Biserica şi Şcoala, 1929 (Anul 53, nr. 1-52)
1929-01-01 / nr. 1
O mare bucurie a Bisericei noastre. — Traducerea Vechiului Testament — Rezultatul activităţii pe teren bisericesc nu se judecă după alunecările sporadice ale singuraticilor, ci după posibilităţile de devenire creştinească asigurate pe seama mulţimile însetate după adevăr. Şi de fapt o mare sete stăpâneşte sufletul poporului nostru. Sfânta Scriptură este pusă în mâna lui de oameni, cari urmăresc alte interese decât cele ale sufletului, înţeleg pe sectanţi. A sosit timpul să înceteze această scădere. Oamenii învăţaţi ai bisericei noastre şi-au dat seama că Biserica e chemată a potoli setea mulţimilor. Profesorii Gala Galaction şi Vasile Radu de la facultatea teologică din Chişinău anunţă în revista „Viaţa Românească“ (Nov 1928) de la Iaşi că lucrează în colaborare la traducerea în româneşte a Vechiului Testament, de pe originalul ebraic. Psaltirea este deja tradusă iar restul va fi gata aproximativ în 5 ani de zile. Biserica noastră nu poate avea o bucurie mai mare decât aceasta. Cei trei înţelepţi ai răsăritului cu bucurie şi-au plecat genunchiul în faţa ieslei din Vitleem văzând că s-a realizat dorinţa lumii vechi, exprimată de Platon: „Ah, de-ar veni unul din zei pe pământ să ne înveţe adevărul“ . Cei trei înţelepţi nu numai au dorit, să vină un Mântuitor, ci l-au şi căutat şi i-au adus devotamentul lor. Astfel şi noi, toată suflarea creştină românească, nu numai dorim să se realizeze opera întreprinsă de cei doi profesori de la Chişinău, dar ne plecăm genunchiul şi rugăm pe Dumnezeu să-i ajute în opera lor nemuritoare. Grea operă vor avea să îndeplinească. Autorii însăşi recunosc acest fapt: „E o lucrare grea, e o lucrare istovitoare .... O ridicăm ca un din, înaintea nnhoiurii, normii să se reverse peste Biserica noastră. Sectanţii de la noi ne combat şi ne strâmtorează cu Biblia lor recentă ageră, lucidă tradusă din marile Biblii protestante, adecă, mijlocit, din Biblia ebraică. Trebuie să opunem acestei maşini de război, una cel puţin egală cu ea. Ne trebuie şi nouă o Biblie recentă, ageră şi lucidă, în locul străvechii noastre Biblii, în deosebi, pentru temutele lupte confesionale ce ne stau înainte. Este la mijloc un interes bisericesc şi naţional, din ce în ce mai evident“. Oricât de grea este opera întreprinsă de dânşii, munca le va fi facilitată de ideia că servesc o Biserică acuzată pe nedrept că s ar sprijini pe jandarmi în lucrarea ei mântuitoare. De azi înainte va cădea şi această ruşinoasă acuzaţie. Bârfitorilor, îndoielnicilor şi răuvoitorilor le vom putea dovedi că nu baioneta este temelia luptei noastre ci Cuvântul lui Dumnezeu, tălmăcit în româneşte de oamenii ştiinţei pure şi aflaţi în serviciul ortodoxiei, atât de mult criticată, dar prea puţin sprijinită. Cunosc calităţile de eminenţi ebraişti ale distinşilor traducători. Cunosc râvna lor neţărmurită pentru cauza sfântă a mântuirii mulţimilor prin Biserică. Părintele Galaction a publicat deja Noul Testament. Biserica noastră este mândră de opera ce o vor săvârşi. Oamenii ştiinţei teologice nu pun lumina sub obroc. Mulţi au faima de învăţaţi, dar să ne arate pe cine învaţă şi care este rezultatul ştiinţei lor! Munca celor doi profesori de la Chişinău va avea urmări binecuvântate de acum şi până în veac. 1 Grigorie al Aradului. De GRIGORIE Episcopul Aradului. 9