale adoptate în aceste domenii de vîrf ale sistemului nos­tru social. Cuvîntările rostite de to­varăşa academician dr. ing. Elena Ceauşescu la Congresul Ştiinţei şi învăţămîntului, ca şi la deschiderea Congresului Culturii şi Educaţiei So­cialiste, care a avut loc în acest an, demonstrează elocvent preocuparea omului cu răspundere politică pe li­nie de partid şi de stat pentru pro­gresul naţiunii, pentru perspectivele ştiinţei şi culturii româneşti, grija pentru continua dezvoltare a aces­tora La nivelul cerinţelor societăţii noastre, a imperativelor revoluţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane. Pornind de la principiile fundamen­tale ale strategiei partidului şi sta­tului nostru în domeniul învăţămîn­tului, de la concepţia revoluţionară, tridimensională, a secretarului gene­ral al P.C.R. privind imperativul le­gării organice a învăţămîntului cu cercetarea ştiinţifică şi practica so­cială, tovarăşa academician dr. ing. Elena Ceauşescu a formulat o suită de teze noi, de o valoare deosebită, menite să determine un salt calitativ autentic în domeniul ştiinţei, învăţă­mîntului, culturii şi educaţiei. Nu­mai astfel poate fi împlinită meni­rea profund umanistă a şcolii noas­tre, de a asigura absolvenţilor un larg orizont ştiinţific şi cultural, o temeinică pregătire de specialitate, care să le permită să se adapteze ra­pid la mutaţiile ce se produc ine­rent în domeniile tehnicii, tehnolo­giilor, în toate ramurile economiei naţionale, sub impactul impresio­nantei revoluţii ştiinţifice şi tehnice Efigia Academician contemporane pe care o străbate omenirea. Un alt imperativ de care depinde formarea multilaterală a absolven­ţilor şcolii româneşti, relevat cu pregnanţă de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu îl re­prezintă educaţia comunistă, în spi­rit revoluţionar a elevilor şi studen­ţilor, datoria tuturor cadrelor didac­tice de a asigura formarea lor atît ca specialişti competenţi într-un do­meniu sau altul, cît şi ca cetăţeni conştienţi, devotaţi patriei şi popo­rului, animaţi permanent de o puter­nică conştiinţă patriotică, de senti­mentul responsabilităţii pentru pre­zentul şi viitorul naţiunii. „Dezvol­­tînd interesul tinerilor pentru cu­noaşterea şi preţuirea istoriei naţio­nale — subliniază tovarăşa Elena Ceauşescu — a trecutului glorios de luptă al poporului român, a măre­ţelor realizări obţinute prin munca şi eforturile întregii naţiuni în anii socialismului, şcoala trebuie să cul­tive în rîndul tineretului puternice sentimente patriotice, hotărîrea de a servi neabătut ţara, partidul şi poporul, de a face totul pentru apă­rarea şi dezvoltarea continuă a în­făptuirilor istorice ale României so­cialiste, pentru întărirea independen­ţei şi suveranităţii sale, pentru pro­gresul şi înflorirea continuă a patri­ei noastre socialiste“. Referindu-se la sarcinile şcolii de a răspunde pe deplin cerinţelor formulate de par­tidul şi statul nostru în pregătirea unor cadre de înaltă competenţă, capabile să recepteze şi să aplice progresul tehnico-ştiinţific cel mai înaintat, tovarăşa academician doc­tor inginer Elena Ceauşescu sublinia că învăţămîntul românesc trebuie să se organizeze şi să funcţioneze ca un sistem complex închegat, bazat pe o concepţie unitară, revoluţionară, profund creatoare, ştiinţific funda­mentată, in deplină concordanţă cu cerinţele de progres ale societăţii noastre, fundamentate de Congresul al XIII-lea al P.C.R. înzestrată cu o capacitate de cu­prindere neobişnuită şi o mare pu­tere de muncă, concomitent cu sar­cinile social-politice, cu activitatea de conducere pe linie de partid şi de stat, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu desfăşoară şi o impresionantă activitate ştiinţi­fică în domeniul chimiei, abordînd unul din domeniile de vîrf ale aces­teia şi anume : chimia şi tehnologia compuşilor macro-moleculari. Opera ştiinţifică a tovarăşei academician Elena Ceauşescu se bucură de o a­­preciere favorabilă în viaţa ştiinţi­fică internaţională, dovada acestui fapt constituind-o traducerea lucrări­lor sale în numeroase ţări, precum şi comentariile elogioase ale unor personalităţi marcante din domeniul chimiei Prof. univ. dr. Lorica GAVRILIŢĂ, Rectorul I.M.F. Iaşi unui destin : dr. inginer Stimă şi admiraţie In ianuarie, la sărbătorirea zilei sale de naştere, poporul aduce din tot sufletul un călduros omagiu to­varăşei academician dr. ing Elena Ceauşescu. Sunt cuprinse în acest tra­diţional gest sentimentele de stimă şi admiraţie în faţa unei vieţi exem­plare, pusă cu toată dăruirea şi spi­ritul de sacrificiu în slujba libertăţii economice, sociale şi politice, a pro­gresului ţării, căci încă din tinereţe tovarăşa Elena Ceauşescu a ştiut să-şi confunde destinul cu cel al pro­gresului şi al revoluţiei, remarcîn­­du-se printr-o înaltă conştiinţă po­litică, spirit organizatoric şi vocaţie a muncii fără preget. Personalitate complexă (militant politic, om de ştiinţă şi savant de largă recunoaşte­re internaţională), domnia sa a reu­şit să dovedească lumii prin mode­lul propriei vieţi, înălţimea la care se poate ridica rostul femeii în pei­sajul politic şi social al acestui sfîr­­şit de mileniu. La 1 Mai 1939 se număra, alături de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în­tre organizatorii de la Bucureşti ai uneia dintre primele mari bătălii antifasciste şi antirăzboinice din Eu­ropa , s-a călit prin ani în focul lup­tei revoluţionare, fiind o prezenţă activă în toate marile momente is­torice care au marcat drumul Româ­niei spre socialism şi comunism. Tovarăşa Elena Ceauşescu este as­tăzi, cum bine se ştie, membru al Comitetului Politic Executiv al Co­mitetului Central, prim-viceprim­­ministru al guvernului şi preşedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului şi se implică, cu înal­tă competenţă, în întreaga viaţă po­litică, socială, economică şi ştiinţi­fică a ţării, remarcîndu-se prin con­tribuţii de seamă la înfăptuirea ple­nară a politicii interne şi externe a Partidului Comunist Român. Dintre contribuţiile cele mai de seamă ale tovarăşei academician dr. ing. Elena Ceauşescu, credem că tre­buie subliniate în primul rînd două : a înţeles cu claritate cerinţele epocii contemporane, considerînd învăţă­mîntul şi ştiinţa drept factori hotă­­rîtori ai progresului, şi a înălţat (cum remarca într-un amplu şi elo­gios articol ziarul Italian „li Cor­­riere di Roma“) ştiinţa la nivel de politică. A ştiut să răspundă cu stră­lucire acestor înalte cerinţe teoreti­ce, prin rezultatele concrete ale pro­priei activităţi de cercetător ştiinţi­fic pasionat şi de talent, ca şi prin­tr-o îndelungată şi avizată preocu­pare pentru organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică din ţara noas­tră. Ca preşedinte al Consiliului Na­ţional al Ştiinţei şi învăţămîntului şi-a consacrat şi îşi consacră întregul efort promovării susţinute a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei contem­porane în toate domeniile vieţii eco­nomice a României. Institutul Central de Chimie, pe care-l conduce de ani de zile, este astăzi un model de instituție de cercetare în care inter- • ATENEU • IANUARIE 1988 ©

Next