Gimnasiului Mare Public, Brassó, 1884
Influinţa limbei grece asupra desvoltării cuvintelor şi asupra literaturei limbei latine Istoria literaturai limbiloră, dar mai cu seama a limbilor, înseşi ne-a dat şi ne va mai da încă multe şi pipăite doveli, că fiecare limbă ce succede pe alta în cultură, dacă vine în mijlocită sau nemijlocită atingere cu aceea, adecă stância poporului, care vorbesce limba ce succede în literatură, cu acela, care vorbesce limba cultă, în privinţa geografică în mijlocită sau nemijlocită legătură, este absoluţii cu neputinţă, ca limba necultă apucându pe calea desvoltării să se desvolte şi să se cultive singură, nedependentă de aceea, care i-a premersit în cultură. — Este firea omului aşa, ca să-şî sporescă averea sa spirituală sau materială mai mulţii sau mai puţinii prin adopţiune de principii, de teorii, de sisteme, adecă imitându mai multă sau mai puțină dependentă pe alţii, cari i-au apucată înainte. Şi limba nu este alta nimica decâtă ună productă organică ală omului, care născendu-se din spiritulă aceluia se formeazâ mai întâiu după regulele spiritului, apoi, fiindcă ea se formeză cu ajutorulă organeloră de vorbire, trebue a se acomoda după legile acestoră organe, după legi fisiologice. Apoi fiindcă spiritulă este influinţată sau că elă se lasă a se influinţa de relaţiunî esterne, locale, temporale, naţionale etc, pentru aceea acestea trebuescă considerate la expunerea însuşiriloră particulare sau a schimbâriloră ce limba le-a suferită din légenfi sau în decursulă timpului. Pentru a ne convinge de adeverulă celorădmise, avemă numai să luămă în mână istoria limbei germane şi latine, şi vomă vede, câtă de mare a fostă influinţa limbei latine asupra desvoltării celei germane. Pentru că abstrăgendă dela terminii technicî în tóte ramurile de sciinţă, cari termini, după chiar afirmaţiunea bărbaţilor, competenţi germani, nu se potă traduce, resp. nu se potă înlocui prin alţii scoşi din tesaurulă limbei germane în