Ateneu, 1988 (Anul 25, nr. 1-12)
1988-01-01 / nr. 1
♦ Bloc-notes cultural ♦ CA Document de amplă deschidere programatică pentru evoluţia societăţii româneşti pe noi trepte de progres multilateral şi civilizaţie, trecerea României în rîndul ţărilor mediu dezvoltate, Raportul prezentat la Conferinţa Naţională a partidului de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu se adresează în aceeaşi măsură, cuprinzător şi analitic, domeniului culturii şi spiritualităţii româneşti, în special din perspectiva constr. Harghita , întîlnirea interjudeţeană a brigăzilor artistice şi a formaţiilor de satiră şi umor (Miercurea Ciuc, 19—20 martie) ; Expoziţia judeţeană de artă plastică (Sediul Complexului muzeal judeţean, februarie — martie) ; Concursul judeţean de poezie patriotică şi revoluţionară „Pămînt al bucuriei şi frăţiei“ (Topliţa, 27 martie) ; Serbarea narciselor, ediţia a VIII-a (Vlăhiţa, 22 mai) ; Festivalul folcloric judeţean „Primăvara harghiteană“ (Miercurea Ciuc, 29 mai); Manifestări cultural-artistice şi sportive complexe „Laudă muncii“ (Gheorgheni, 5 iunie) ; Zilele de vară ale universităţii cultural-ştiinţifice (Odorheiul Secuiesc, 10 iunie) ; întîlnirea judeţeană a fanfarelor „Cîntecul primăverii“ (Odorheiul Secuiesc şi Cristuru Secuiesc, 12 iunie) ; Sărbătoarea folclorică interjudeţeană „Prietenia“ (cu participarea formaţiilor din judeţele Braşov, Bistriţa, Covasna, Sibiu, Harghita — Odorheiul Secuiesc şi Băile Szejke, 19 iunie) ; Luna artei plastice harghitene, tabăra de creaţie „Prietenia“ (Lăzarea, 1—30 august) ; Tîrgul de ceramică „Arcsó“ (Corund, 0—7 august) ; Salonul anual de artă plastică al plasticienilor harghiteni (Miercurea Ciuc, 9 octombrie) ; întîlnirea judeţeană a formaţiilor de fanfară „Răsună plaiul harghitean“ (Praid, 18 septembrie) ; Concursul interjudeţean al cîntecului păstoresc „Mioriţa“ (Tulgheş, 24— 25 septembrie) ; întîlnirea formaţiilor folclorice L E N D A R tuirii acestora în vectori dinamici, forţe active de modelare şi propulsare a conştiinţelor în atitudini de viaţă practic-constructive. O intensificare a activităţii politico-educative şi culturale în direcţia conştientizării scopurilor şi schimbării mentalităţilor, precum şi o mai eficientă popularizare a iniţiativelor şi activităţilor reprezentative vor avea drept rezultat valorificarea în grad mai ridicat a posibilităţilor existen„La izvorul Trotuşului“ (Lunca de Jos, 2 octombrie) . Tabăra de creaţie a artiştilor populari înscrişi în Festivalul naţional „Cîntarea României“ (Lăzarea, 1—20 octombrie) ; Manifestarea interjudeţeană de muzică rok, ediţia a VII-a „Bradul de argint“ (Miercurea Ciuc, 19—20 noiembrie) ; Expoziţia judeţeană de artă plastică „Omagiu Republicii“ (Miercurea Ciuc, 17 decembrie) ; întîlnirea corală judeţeană „Harghita cîntă Republica“ (Ditrău, 18 decembrie). . Neamţ _Ediţia a V-a a „Zilelor filmului documentar ştiinţific“ (20—27 martie) ; Salonul de primăvară al artiştilor plastici amatori (11—24 aprilie) ; A 17 ediţie a zilelor educaţiei juridice (10—24 aprilie) ; Ediţia a V-a a zilelor educaţiei politice şi culturii socialiste în judeţul Neamţ „împliniri contemporane“ (1— 10 iunie) ; Ediţia a 17-a a „Vacanţelor muzicale la Piatra Neamţ“ (1 — 12 iulie) ; Salonul de carte „Libris ’88“ (25—30 octombrie) ; Colocviile de poezie patriotică, revoluţionară de la Tîrgu Neamţ, ediţia a V-a (22— 23 octombrie) ; Ediţia a 18-a a manifestării „Sadoveniana“ şi concursul interjudeţean de creaţie literară „Mihail Sadoveanu“ (2—6 noiembrie); Şezătoare la Humuleşti“ şi concursul de creaţie literară „Ion Creangă“ (Humuleşti şi Tîrgu Neamţ, 11—13 decembrie) , Sărbătorile folclorice tradiţionale de la Bicaz-Chei (8 mai), Văratec (29 mai), Girov (5 iunie), Bozieni (12 iu ’88 ), materiale şi umane, cu perspectiva generalizării experienţei educative avansate. Propunîndu-se informarea cititorilor cu ceea ce depăşeşte amănuntul comun în acest domeniu, avem conştiinţa că şi în aceasta zonă a ţării de întinsă tradiţie culturala, faptul cotidian de muncă şi viaţă îşi găseşte corelativul bine meritat al unei ample şi diverse activităţi culturale care se va constitui ea însăşi în tradiţie fertilă( nie)), Tazlău (19 iunie), Grinţieş (19 iunie), Poiana Teiului (26 iunie), Farcaşa (3 iulie), Pipirig (17 iulie), Războieni (24 iulie), Durău (14 august), Borca (28 august, Tarcău (4 septembrie), Bicazul Ardelean (25 septembrie). . Vrancea: Evocarea istorică „Vin la Milcov cu grăbire“ (Focşani, 24 ianuarie); Expoziţia realizărilor creaţiei tehnico-ştiinţifice „Expo-tehnica ’88“ (Focşani, ianuarie) ; Decada culturii focşănene (Focşani, februarie) ; Luna cărţii la sate (Manifestări cultural-educative în judeţ, februarie); Zilele spectacolelor de teatru pentru copii şi tineret (Focşani, aprilie); Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii (manifestări cultural educative în judeţ, aprilie); Luna ocrotirii naturii (manifestări complexe la Focşani şi în judeţ, aprilie) ; Spectacole cu solişti şi grupuri de instrumente de muzică folk „Gala muzicii tinere“ (Focşani, aprilie); Coordonate culturale păncene (Panciu, mai) ; Manifestarea complexă „Focşani — permanenţe culturale“ (octombrie) ; Concursul de muzică uşoară „Să cînte tinereţea“ (Focşani, noiembrie) ; Decada cărţii româneşti ; Salonul literar Dragosloveni (Focşani, noiembrie); Zilele cărţii social-politice pentru tineret (activităţi la Focşani şi înjudeţ, noiembrie) ; Zilele filmului la sate (activităţi în cadrul judeţului, decembrie) ; Zilele filmului de educaţie sanitară (activităţi în judeţ, decembrie). • HARGHITA — Tabăra de la Lăzarea ; GRIGORE PATRICHI — „Figurină“ • VaslUI — „Conferinţa Naţională a P.C.R. document de bilanţ şi perspectivă a marilor înfăptuiri socialiste“ şi „Realizările României socialiste în cărţi şi documente“ sunt genericele unor expuneri şi a expoziţiei de carte social-politică organizate de Biblioteca judeţeană la întreprinderea de Prelucrare a Lemnului din capitala judeţului . Simpozion : „Politica externă a României, politică de pace şi cooperare cu toate popoarele lumii. Contribuţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu la instaurarea unei noi ordini politice mondiale“ este tema simpozionului realizat de Muzeul judeţean de istorie la Combinatul de fire sintetice din Vaslui . Biblioteca judeţeană a organizat şi găzduit simpozionul „Opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu — contribuţie fundamentală la înţelegerea teoriei şi practicii construcţiei socialiste, la cauza progresului şi păcii în lume“ . Aceeaşi instituţie a organizat în cadrul ciclului de activităţi „Erou între eroii neamului“ manifestarea complexă „Omagiu fierbinte eroului iubit. Şapte decenii în slujba poporului român“ . Simpozion şi expoziţie fotodocumentară : „Unirea naţiunea a făcut-o (Vaslui) . „Datini şi obiceiuri de iarnă“ au fost transpuse artistic în evoluţia unor formaţii din mai multe localităţi între care Voineşti, Dragomireşti, Rafaila, Deleşti, Muntenii de Jos etc. ; Un spectacol dezbatere cu piesa „Rămîne pe joi“ de Eugenia Busuioceanu a fost organizat la Teatrul „Victor Ion Popa“ din Bîrlad . Expunere urmată de montaj literar şi proiecţie cinematografică în cadrul temei : „Mihai Eminescu — cea mai cuprinzătoare dimensiune a sufletului românesc“ (Huşi). • PAGINA 2 • UN OM — O EPOCĂ — O ŢARĂ DIN GlNDIREA SOCIAL-POLITICĂ ŞI FILOZOFICI A PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI lui arăta că aceasta trebuie să reflecte psihologia specifică poporului român, aspiraţiile, idealurile sale naţionale perene, sentimentele, stările de spirit, tradiţiile sale şi totodată eroismul său civilizator în făurirea noii societăţi, noile valori materiale şi spirituale, deziderate şi ţeluri, noul umanism socialist, în concepţia partidului nostru, preocuparea creatorilor pentru imprimarea unui puternic şi autentic specific naţional în operele lor, reprezintă condiţia primordială a circumscrierii acestora în patrimoniul culturii universale, ceea ce confirmă principiul axiomatic al legăturii din(...) PARTIDUL COMUNIST ROMÂN ESTE MOŞTENITORUL ŞI CONTINUATORUL CELOR MAI ÎNALTE TRADIŢII DE LUPTĂ ALE MASELOR POPULARE PENTRU FORMAREA POPORULUI ROMÂN, PENTRU DEZVOLTAREA LIMBII ŞI CULTURII PROPRII, PENTRU AFIRMAREA NAŢIUNII ROMÂNE ŞI A STATULUI NAŢIONAL UNITAR — ROMÂNIA. NICOLAE CEAUŞESCU Valorile naţionale (Urmare din pag. 1) limitate şi relative, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a demonstrat că naţiunea este un fenomen viabil, progresist al epocii noastre. Totodată s-a confirmat un adevăr axiomatic, elaborat de conducătorul partidului şi statului nostru, şi enume că naţiunea socialistă poate să-şi îndeplinească toate aspiraţiile sale, să materializeze cu succes programele civilizaţiei socialiste, numai şi numai în condiţiile de autentică, deplină suveranitate şi independenţă pe plan intern şi internaţional. In lumina orientărilor fundamentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al IX-lea al P.C.R. şi ulterior, au fost eliminate viziunile dogmatice, stîngiste şi din sfera valorificării moştenirii culturale, procedîndu-se la restituirea şi integrarea în cultura naţională a întregii gîndiri şi creaţii progresiste, umaniste a poporului român, realizată pe parcursul evoluţiei sale istorice, în climatul ideologic de după 1965 a fost posibilă o autentică „restitutio in integrum“ şi pe această bază repunerea în drepturi a operei unor creatori de marcă precum O. Goga, Titu Maiorescu, Lucian Blaga, N. Iorga şi mulţi alţii. Aceasta a însemnat nu numai un act de justiţie, de echitate, dar în acelaşi timp şi un mare act naţional şi de cultură. Eliberat de toate servituţile dogmatismului şi de implicaţiile nefaste ale împrumutului necreator, partidul clasei muncitoare s-a manifestat ca partid al demnităţii şi conştiinţei naţionale, a dovedit că el este singur în stare să promoveze cu consecvenţă tradiţiile progresiste şi umaniste, valorile spirituale şi naţionale autentice, să asigure îmbinarea creatoare a tradiţiei cu inovaţia, a naţionalului cu universalul. De asemenea, numeroase alte demersuri patriotice vizînd cunoaşterea mai profundă, interpretarea obiectivă şi afirmarea istoriei naţionale au pornit din iniţiativa secretarului general al partidului, tezele cuprinse în Expunerea sa la Plenara Comitetului Central al P.C.R. din iunie 1982, reprezentînd în acest sens un important moment de referinţă în ceea ce priveşte rolul istoriei în formarea conştiinţei naţionale. Angajarea culturii în transformările structurale ale prezentului socialist, în marile procese revoluţionare îi conferă acesteia un caracter dinamic, modelator de conştiinţe şi militant. Aceasta presupune, releva tovarăşul Nicolae Ceauşescu, necesitatea unei atitudini ideologice de înaltă exigenţă şi principialitate, de intransigenţă comunistă şi de responsabilitate patriotică. In ceea ce priveşte caracterul naţional al culturii, secretarul general al partidu-tre naţional şi universal. In acest context, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pus în faţa creatorilor imperativul de a reflecta cu pregnanţă problematica vibrantă a istoriei noastre naţionale, mai ales azi cînd asistăm la recrudescenţa nihilismului naţional şi a revizionismului. Un popor nu-şi poate înscrie numele în cartea de aur a istoriei şi nu-şi poate construi fiinţa spirituală decit încărcînd propria sa lume spaţial-geografică şi temporal istorică cu sensuri, cu valori ce se constituie ca valori ale patriei. Slujind progresul social şi politic In galeria marilor personalităţi româneşti contemporane un loc de prestigiu îl ocupă tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, eminent om politic şi savant de recunoaştere internaţională, care şi-a închinat întreaga sa viaţă şi luptă aspiraţiilor de libertate şi dreptate socială ale poporului român, progresului necontenit al ştiinţei şi învăţămîntului, al patriei noastre socialiste. Tovarăşa Elena Ceauşescu s-a dedicat activităţii revoluţionare în rîndurile mişcării de tineret, a breslelor, în mişcarea antifascistă, afirmîndu-se prin spiritul său cutezător, consecvenţa şi resposabilitatea cu care a îndeplinit misiunile politice încredinţate de P.C.R., de alte organizaţii politice din ţara noastră. In anii socialismului, tovarăşa Elena Ceauşescu s-a impus ca om politic de larg orizont, ca activist revoluţionar, pasionat şi talentat conducător al destinelor naţiunii prin exercitarea unor înalte răspunderi pe linie de partid şi de stat. Ceea ce defineşte figura de om politic, de revoluţionar a tovarăşei Elena Ceauşescu este pasiunea şi dîrzenia cu care a acţionat şi acţionează pentru materializarea efectivă a programului P.C.R. de edificare a civilizaţiei socialiste multilateral dezvoltate şi crearea condiţiilor pentru înaintarea României spre comunism. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi-a adus o contribuţie determinantă la elaborarea strategiei partidului şi statului în domeniul învăţămîntului, culturii, ştiinţei ca şi la aplicarea concretă în viaţă, în practica socială a programelor naţionale adoptate în aceste domenii de vîrf ale sistemului nostru social. Cuvîntările rostite de tovarăşa academician dr. ing. Elena Ceauşescu la Congresul Ştiinţei şi învăţămîntului, ca şi la deschiderea Congresului Culturii şi Educaţiei Socialiste, care a avut loc în acest an, demonstrează elocvent preocuparea omului cu răspundere politică pe linie de partid şi de stat pentru progresul naţiunii, pentru perspectivele ştiinţei şi culturii româneşti, grija pentru continua dezvoltare a acestora La nivelul cerinţelor societăţii noastre, a imperativelor revoluţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane. Pornind de la principiile fundamentale ale strategiei partidului şi statului nostru în domeniul învăţămîntului, de la concepţia revoluţionară, tridimensională, a secretarului general al P.C.R. privind imperativul legării organice a învăţămîntului cu cercetarea ştiinţifică şi practica socială, tovarăşa academician dr. ing. Elena Ceauşescu a formulat o suită de teze noi, de o valoare deosebită, menite să determine un salt calitativ autentic în domeniul ştiinţei, învăţămîntului, culturii şi educaţiei. Numai astfel poate fi împlinită menirea profund umanistă a şcolii noastre, de a asigura absolvenţilor un larg orizont ştiinţific şi cultural, o temeinică pregătire de specialitate, care să le permită să se adapteze rapid la mutaţiile ce se produc inerent în domeniile tehnicii, tehnologiilor, în toate ramurile economiei naţionale, sub impactul impresionantei revoluţii ştiinţifice şi tehnice Efigia Academician contemporane pe care o străbate omenirea. Un alt imperativ de care depinde formarea multilaterală a absolvenţilor şcolii româneşti, relevat cu pregnanţă de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu îl reprezintă educaţia comunistă, în spirit revoluţionar a elevilor şi studenţilor, datoria tuturor cadrelor didactice de a asigura formarea lor atît ca specialişti competenţi într-un domeniu sau altul, cît şi ca cetăţeni conştienţi, devotaţi patriei şi poporului, animaţi permanent de o puternică conştiinţă patriotică, de sentimentul responsabilităţii pentru prezentul şi viitorul naţiunii. „Dezvoltînd interesul tinerilor pentru cunoaşterea şi preţuirea istoriei naţionale — subliniază tovarăşa Elena Ceauşescu — a trecutului glorios de luptă al poporului român, a măreţelor realizări obţinute prin munca şi eforturile întregii naţiuni în anii socialismului, şcoala trebuie să cultive în rîndul tineretului puternice sentimente patriotice, hotărîrea de a servi neabătut ţara, partidul şi poporul, de a face totul pentru apărarea şi dezvoltarea continuă a înfăptuirilor istorice ale României socialiste, pentru întărirea independenţei şi suveranităţii sale, pentru progresul şi înflorirea continuă a patriei noastre socialiste“. Referindu-se la sarcinile şcolii de a răspunde pe deplin cerinţelor formulate de partidul şi statul nostru în pregătirea unor cadre de înaltă competenţă, capabile să recepteze şi să aplice progresul tehnico-ştiinţific cel mai înaintat, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu sublinia că învăţămîntul românesc trebuie să se organizeze şi să funcţioneze ca un sistem complex închegat, bazat pe o concepţie unitară, revoluţionară, profund creatoare, ştiinţific fundamentată, in deplină concordanţă cu cerinţele de progres ale societăţii noastre, fundamentate de Congresul al XIII-lea al P.C.R. înzestrată cu o capacitate de cuprindere neobişnuită şi o mare putere de muncă, concomitent cu sarcinile social-politice, cu activitatea de conducere pe linie de partid şi de stat, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu desfăşoară şi o impresionantă activitate ştiinţifică în domeniul chimiei, abordînd unul din domeniile de vîrf ale acesteia şi anume : chimia şi tehnologia compuşilor macro-moleculari. Opera ştiinţifică a tovarăşei academician Elena Ceauşescu se bucură de o apreciere favorabilă în viaţa ştiinţifică internaţională, dovada acestui fapt constituind-o traducerea lucrărilor sale în numeroase ţări, precum şi comentariile elogioase ale unor personalităţi marcante din domeniul chimiei Prof. univ. dr. Lorica GAVRILIŢĂ, Rectorul I.M.F. Iaşi unui destin : dr. inginer Stimă şi admiraţie In ianuarie, la sărbătorirea zilei sale de naştere, poporul aduce din tot sufletul un călduros omagiu tovarăşei academician dr. ing Elena Ceauşescu. Sunt cuprinse în acest tradiţional gest sentimentele de stimă şi admiraţie în faţa unei vieţi exemplare, pusă cu toată dăruirea şi spiritul de sacrificiu în slujba libertăţii economice, sociale şi politice, a progresului ţării, căci încă din tinereţe tovarăşa Elena Ceauşescu a ştiut să-şi confunde destinul cu cel al progresului şi al revoluţiei, remarcîndu-se printr-o înaltă conştiinţă politică, spirit organizatoric şi vocaţie a muncii fără preget. Personalitate complexă (militant politic, om de ştiinţă şi savant de largă recunoaştere internaţională), domnia sa a reuşit să dovedească lumii prin modelul propriei vieţi, înălţimea la care se poate ridica rostul femeii în peisajul politic şi social al acestui sfîrşit de mileniu. La 1 Mai 1939 se număra, alături de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, între organizatorii de la Bucureşti ai uneia dintre primele mari bătălii antifasciste şi antirăzboinice din Europa , s-a călit prin ani în focul luptei revoluţionare, fiind o prezenţă activă în toate marile momente istorice care au marcat drumul României spre socialism şi comunism. Tovarăşa Elena Ceauşescu este astăzi, cum bine se ştie, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central, prim-viceprimministru al guvernului şi preşedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului şi se implică, cu înaltă competenţă, în întreaga viaţă politică, socială, economică şi ştiinţifică a ţării, remarcîndu-se prin contribuţii de seamă la înfăptuirea plenară a politicii interne şi externe a Partidului Comunist Român. Dintre contribuţiile cele mai de seamă ale tovarăşei academician dr. ing. Elena Ceauşescu, credem că trebuie subliniate în primul rînd două : a înţeles cu claritate cerinţele epocii contemporane, considerînd învăţămîntul şi ştiinţa drept factori hotărîtori ai progresului, şi a înălţat (cum remarca într-un amplu şi elogios articol ziarul Italian „li Corriere di Roma“) ştiinţa la nivel de politică. A ştiut să răspundă cu strălucire acestor înalte cerinţe teoretice, prin rezultatele concrete ale propriei activităţi de cercetător ştiinţific pasionat şi de talent, ca şi printr-o îndelungată şi avizată preocupare pentru organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică din ţara noastră. Ca preşedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului şi-a consacrat şi îşi consacră întregul efort promovării susţinute a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei contemporane în toate domeniile vieţii economice a României. Institutul Central de Chimie, pe care-l conduce de ani de zile, este astăzi un model de instituție de cercetare în care inter- • ATENEU • IANUARIE 1988 ©