Buletinul Societăţii Medicale de Educaţie Fizică, 1934 (Anul 3, nr. 1-12)
1934-01-01 / nr. 1
O altă obiecţune ar fi şi proporţionalitatea reprezentării mediului urban şi rural în universităţi. Pe când studenţii în Farmacie provin mai mult din mediul urban (69,8%), cei de la I. S. E. F. provin mai mult din mediul rural (56,9 %); aceste deosebiri sunt mai puţin accentuate la studente deoarece majoritatea, atât la Farmacie (78,2 %) cât şi la I. S. E. F. (64 %) provin din mediul urban. Faptul că toţi au făcut liceul în mediul urban atenuiază această obiecţiune. O ultimă obiecţiune ar fi că aceste două grupe sunt inegale (tabelul No. 1), cel sportiv format din 52 studenţi şi 78 studente I. S. E. F., faţă de 209 studenţi şi 229 studente Farmacie. Trecând peste aceste considerente, noi încercăm să dăm, comparaţiuni antropometrice în mediul studenţesc, la ambele sexe, din care, credem, se pot evidenţia unele fapte interesante. Examinări anterioare practicate în alte ţări. A. Arnold ') dă un tabel comparativ (fără a preciza numărul celor examinaţi) între studenţi în general şi cei de la Educaţia fizică, evidenţiind avantajele, celor ce practică exerciţiile fizice, mai ales în creşterea circonferinţei toracelui şi a membrelor. Schlesingers * 2 3 4 5) face studii comparative ladiverse vrâste insistând mai ales asupra studenţilor din şcolile superioare, asupra capacităţii vitale şi a forţei maculare. Rosenbaums constată o rezistenţă mai mare la infecţiuni a acelor, ce se ocupă cu exerciţiile fizice (la o şcoală cu program de educaţie zilnică, numărul infecţiunilor a fost de 0,9%, la cei fără program a fost de 1,4%. Godin *) urmărind două grupe de şcolari debili şi voinici, constată o creştere importantă în greutate la acei debili, după instituirea unui program de educaţie fizică. Examinarea asupra sexului femenin sunt mult mai puţine. Arnold constată o diminuare a circonferenţei toracelui prin scăderea stratului grăsos în urma exerciţiilor fizice. Examinări in ţara noastră. Lipsesc, în literatura medicală română, publicaţiuni asupra datelor antropometrice întreprinse pe un număr mare de indivizi, care să fi permişi să sefixeze date antropometrice medii pentru fiecare vrâstă şi sex. Totuşi există încercări , cităm : Dr. C. Mihăilescu şi Dr. I. Lascăr *) . Modificări antropometrice şi fiziologice observate la studenţii I. S. E. F.-ului din Bucureşti, după trei ani de studii şide exerciţii fizice la un număr de 12 studente şi 15 studenţi. 1) Arnold. Capit. II din Knoll und A. Arnold Normale und Pathologische Physiologie der Leibesübungen. I. A. Barth Leipzig 1933. 2) Citat de Knoll. 3) Rosenbaum citat de KnoU. op. cit. 4) Godin. Anthropométrie et l’éducation physique. Soc. d’Antropométrie 1901—1910. 5) Dr. C. Michăilescu și Dr. I. Lascar. Educația Fizică, 1930 No. 9—10.