Biserica şi Şcoala, 1945 (Anul 69, nr. 4-29)
1945-01-21 / nr. 4
Nr. 4 AnulXIX Arad 21 Ianuarie 1945 BISERICA şi ŞCOALA REVISTA OFICIALA A EPISCOPIEI ARADULUI Redacţia şi Administraţia APARE DUMINECA ABONAMENTUL: ARAD, STR. EMINESCU 18 Redactor: Pr. Ilarion V. Felea Pentru particulari pe an îooo lei. MEMORIU Pentru frontiera de Vest, faptul înfiinţării Universităţii din Timişoara e un temeiu de bucurie egal cu o biruinţă, pentru că însemnează o nouă afirmare de cultură şi de stăpânire românească peste ţinuturi care ale noastre au fost din neam în neam. Consiliul profesorilor de la Academia de Teologie din Arad, în şedinţa din 11 Ianuarie 1945, a luat cu bucurie la cunoştinţă Decretul-Lege Nr. 660 publicat în Monitorul Oficial Nr. 302 din 31 Decemvrie 1944, prin care s-a decretat înfiinţarea Universităţii de Vest, cu sediul în Timişoara, dar în acelaş timp a rămas surprins şi profund nemulţumit de lipsa de obiectivitate şi perspectivă istorică în care s’a redactat art. 2 din Decretul-Lege aci menţionat. Nemulţumirea aceasta îşi are următoarea motivare: 1. Dintr’o regretabilă eroare, sau ignoranţă, Decretul-Lege n’a ţinut seama de cea mai veche instituţie culturală de pe teritoiul Banatului şi Aradului, care este Academia Teologică din Arad. Cum şcoala aceasta funcţionează încă din anul 1826 cu un program de cursuri pe trei ani, putem conclude că e cea mai veche şcoală superioară art. din România, înfiinţată in anul 1822 a însemnat în cei 123 ani de existenţă un record cultural şi naţional, pe lângă cel religios şi moral, cum foarte puţine din aşezămintele noastre pot înregistra. De pe băncile acestei şcoli s’au ridicat, pe lângă cei peste 2000 de preoţi, şi o serie de bărbaţi vrednici, cărturari şi apostoli, care au condus corabia bisericii şi a neamului prin vremurile cele mai furtunoase. Amintim numai câteva nume de episcopi: Gherasim Raţ — cel dintâiu profesor al şcoalei, — Miron Romanul — ajuns mitropolit, — Iosif Goldiş, Ioan I. Papp, Roman Ciorogariu, şi câteva personalităţi culturale dintre cei duşi, ca: istoricul Dr. Ioan Sârbu, profesorii Dr. Iuliu Olariu, Dr. Teodor Botiş, Dr. Aurel Crăciunescu, sau dintre cei vii: P. S. S. Episcopul Vasile Lazarescu, istoricul Dr. Gheorghe Ciuhandu, prof. univ. Dr. Lazar Iacob, publicistul Ion Clopoţel, inspectorul şcolar Sabin Bruţianu şi alţii. Intre zidurile acestei şcoli s-a frământat sufletul tineretului care în 1869 a scos de sub tipar revista literară şi socială „Speranţa“, în 1872 „Lumina“, iar în 1877 „Biserica şi Şcoala“, una dintre cele mai vechi reviste din ţară, care continuă să apară fără întrerupere până astăzi. Atâta şi ar fi fost deajuns ca şcoala aceasta să nu fie ignorată când s’a pus în discuţie înfiinţarea Universităţii de Vest. Neamul nostru este aşa de sărac în instituţii culturale mai vechi de o sută de ani. Se pot număra pe degete în ţara noastră şcolile care se pot lăuda cu această venerabilă vârstă şi cu un trecut atât de strălucit, ca Academia Teologică din Arad. Alte neamuri se mândresc cu vechimea aşezămintelor lor şi pe drept cuvânt.... Din constatarea aceasta în primul rând se cuvenea să fie luată în considerare Academia Teologică din Arad, pentru a înlătura şi sub forma aceasta, învinuirea că noi Românii suntem numai de ori de alaltăeri. Acum, când ne străduim pe toate căile să dovedim lumii continuitatea noastră aici sub toate formele, prin urmare şi continuitatea noastră culturală, nu se cădea oare să se acorde Academiei din Arad, celei mai vechi dintre Academiile Teologice din această regiune, onoarea de a fi înălţată la rangul de Facultate ? Conştiinţa noastră ne strigă că da. Iată de ce socotim că înălţându-se la rangul de Facultate Academia Teologică din Oradea, şcoală care durează de 22 ani abia, s-a făcut o nedreptate Academiei Teologice din Arad şi totodată şi intereselor româneşti.