Buna Vestire, mai 1937 (Anul 1, nr. 58-79)
1937-05-01 / nr. 58
Pafi. 4 m a Bătăile dela football Cunoaşte toată lumea întâmplările de Duminecă dela Constanţa şi Galaţi. Noi n’am pomenit nimic despre ele, deoarece comunicarea noastră, oricât de colorată într’un sens sau altul, n’ar fi adus niciun fel de lumină pentru cei cari trebuiau luminaţi, pentru oficiali. Iar scrisorile pe care le-am primit din cele doiă porturi socotim că n’au nici o valoare, deoarece emană deja interesaţi. In cazurile pomenite se simţea nevoia unor anchete făcute de terţi, obiective şi desinteresate. Cum noi n’aveam putinţa unor astfel de investigaţiuni, ne-am desesizat de orice sarcină şi am aşteptat rezultatul anchetelor oficiale. Mărturisim că n’am avut nici posibilitatea unei scrutări a anchetei oficiale. Şi fiindcă n’avem dreptul la nici o suspiciune, socotim că anchetele şi hotărîrile federaţiei de football s’au exercitat în condiţiuni normale. Ne obligă la această atitudine mai ales amânarea sancţiunilor în cazul Constanţa, amânare care ne dovedeşte, că oficialii ţin să fie cât mai bine luminaţi. Şi cu aceasta punem punct laturei oficiale a acestei chestiuni. Rămân însă faptele. Virgil Popescu România!aTugoslavia se retrag din Gandidanul Mondial! Federaţiile respective au înaintat un protest comun forurilor organizatoare, socotindu-se lezate. Argumentele lor sunt juste. Sunt cele două ţări europene care au mers la Montevideo. Comportarea lor acolo a fost dintre cele mai bune. La fel ultimile rezultate sunt extrem de elogioase. Apoi, care e justificarea că în seria II (Irlanda, Polonia, Norvegia) se califică 2 ţări? Pe bună dreptate, România şi Iugoslavia, două ţări de forţe egale şi de mare prestigiu, sunt silite să se epuizeze între ele, într-o serie în care Egiptul nu contează. O anumită loialitate, pe care am vrea s’o ştim franceză, impune să aducă la Paris naţionalele ambelor ţări. Pentru că vor avea un cuvânt greu de spus F.C. Rapid a fost suspendat Se ştie că fosta grupare C. F. R. a a cumpărat cu vreo 600.000 lei de la Crijşana, pe Baratky. In urma campaniilor de presă, conducerea C. F. R.-ului a renunţat pentru moment la contractul de cumpărare. Cum însă prin această renunţare erau prejudiciate grav interesele financiare ale Crişanei, care refuzase extrădarea lui Baratky pentru un club francez — aceasta şi in urma recomandării F. R. F. A. — d. V. V. Tillea a obligat pe feroviari să-şi onoreze cuvântul dat şi i-a împrumutat din caseta federaţiei cu suma necesară cumpărării, fixându-se şi o eşalonare a rambursării. Săptămâna trecută F. C. Rapid, moştenitorul C. F. R.-ului, trebuia să plătească o rată de 50.000 lei. Şi n’a plătit-o. Iar F. R. F. A. a suspendat F. C. Rapidul până la plata sumei de mai sus, încă o ispravă a fantelui Fred Fulga. SpMta-R. (. Paris )-o (z-o) Ungara, condinatorul atacului itaniei In mare forma La Paris, pe stadionul Parc des Princes, s-au întâlnit în faţa a 20 mii spectatori material dintre reprezentativa Spaniei şi Racing Club Paris, una din fruntaşele footbal-ui francez. Informaţia franceză, producăndu-se goluri din cauza indisponibilităţii lui Hiden şi Iordan, au jucat Roux şi Jivcowitsch, vechea noastră cunoştinţă din Iugoslavia, care n'au corespuns încrederii şi misiunii. Materiul decurge în nota de superioritate a spaniolilor, în repriza doua făcând exibiţie. Marchează Langara toate cele 8 puncte. S’au remarcat Langara şi Bexseq, iar de la francezi, oarecum Diagne, Arbitrajul lui Leclerq, bun. Spaniolii îşi vor continua turneul început destul de frumos. S’ai tras la sorţi sforţările de finala ale Cupei României Aseară, în localul Federaţiei de football, s’au tras sorţii sferturilor de finală pentru Cupa României. Această importantă şedinţă a avut loc sub preşedinţia d-lui V. V. Ţillea preşedintele F. R. F. A. Au mai luat parte în afară de întreaga comisiune a Cupei, d-nii Luchide, Paul Costescu, Radu Istrate, Căpăţănă, ing. Stelea, delegaţi de grupări şi reprezentanţii presei. Urna a hotărît pentru data de 9 pai-Mai disputarea următoarelor title: Ripensia— Universitatea, la Timişoara, Delegat federal d. Moldovanu. Victoria — F. C. Rapid, la Cluj. Delegat federal nedesemnat. Juventus — Vulturii Textila, la Bucureşti. Delegat federal Gh. Taneo. Venus — Jiul, la București. BOX VASILE ŞERBANESCU BOXEAZA CU MARTINEZ DE ALFARA In sala Wagram din Paris se va desfăşura astă seară o reuniune internaţională de box. In match semi-vedetă, boxeurul român Vasile Şerbănescu va înfrunta pe spaniolul Martinez de Alfara în 10 reprize a 8 minute. Adversarul românului este un boxeur de valoare şi dacă va reuşi un rezultat bun, acesta îl va consacra definitiv. ECHIPA NATIONALA AMATOARE PLEACA LA MILANO Astăseară, la or® 10, Pleacă din Gara de Nord,echipa reprezentativă a României de box amator, care va participa la campionatele europene de la Milano. O DRAMA O înfiorătoare dramă, s’a întâmplat astă-noapte în Capitală. Alecu Tomescu, directorul soc. de construcţii şi materiale, în vârstă de 5 ani şi cu domiciliul în str. Mi- Htart 25, întâlnind în faţa, restaurantului *Tudoricăi, pe arhitectul Mircea Brănduş, din str. Orient 18, a tras asupra acestuia cinci gloanţe de revolver. Trei V au nimerit în abdomen, unul în tâmpla dreaptă şi altul în mâna stângă. Victima a fost transportată în stare de comă, la spitalul Filantropia. După săvârşirea crimei, Alecu Tomescu, s-a prezentat d-lui I. Vasilescu comisarul de serviciu pe Capitală. Din primele declaraţii — date în torsul nopţii, — reiese că Alecu Tomescu a ucis pe arhitectul Brănduş fiindcă şi-a surprins soţia în flagrant delict de adulter cu arhitectul Brănduş. Accesul călătorilor cu bilete din în vagoanele restaurante şi bar Direcţiunea generală C. F. R. a aprobat ca pe viitor şi călătorii cu bilete de clasa III să aibă acces în vagoanele restaurante ale trenului cu care călătoresc şi anume: Dimineaţa de la deschiderea vagonului restaurant, până la ora 0, la prânz dela ora 13,30, până la ora 14 și 30, după prânz dela ora 17,30, până la ora 18,30 și seara dela ora 21 până la ora 22. CARNET De Paşti a fost suspendată orice activitate oficială în rugby. Măsura este bine venită din toate punctele de vedere, mai ales că programul, de altfel nu prea încărcat al campionatului nu va suferi nici o amânare. F. 11. F. A. n’a hotărît nimic în incidentele de la Constanţa, ordonând un supliment de anchetă Mâine seară la Berlin campionul nostru Ilie Petrescu va întâlni pe Heuser, campionul Germaniei, intr’un match de box pe care, dacă îl va câștiga, compatriotul nostru își va deschide frumoase perspective in boxul european. •1 Astăzi toate echipele divizionare fac antrenamente serioase in vederea matchurilor de campionat pe care le vor susţine în prima zi de Paşti. Matchul de campionat Rapid-Unirea Tricolorul nu este aşa de sigur că se va putea disputa Sâmbătă după amiază, deoarece se spune că Sfânta Patriarhie a pus în vedere C. E. T. fiului că nici un spectacol, deci nici reuniunile sportive, nu sunt permise în săptămâna mare. Este vorba ca matchul de mai sus să se dispute a doua zi de Paşti. Întrucât regulamentul se opune unei astfel de aranjament va fi nevoie de o hotărîre expresă a comisiei campionatului naţional. »f» Răzu Cantacuzino, meritosul nostru polisportiv, a pornit pe avionul său să bată recordul mondial de viteză pe lo.ooo km. Se crede că ţinta finală va fi Colonia Capului în Africa * Colaboratorul nostru d. prof. Ghevntă se găseşte în prezent la Berlin, unde va angaja un antrenor german pentru sbor fără motor, care, venind în ţara noastră, va forma cadre noi printre tineri amatori de aviaţie Se crede că va fi angajat excelentul aviator Hirsch De Viitor, extrema dreaptă a Juventusului, a fost suspendat pe 2 luni fiindcă l-a lovit intenţionat pe Sharkady la matchul C. A. O.—Juventus. Măsura ni se pare excesivă, mai ales «ă jucătorul n’a fost scos de pe teren de către arbitru. * Comisia sanitară va ajuta pe Mimteanu I, dela Victoria, din Cluj,care s’a rănit la genunchi în matchul cu Juventus, întrucât este vorba de o grupare săracă şi de un jucător sărac, credem că membrii comisiei sanitare nu vor face nici o greutate meritosului Munteanu Niculae. Cunoaştem scrupulele nouei comisii sanitare şi de aceea avem încredere in hotărârile ei * Echipa de tennis a Italiei pentru cupa Davis are următoarea înfăţişare: Simplu domni: De Ştefani şi Campeli. Dublu domni’ Vuvntavalie şi Taron» & Max Schmelling, campionul Germaniei la toate categoriile, s’a îmbarcat pentru America în vederea matchului cu Jimmy Braddock pentru campionatul mondial * Juniorii Capitalei s’au antrenat ieri pe terenul A. C. S. A. în vederea matchului cu juniorii Silistrii. Din cauza ploii au lipsit foarte mulţi juniori. F. R. F. A. a refuzat cererea federaţiei cehoslovace la propunerea unui match Braga—Bucureşti sau Praga-Oradea. Învingând cu 4:0 pe Beogradsky, echipa croată Gradjansky din Zagreb şi-a adjudecat definitiv campionatul naţional iugoslav. Totuş echipa naţională Iugoslavă a fost formată aproape numai din belgrădeni. Se spune că boxeurii amatori selecţionaţi în echipa naţională ce ne va reprezenta în Italia la Torino, nu duc o viaţă tocmai conformă regalelor sportive. Ce face F. R. Box? * BUNA VESTIRE Viaţa emigranţilor ruşi din România Multe s’au scris despre viaţa din Rusia Sovietică, dar foarte puţine despre aceia, cari — acum 20 de ani — s’au rupt din sânul patriei lor, plecând în neştire, ca să exprime prin aceasta protestul lor gigantic împotriva ciumei roşii ce cuprinsese ţara întreagă. Aceştia sunt emigranţii ruşi, resturi ale armatei „albe”, cari au început lupta împotriva bolşevismului pe suprafaţa întregei lumi. Arffţfia sunt împrăştiaţi pretutindeni, de unde, cu gândul la patria robită de jidani, luptă, luptă mereu. Sunt modeşţi, nu voesc reclamă, — de aceea gestul lor apare şi mai măreţ. Nu de mult am, scris despre acei... ,Ruşi albi”, cari îşi jertfesc tinereţea şi viaţa pe altarul patriei, despre Ruşii dinManciuri. Am scris atunci de lupta dintre albi şi roşii. Acum, voia spune câteva cuvinte despre acei Ruşi, cari aci, în România primitoare, lucrează în mod legal pentru opera de binefacere, la care se mărginesc. SARACIE ŞI BINEFACERE Am avut ocazia să vizitez o cămăruţă mică şi modestă, în care — la câteva mese — se putea observa o muncă activă. Aci îşi are sediul „Biroul Emigranţilor Ruşi Naţionalişti din România”, care se ocupă de opere sociale. Am avut posibilitatea să observ ocupaţia acestor oameni, înghesuiţi în camere mici, nehigienice. Hei văd haine, pantofi şi alimente. In timp ce mă găseam într’una din aceste cămăruţe obscure, au fost satisfăcuţi moralmente vreo 10 ruşi săraci, cărora, în afară de îmbărbătare, li s’au dat pantofi, haine şi alte lucruri necesare, întreb de unde au fondurile necesare. D. Dr. H. S. Mihailoff preşedintele, lor îmi răspunde ca acestea sunt donaţiile oamenilor de bine, Ruşi şi Români, ASOCIAŢIA, PLASEAZA ŞOMEURI Tot de aci, Ruşii şomerii, găsesc îndrumarea care-i trimite la panta zilnică, pânea neagră a emigrantului. Totuşi, aceşti oameni, cari lucrează aci, tot aci cheltuesc deosebindu-se fundamental de cellaic, care câştigă şi pleacă. Aci vin Ruşii, care caută lucrători, aci vin lucrătorii cari caută de lucru. Şi totdeauna sunt satisfăcuţi. Plecând din birou, au dus cu mine mulţumirea sufletească, pe care o are orice naţionalist, ştiind că fraţii de doctrină, muncitorimea naţionalistă rusă, izgonită de draconul boşevic, nu este războită, ci în corpore, sub steagul care poartă aceleaşi svastici, luptă pentru o ţară, pe care o voeşte naţionalistă şi creştină, ignorând mizeria cotidiană, uşurată întrucâtva de acest birou de binefacere. Aceştia speră în reînvierea patriei lor şi că speranţele ei se vor realiza. Paul Cnjocaru Teatrul Ligii Culturale Teatrul Ligii Culturale reprezintă în prima zi de Paşti, seara la ora 9 Fiul cel pierdut de Nicolae Iorga. A doua zi în matineu şi seara Fiul cel pierdut de Nicolae Iorga cu Ion Manolescu în rolul principal, în regia d-lui Ion Sahighian. Marţi 1 Mai la ora 3 se va reprezenta Cadasvrul viu de Tolstoi cu Ion Manolescu şi Eugenia Zaharia de la Teatrul Naţional, iar seara la ora 9 Fiul cel pierdut, impresionanta dramă în 3 acte de Nicolae Iorga. Viitoarea premieră va fi Scamatorul, comedie în 3 acte, un prolog şi un epilog de Kurt Goetz, ce se va reprezenta la începutul lunii cu un tineresc ansamblu, în regia d-lui Nicolae Massim. Duminică 2 Mai, matineu, _ — Duminică 2 Mai, seara, Fiul cel pierdut Luni 8 Mai, matineu, Fiul Cel pierdut Luni 3 Mai, seara, Fiul cel pierdut Mărfi 4 Mai, matineu, Cadavrul viu Marţi 4 Mai, seara, Fiul cel pierdud UOTMtt ultima perfecţiune Articole menaj, Tacâmuri Urs» IONESCU,str. Academiei 23 întrunirea consiliului general al municipiului Capitalei si —..... — Votarea bugetului — Eri, la ora 10 dim, a avut loc întrunirea consiliului general al municipiului Capitalei, sub preşidenţia d-lui Al. G. Donescu, primarul general al municipiului Au luat parte primarii de sectoare, ajutorii de primari la municipiu, reprezentanţii primăriilor suburbane şi consilierii de drept. Se pune în discuţie bugetul general al municipiului şi sectoarelor, asupra căruia d. Donescu face o scurtă dare de seamă. D-sa spune, intre altele, că duce tratative cu statul pentru achitarea municipiului a despăgubirilor de război în sumă de 256 milioane lei. Aceste tratative sunt destul de avansate şi se speră că în curând această sumă să fie achitată prin compensaţie sau prin titluri de împrumut tranşa B. Urmează discuţii, după care membrii consiliului aprobă alcătuirea bugetelor municipiului. Se procedează apoi la modificarea regulamentului financiar şi se aprobă bilanţul pe 1936 al Uzinelor Comunale Bucureşti. VOTAREA BUGETULUI Cu mici modificări bugetul general al municipiului pe 1937-938 este votat DIVERSE HOTĂRÂRI Membrii consiliului hotărăsc apoi delegări de membrii ai consiliului general în comisiunile pentru impuneri comunale. ❖ Se ia în discuţie transformarea lăptăriei comunale în regie cooperativă, chestiune care este amânată — pentru a fi studiată în amănunţime — pentru şedinţa viitoare. După ce consiliul general se mai ocupă cu unele exproprieri, şedinţa se ridică îa ora 12 luna. v. m- Particparea publicului la parada de 10 Maiu Corpul II Armată a întocmit programul definitiv al defilării dela 10 Mai. S-a hotărît să se facă tribune mici, joase, numai pentru demnitari, pe câmpul Cotroceni. Publicului i se va rezerva un spaţiu gol, de o capacitate de 20.000 persoane de unde va putea privi defilarea, din picioare. Ministerul apărării naţionale a cerut primăriei Capitalei să aprobe construi■ rea unei balustrade de delimitare în faţa acestui spaţiu rezervat, ca şi pe laturile sale. Tribunele sunt rezervate numai înalţilor demnitari, miniştrilor, parlamentarilor și corpului diplomatic, Consiliul comunal va avea o tribună specială; o altă tribună va fi rezervată generalilor. Publicul nu va ave biletede tribună. is. Manual pentru Bacalaureat de d-nii C. F. Kicuiescu, C. Borneamui și Brig. Ernescu Sintetizează în mod perfect întreaga materie cerută la examen! 650 păgâni 23 ouiîeets Editiiga flCarteaRomânească*4 TECHNICA GENERALA Inginer GH. CREȚU București I. — Strada Regală No. 16 — 18 TELEFON 3.115.04 întreprinderi mecanic©» Electrice, sanitare și de încălziri centrale» radio, depozit de maşini și materiale electric© CU PREȚURI CONVENABILE Sportivi ! Cumpăraţi încălţăminte modernă i eftină şi solidă La Magaziul Românesc Vasile Vasilescu (Luptătorul) VIZITAŢI Ceasornicăria Românească ANTON PETRAŞINCU B-dul Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) Sclavajul muncitorilor români dela S. R. D. Cum sunt exploataţi muncitorii dela Soc. Română de Navigaţiune şi Dunăre. Fraudele dela Soc. „Dunărea“ Inginerul Mihail Filipide are inimă de crocodil? In atenţia d-lui ministru al muncii Dela redacţia noastră din Basarabia CHIŞINĂU. — Există la noi o problemă muncitorească. Nu se poate susţine încă, că muncitorul român este comunist. Cine afirmă aceasta este de rea credinţă, sau rău informat. Se poate spune — pe drept cuvânt — că bietul muncitor român, exploatat mişeleşte de patronii fără suflet, poate fi uşor atras în mrejele comuniste. Toate întreprinderile jidoveşti -funcţionarii primesc câte. 3000 (10000 lei lunar). 2. Muncitorii nu primesc gratificaţii — ca muncitorii dela N. F. R. şi S. D. N. (aceste societăţi sunt streine) — şi absolut niciun avantagiu. 3. Nu li se plătesc orele suplimentare. 4. Nu li se acordă concediile cuvenite după lege (30 zile pe an). 5. Sunt obligaţi să stea pe vapor cu lunile. Ei lucrează astfel: 12 ore şi avem destule! Dau tendinţa de a exploata muncitorimea, spre a-i provoca nemulţumiri şi mizerie. Şi, apoi, a o împinge în braţele marxismului plin de sălbătăcie. Dar, spre ruşinea administraţiei noastre nepăsătoare, există şi întreprinderi româneşti — şi încă liberale care socotesc că muncitorii sunt simpli sclavi, robi, de lucru, 12 ore de repaus (schimbul se face din B în ă ore). In orele de repaos bietul muncitor este obligat să stea pe vapor. Ori, sunt muncitori cu familii cari nu şi-au văzut de câte 5—6 luni soţiile şi copii. In plus au două cheltuelî: o cheltuială acasă cu familia, alta pe vapor. E. In caz de boală, după 7 zile — ori câţi ani de serviciu ar avea — este concediat definitiv. Casa de asigurări sociale, la rândul ei, nu le dă nici un ajutor efectiv. 7. Muncitorii aceştia sunt descreştinaţi. Ei nu ştiu ce-i aia zi de sărbătoare; sunt veşnic concentraţi pe vapor. 8. Acestor muncitori nu li se garantează serviciul, de către legea contractelor de muncă — par’că ar trăi în Honolulu, —, la cea mai mică abatere este concediat, fără drept de revenire şi fără preaviz. ALT MIJLOC DE EXPLOATARE Bieţii muncitori sunt nevoiţi să ia masa la restaurantul de pe vapor, unde li se serveşte mâncare scumpă şi proastă. Restauratorul, cu rude, la d. Filipide, este un şarlatan ordinar. De folos, însă, nimeni nu se sesizează de plângerile pauncitorilor. Cum face unul niţică gălăgie, este «zofort» concediat din serviciu. Muncitorul cu 1200 lei lunar, cu® vreţi, domnule Filipide, să poată face faţă cheltuelilorcu familia de pe uscat şi cu el pe apă)! Ce, Dumnezeu, aveţi inimă de crocodil?.» Credeţi, domnilor acţionari liberali, că oamenii aceştia, ajunşi muncitori de rând, nu au dreptul la o viaţă omenească? Nu vă este frică, că, la un moment dat, mizeria poate să nu mai poată fi suportată? Şi atunci?... ’ A * v Ne-am ocupat altădată de tragedia muncitorilor români de la Soc. S. R. D., societate condusă de d. inginer Mihail Filipide. Felul cum sunt trataţi muncitorii la această societate, revoltă şi scandalizează. Peste 590 oameni (lucrători manuali, tehniceni şi funcţionari) sunt exploataţi direct mişeleşte de matadorii pretinsei societăţi româneşti (Societatea Română de Navigaţiune pe Dunăre). Vapoarele soc. S. fr. D. fac curse pe Dunăre, între Brăila şi Ismail. Personalul de pe aceste vase trăieşte în cea mai neagră mizeriei sunt pur şi simplu sclavi. Mărturisesc sincer că în urma celor ce am constatat la faţa locului, socotesc că nu există în această ţară alţi muncitori, cari să îndure atâta mizerie, 11 umilinţă şi ohin, ca muncitorii de pe vapoarele liberalilor filipidişti! 1. Muncitorii sunt salariaţi între 1.200 — 6.000 lei lunar (majoritatea muncitorilor primesc câte IMO — 3.000 lei lunar; numai specialiştii şi Societatea $» R. D« Fraude la Soc. „Dunărea“ Pntru ca muncitorul să iasa, la bătrâneţe, cu cârja în mână — în care să se sprijine, spre a putea cerşi — câinii, conducători ai soc., au înfiinţat o soc., anume «DUNAREA», unde fiecare muncitor este înscris şi plăteşte cotizaţie. Evident că şi societatea aceasta este condusă de d. Filipide. Societatea are câştiguri enorme. Astfel în anul 1915, s’a înregistrat un câştig de 24.000.000 Iei, care a fost împărţit între acţionarii — cum am spus, liberali — câte 11,75 la sută. Celelalte 2 societăţi de Navigaţiune acordă muncitorilor gratificaţii de sărbători — căci aceia au dreptul la sărbători! — liberalii de la S. R. D. nu au grijă de sclavii de pe vase: ei să se pricopsească» muncitorii pot muri de foame! Ceva mai «mulţi La această societate se fură. Şi se fură în mod neruşinat, cu ştirea organelor de conducere ale societăţii, lată, de pildă, nu de mult, ajutorul faimosului Filipide - un oarecare Coşevliv — a frau dat societatea «Dunărea» cu peste jumătate de milion. Dar credeţi că i s’a întâmplat ceva? Nimic! Doar hoţul este mâna dreaptă a câinelui Filipide şi, de, «stăpâanul» are grijă să-şi salveze «sluga», spre paguba nenorociţilor de muncitori. Mă doare inima. Nu-mi pot stăpâni revolta. Jalea muncitorilor de la S. R. D. este jalea muncitorilor de pe la aproape toate întreprinderile (fie ale străinilor, fie ale acelora de — pe nedrept — îşi sic români...). Şi, cu câtă mulţumire sufletească am constatat, totuşi sclavii de la S. R. D. nu au putut fi atraşi în mrejele bezbornîxiilor (comuniştilor). Şi, curajoşi şi bărbaţi, i-am văzut cum pentru apărarea unei cruci, sunt gata să sară in Dunăre... Dragi camarazi, de la S. R. D D., mai răbdaţi puţini Sergiu Florea«« #