Buna Vestire, mai 1937 (Anul 1, nr. 58-79)

1937-05-01 / nr. 58

Pafi. 4 m a Bătăile dela football Cunoaşte toată lumea întâmplările de Duminecă dela Constanţa şi Galaţi. Noi n’am pomenit nimic despre ele, deoarece comunicarea noa­stră, oricât de colorată într’un sens sau altul, n’ar fi adus niciun fel de lumină pentru cei cari trebuiau luminaţi, pentru oficiali. Iar scrisorile pe care le-am primit din cele doiă porturi socotim că n’au nici o va­loare, deoarece emană deja interesaţi. In cazurile pomenite se simţea nevoia unor anchete făcute de terţi, obiective şi desinteresate. Cum noi n’aveam putinţa unor astfel de investigaţiuni, ne-am desesizat de orice sarcină şi am aşteptat rezultatul anchetelor oficiale. Mărturisim că n’am avut nici posibilitatea unei scrutări a anchetei oficiale. Şi fiindcă n’avem dreptul la nici o suspiciune, socotim că anchetele şi hotărîrile federaţiei de football s’au exercitat în condiţiuni normale. Ne obligă la această atitudine mai ales amânarea sancţiunilor în cazul Constanţa, amânare care ne dovedeşte, că oficialii ţin să fie cât mai bine luminaţi. Şi cu aceasta punem punct laturei oficiale a acestei chestiuni. Rămân însă faptele. Virgil Popescu România!aTugoslavia se retrag din Gandid­anul Mondial! Federaţiile respective au înaintat un protest comun forurilor organizatoare, socotindu-se lezate. Argumentele lor sunt juste. Sunt cele două ţări euro­pene care au mers la Montevideo. Comportarea lor acolo a fost dintre cele mai bune. La fel ultimile rezul­tate sunt extrem de elogioase. Apoi, care e justificarea că în seria II (Ir­landa, Polonia, Norvegia) se califică 2 ţări? Pe bună dreptate, România şi Iugo­slavia, două ţări de forţe egale şi de mare prestigiu, sunt silite să se epui­zeze între ele, într-o serie în care E­­giptul nu contează. O anumită loiali­tate, pe care am vrea s’o ştim fran­ceză, impune să aducă la Paris naţio­nalele ambelor ţări. Pentru că vor avea un cuvânt greu de spus F.C. Rapid a fost suspendat Se ştie că fosta grupare C. F. R. a a cumpărat cu vreo 600.000 lei de la Cri­­j­şana, pe Baratky. In urma campanii­lor de presă, conducerea C. F. R.-ului a renunţat pentru moment la contrac­tul de cumpărare. Cum însă prin a­­ceastă renunţare erau prejudiciate grav interesele financiare ale Crişa­­nei, care refuzase extrădarea lui Ba­ratky pentru un club francez — a­­ceasta şi in urma recomandării F. R. F. A. — d. V. V. Tillea a obligat pe feroviari să-şi onoreze cuvântul dat şi i-a împrumutat din caseta federa­ţiei cu suma necesară cumpărării, fi­­xându-se şi o eşalonare a rambursării. Săptămâna trecută F. C. Rapid, moştenitorul C. F. R.-ului, trebuia să plătească o rată de 50.000 lei. Şi n’a plătit-o. Iar F. R. F. A. a suspendat F. C. Rapidul până la plata sumei de mai sus, încă o ispravă a fantelui Fred Fulga. SpMta-R. (. Paris )-o (z-o) Ungara, condinatorul atacului itaniei In mare forma La Paris, pe stadionul Parc des Princes, s-au întâlnit în faţa a 20 mii spectatori material dintre re­prezentativa Spaniei şi Racing Club Paris, una din fruntaşele footbal-­­ui francez. In­formaţia f­ranceză, producăn­­du-se goluri din cauza indisponibi­lităţii lui Hiden şi Iordan, au jucat Roux şi Jivcowitsch, vechea noas­tră cunoştinţă din Iugoslavia, care n'au corespuns încrederii şi mi­siunii. Materiul decurge în nota de su­perioritate a spaniolilor, în repriza doua făcând exibiţie. Marchează Langara toate cele 8 puncte. S’au remarcat Langara şi Bexseq, iar de la­ francezi, oarecum Diagne, Arbitrajul lui Leclerq, bun. Spaniolii îşi vor continua turneul început destul de frumos. S’ai tras la sorţi sforţările de finala ale Cupei României Aseară, în localul Federaţiei de football, s’au tras sorţii sferturilor de finală pentru Cupa României. Această importantă şedinţă a a­­vut loc sub preşedinţia d-lui V. V. Ţillea preşedintele F. R. F. A. Au mai luat parte în afară de întreaga comisiune a Cupei, d-nii Luchide, Paul Costescu, Radu Is­­trate, Căpăţănă, ing. Stelea, dele­gaţi de grupări şi reprezentanţii presei. Urna a hotărît pentru data de 9 pai-Mai disputarea următoarelor title: Ripensia— Universitatea, la Timişoara, Delegat federal d. Moldovanu. Victoria — F. C. Rapid, la Cluj. Delegat federal nedesemnat. Juventus — Vulturii Tex­tila, la Bucureşti. Delegat federal Gh. Taneo. Venus — Jiul, la Bucu­rești. BOX VASILE ŞERBANESCU BOXEAZA CU MARTINEZ DE ALFARA In sala Wagram din Paris se va desfăşura astă seară o reuniune in­ternaţională de box. In match semi-vedetă, boxeurul român Vasile Şerbănescu va în­frunta pe spaniolul Martinez de Al­fara în 10 reprize a 8 minute. Adversarul românului este un bo­­xeur de valoare şi dacă va reuşi un rezultat bun, acesta îl va consacra definitiv. ECHIPA NATIONALA AMA­­TOARE PLEACA LA MILANO Astăseară, la or® 10, Pleacă din Gara de Nord,­echipa reprezentati­vă a României de box amator, care va participa la campionatele euro­pene de la­ Milano. O DRAMA O înfiorătoare dramă, s’a întâm­plat astă-noapte în Capitală. Ale­cu Tomescu, directorul soc. de construcţii şi materiale, în vârstă de 5 ani şi cu domiciliul în str. Mi- Htart 25, întâlnind în faţa, restau­rantului *Tudoricăi, pe arhitectul Mircea Brănduş, din str. Orient 18, a tras asup­ra acestuia cinci gloan­ţe de revolver. Trei V au nimerit în abdomen, unul în tâmpla dreaptă şi altul în mâna stângă. Victima a fost transportată în stare de comă, la spitalul Filantro­pia. După săvârşirea crimei, Alecu Tomescu, s-a prezentat d-lui I. Va­­silescu comisarul de serviciu pe Ca­pitală. Din primele declaraţii — date în torsul nopţii, — reiese că Alecu To­mescu a ucis pe arhitectul Brănduş fiindcă şi-a surprins soţia în fla­grant delict de adulter cu arhitec­tul Brănduş. Accesul călătorilor cu bilete d­­­in­ în vagoanele restau­rante şi bar Direcţiunea generală C. F. R. a aprobat ca pe viitor şi călătorii cu bilete de clasa III să aibă acces în vagoanele restaurante ale trenului cu care călătoresc şi anume: Dimineaţa de la deschiderea vago­nului restaurant, până la ora 0, la prânz dela ora 13,30, până la ora 14 și 30, după prânz dela ora 17,30, până la ora 18,30 și seara dela ora 21 până la ora 22. CARNET De Paşti a fost suspendată orice ac­tivitate oficială în rugby. Măsura este bine venită din toate punctele de ve­dere, mai ales că programul, de altfel nu prea încărcat al campionatului nu va suferi nici o amânare. F. 11. F. A. n’a hotărît nimic în in­cidentele de la Constanţa, ordonând un supliment de anchetă Mâine seară la Berlin campionul nostru Ilie Petrescu va întâlni pe Heuser, campionul Germaniei, in­tr’un match de box pe care, dacă îl va câștiga, compatriotul nostru își va deschide frumoase perspective in boxul european. •1­ Astăzi toate echipele divizionare fac antrenamente serioase in vederea matchurilor de campionat pe care le vor susţine în prima zi de Paşti.­­ Matchul de campionat Rapid-Unirea Tricolorul nu este aşa de sigur că se va putea disputa Sâmbătă după amia­ză, deoarece se spune că Sfânta Pa­triarhie a pus în vedere C. E. T. fi­ului că nici un spectacol, deci nici re­uniunile sportive, nu sunt permise în săptămâna mare. Este vorba ca mat­chul de mai sus să se dispute a doua zi de Paşti. Întrucât regulamentul se opune unei astfel de aranjament va fi nevoie de o hotărîre expresă a comi­siei campionatului naţional. »f» Răzu Cantacuzino, meritosul nos­tru polisportiv, a pornit pe avionul său să bată recordul mondial de viteză pe lo.ooo km. Se crede că ţinta finală va fi Colonia Capului în Africa * Colaboratorul nostru d. prof. Gh­evntă se găseşte în prezent la Berlin, unde va angaja un antrenor german pentru sbor fără motor, care, venind în ţara noastră, va forma cadre noi printre tineri amatori de aviaţie Se crede că va fi angajat excelentul a­­viator Hirsch De Viitor, extrema dreaptă a Ju­­ventusului, a fost suspendat pe 2 luni fiindcă l-a lovit intenţionat pe Shar­­kady la matchul C. A. O.—Juventus. Măsura ni se pare excesivă, mai ales «ă jucătorul n’a fost scos de pe teren de către arbitru. * Comisia sanitară va ajuta pe Mim­teanu I, dela Victoria, din Cluj,­­care s’a rănit la genunchi în matchul cu Juventus, întrucât este vorba de o grupare săracă şi de un jucător să­rac, credem că membrii comisiei sa­nitare nu vor face nici o greutate meritosului Munteanu Niculae. Cu­noaştem scrupulele nouei comisii sa­nitare şi de aceea avem încredere in hotărârile ei * Echipa de tennis a Italiei pentru cupa Davis are următoarea înfăţişare: Simplu domni: De Ştefani şi Cam­­peli. Dublu domni’ Vuvntavalie şi Taron» & Max Schmelling, campionul Ger­maniei la toate categoriile, s’a îm­barcat pentru America în vederea matchului cu Jimmy Braddock pen­tru campionatul mondial * Juniorii Capitalei s’au antrenat ieri pe terenul A. C. S. A. în vede­rea matchului cu juniorii Silistrii. Din cauza ploii au lipsit foarte mulţi juniori. F. R. F. A. a refuzat cererea fede­raţiei cehoslovace la propunerea u­­nui match Braga—Bucureşti sau Praga-Oradea. Învingând cu 4:0 pe Beogradsky, e­­chipa croată Gradjan­sky din Zagreb şi-a adjudecat definitiv campionatul naţional iugoslav. Totuş echipa naţională Iugoslavă a fost formată aproape numai din bel­­grădeni.­­ Se spune că boxeurii amatori selec­ţionaţi în echipa naţională ce ne va reprezenta în Italia la Torino, nu duc o viaţă tocmai conformă regalelor sportive. Ce face F. R. Box? * BUNA VESTIRE Viaţa emigranţilor ruşi din România Multe s’au s­cris despre viaţa din Rusia Sovietică, dar foarte puţine despre aceia, cari — acum 20 de ani — s’au rupt din sânul patriei lor, plecând în neştire, ca să ex­prime prin aceasta protestul lor gi­gantic împotriva ciumei roşii ce cu­prinsese ţara întreagă. Aceştia sunt emigranţii ruşi, res­turi ale armatei „albe”, cari au în­ceput lupta împotriva bolşevismului pe suprafaţa întregei lumi. Arffţfia sunt împrăştiaţi pretutin­deni, de unde, cu gândul la patria robită de jidani, luptă, luptă mereu. Sunt modeşţi, nu voesc reclamă, — de aceea gestul lor apare şi mai măreţ. Nu de mult am, scris despre acei... ,Ruşi albi”, cari îşi jertfesc tinereţea şi viaţa pe altarul patriei, despre Ruşii din­­M­anciuri­. Am scris atunci de lupta dintre albi şi roşii. Acum, voia spune câteva cuvinte despre acei Ruşi, cari aci, în Româ­nia primitoare, lucrează în mod le­gal pentru opera de binefacere, la care se mărginesc. SARACIE ŞI BINEFA­CERE Am avut ocazia să vizitez o că­măruţă mică şi modestă, în care — la câteva mese — se putea ob­serva o muncă activă. Aci îşi are sediul „Biroul Emi­granţilor Ruşi Naţionalişti din Ro­mânia”, care se ocupă de opere so­ciale. Am avut posibilitatea să observ ocupaţia acestor oameni, înghesuiţi în camere mici, nehigienice. Hei văd haine, pantofi şi ali­mente. In timp ce mă găseam în­­tr’una din aceste cămăruţe obscure, au fost satisfăcuţi moralmente vreo 10 ruşi săraci, cărora, în afară de îmbărbătare, li s’au dat pantofi, haine şi alte lucruri necesare, întreb de unde au fondurile ne­cesare. D. Dr. H. S. Mihailoff pre­şedintele, lor îmi răspunde ca a­­cestea sunt donaţiile oamenilor de bine, Ruşi şi Români, ASOCIAŢIA, PLASEAZA ŞOMEURI Tot de aci, Ruşii şomerii, găsesc îndrumarea care-i trimite la panta zilnică, pânea neagră a emigrantului. Totuşi, aceşti oameni, cari lucrează aci, tot aci cheltuesc deosebindu-se fundamental de cellaic, care câştigă şi pleacă. Aci vin Ruşii, care caută lucrători, aci vin lucrătorii cari caută de lucru. Şi totdeauna sunt satisfăcuţi. Plecând din birou, a­u dus cu mine mulţumirea sufletească, pe care o are orice naţionalist, ştiind că fraţii de doctrină, muncitorimea naţiona­listă rusă, izgonită de draconul bo­­­şevic, nu este războită, ci în corpore, sub steagul care poartă aceleaşi sva­­stici, luptă pentru o ţară, pe care o voeşte naţionalistă şi creştină, igno­rând mizeria cotidiană, uşurată întru­câtva de acest birou de binefacere. Aceştia speră în reînvierea patriei lor şi că speranţele ei se vor rea­liza. Paul Cnjocaru Teatrul Ligii Culturale Teatrul Ligii Culturale reprezin­tă în prima zi de Paşti, seara la ora 9 Fiul cel pierdut de Nicolae Iorga. A doua zi în matineu şi sea­ra Fiul cel pierdut de Nicolae Ior­­ga cu Ion Manolescu în rolul prin­cipal, în regia d-lui Ion Sahighian. Marţi 1 Mai la ora 3 se va repre­zenta Cadasvrul viu de Tolstoi cu Ion Manolescu şi Eugenia Zahar­ia de la Teatrul Naţional, iar seara la ora 9 Fiul cel pierdut, impresionan­ta dramă în 3 acte de Nicolae Iorga. Viitoarea premieră va fi Scama­torul, comedie în 3 acte, un prolog şi un epilog de Kurt Goetz, ce se va reprezenta la începutul lunii cu un tineresc ansamblu, în regia d-lui Nicolae Massim. Duminică 2 Mai, matineu, _ — Duminică 2 Mai, seara, Fiul cel pierdut Luni 8 Mai, matineu, Fiul Cel pierdut Luni 3 Mai, seara, Fiul cel pier­dut Mărfi 4 Mai, matineu, Cadavrul viu Marţi 4 Mai, seara, Fiul cel pi­er­­dud UOTMtt ultima perfecţiune Articole menaj, Tacâmuri Urs» IONESCU,str. Academiei 23 întrunirea consiliului general al municipiului Capitalei si —..... — Votarea bugetului — Eri, la ora 10 dim,­ a avut loc întru­nirea consiliului general al municipiu­lui Capitalei, sub preşidenţia d-lui Al. G. Donescu, primarul general al muni­cipiului Au luat parte primarii de sec­toare, ajutorii de primari la municipiu, reprezentanţii primăriilor suburbane şi consilierii de drept. Se pune în discuţie bugetul general al municipiului şi sectoarelor, asupra căruia d. Donescu face o scurtă dare de seamă. D-sa spune, intre altele, că duce tratative cu statul pentru achita­rea municipiului a despăgubirilor de război în sumă de 256 milioane lei. Aceste tratative sunt destul de avansate şi se speră că în curând această sumă să fie achitată prin compensaţie sau prin titluri de împrumut tranşa B. Urmează discuţii, după care membrii consiliului aprobă alcătuirea bugetelor municipiului. Se procedează apoi la modificarea re­gulamentului financiar şi se aprobă bi­lanţul pe 1936 al Uzinelor Comunale Bucureşti. VOTAREA BUGETULUI Cu mici modificări bugetul gene­ral al municipiului pe 1937-938 este votat DIVERSE HOTĂRÂRI Membrii consiliului hotărăsc apoi de­legări de membrii ai consiliului gene­ral în comisiunile pentru impuneri co­munale. ❖ Se ia în discuţie transformarea lăptă­­riei comunale în regie cooperativă, chestiune care este amânată —­ pentru a fi studiată în amănunţime — pentru şedinţa viitoare. După ce consiliul general se mai ocu­pă cu unele exproprieri, şedinţa se ri­dică îa ora 12 luna. v. m- Partic­parea publicului la parada de 10 Maiu Corpul II Armată a întocmit progra­mul definitiv al defilării dela 10 Mai. S-a hotărît să se facă tribune mici, joase, numai pentru demnitari, pe câm­pul Cotroceni. Publicului i se va rezerva un spaţiu gol, de o capacitate de 20.000 persoane de unde va putea privi defilarea, din picioare. Ministerul apărării naţionale a cerut primăriei Capitalei să aprobe construi­■ rea unei balustrade de delimitare în faţa acestui spaţiu rezervat, ca şi pe laturile sale. Tribunele sunt rezervate numai înal­ţilor demnitari, miniştrilor, parlamen­tarilor și corpului diplomatic, Consiliul comunal va avea o tribună specială; o altă tribună va fi rezer­vată generalilor. Publicul nu va ave bilete­­de tri­bună. is. ­Manual pentru Bacalaureat de d-nii C. F. Kicuiescu, C. Borneamui și Brig. Ernescu Sintetizează în mod perfect întreaga materie cerută la examen! 650 păgâni 23 ouiîeets Editiiga flCarteaRomân­ească*4 TECH­NICA GENERALA Inginer GH. CREȚU București I. — Strada Regală No. 16 — 18 TELEFON 3.115.04 întreprinderi mecanic©» Elec­trice, sanitare și de încălziri centrale» radio, depozit de ma­şini și materiale electric© CU PREȚURI CONVENABILE Sportivi ! Cumpăraţi încălţăminte modernă i eftină şi solidă La Magazi­u­­l Românesc Vasile Vasilescu (Luptătorul) VIZITAŢI Ceasornicăria Românească A­NTON PETRAŞINCU B-dul Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) Sclavajul muncitorilor români dela S. R. D. Cum sunt exploataţi muncitorii dela Soc. Română de Navigaţiune şi Dunăre. Fraudele dela Soc. „Dunărea“ Inginerul Mihail Filipide are inimă de crocodil? In atenţia d-lui ministru al muncii Dela redacţia noastră din Basarabia CHIŞINĂU. — Există la noi o problemă muncitorească. Nu se poa­te susţine încă, că muncitorul român este comunist. Cine afirmă aceasta este de rea credinţă, sau rău infor­mat. Se poate spune — pe drept cu­vânt — că bietul muncitor român, exploatat mişeleşte de patronii fără suflet, poate fi uşor atras în mre­jele comuniste. Toate întreprinderile jidoveşti -­funcţionarii primesc câte. 3000 (1­0000 lei lunar). 2. Muncitorii nu primesc gratifi­caţii — ca muncitorii dela N. F. R. şi S. D. N. (aceste societăţi sunt streine) —­ şi absolut niciun avan­­tag­iu. 3. Nu li se plătesc orele supli­mentare. 4. Nu li se acordă concediile cuve­nite după lege (30 zile pe an). 5. Sunt obligaţi să stea pe vapor cu lunile. Ei lucrează astfel: 12 ore şi avem destule! D­au tendinţa de a exploata muncitorimea, spre a-i provoca nemulţumiri şi mizerie. Şi, apoi, a o împinge în braţele marxis­­mului plin de sălbătăcie. Dar, spre ruşinea administraţiei noastre nepăsătoare, există şi între­prinderi româneşti — şi încă libe­rale care socotesc că muncitorii sunt simpli sclavi, robi, de lucru, 12 ore de repaus (schimbul se face din B în ă ore). In orele de repaos bietul muncitor este obligat să stea pe vapor. Ori, sunt munci­tori cu familii cari nu şi-au văzut de câte 5—6 luni soţiile şi copii. In plus au două cheltuelî: o cheltuială acasă cu familia, alta pe vapor. E. In caz de boală, după 7 zile — ori câţi ani de serviciu ar avea — este concediat definitiv. Casa de a­­sigurări sociale, la rândul ei, nu le dă nici un ajutor efectiv. 7. Muncitorii aceştia sunt descreş­­tinaţi. Ei nu ştiu ce-i aia zi de săr­bătoare; sunt veşnic concentraţi pe vapor. 8. Acestor muncitori nu li se ga­rantează serviciul, de către legea contractelor de muncă — par’că ar trăi în Hono­lulu, —, la cea mai mică abatere este concediat, fără drept de revenire şi fără preaviz. ALT MIJLOC DE EX­PLOATARE Bieţii muncitori sunt nevoiţi să ia masa la restaurantul de pe vapor, unde li se serveşte mâncare scumpă şi proastă. Restauratorul, cu rude, la d. Filipide, este un şarlatan ordi­nar. De folos, însă, nimeni nu se se­sizează de plângerile pauncitorilor. Cum face unul niţică gălăgie, este «zofort» concediat din serviciu. Muncitorul cu 1200 lei lunar, cu® vreţi, domnule Filipide, să poată fa­ce faţă cheltuelilor­­cu familia de pe uscat şi cu el pe apă)! Ce, Dum­nezeu, aveţi inimă de crocodil?.» Credeţi, domnilor acţionari libe­rali, că oamenii aceştia, ajunşi mun­citori de rând, nu au dreptul la o viaţă omenească? Nu vă este frică, că, la un moment dat, mizeria poate să nu mai poată fi suportată? Şi atunci?... ’ A * v Ne-am ocupat altădată de trage­­dia muncitorilor români de la Soc. S. R. D., societate condusă de d. in­­giner Mihail Filipide. Felul cum sunt trataţi muncitorii la această societate, revoltă şi scandalizează. Peste 590 oameni (lucrători ma­nuali, tehniceni şi funcţionari) sunt exploataţi direct mişeleşte de ma­tadorii pretinsei societăţi româneşti (Societatea Română de Navigaţiune pe Dunăre). Vapoarele soc. S. fr. D. fac curse pe Dunăre, între Brăila şi Ismail. Persona­lul de pe aceste vase trăi­eşte în cea mai neagră mi­zeriei sunt pur şi simplu sclavi. Mărturisesc sincer că în urma celor ce am con­sta­tat la faţa locului, soco­tesc că nu există în această ţară alţi muncitori, cari să îndure atâta mizerie, 11 u­milinţă şi ohin, ca munci­torii de pe vapoarele libe­ralilor filipidişti! 1. Muncitorii sunt salariaţi între 1.200 — 6.000 lei lunar (majoritatea muncitorilor primesc câte IMO — 3.000 lei lunar; numai specialiştii şi Societatea $» R. D« Fraude la Soc. „Dunărea“ Pntru ca muncitorul să iasa, la bătrâneţe, cu cârja în mână — în care să se sprijine, spre a pu­tea cerşi — câinii, conducători ai soc., au înfiinţat o soc., anume «DUNAREA», unde fiecare mun­citor este înscris şi plăteşte co­tizaţie. Evident că şi societatea aceasta este condusă de d. Filipide. Societatea are câştiguri enor­me. Astfel în anul 1915, s’a înre­gistrat un câştig de 24.000.000 Iei, care a fost împărţit între ac­ţionarii — cum am spus, libe­rali — câte 11,75 la sută. Celelalte 2 societăţi de Navi­gaţiune acordă muncitorilor gra­tificaţii de sărbători — căci aceia au dreptul la sărbători! — libe­ralii de la S. R. D. nu au grijă de sclavii de pe vase: ei să se pricopsească» muncitorii pot muri de foame! Ceva mai «mulţi La aceas­tă societate se fură. Şi se fură în mod neruşinat, cu ştirea organelor d­e condu­cere ale societăţii, lată, de pildă, nu de mult, ajutorul faimosului Filipide - un oarecare Coşevliv — a frau dat societatea «Dunărea» cu peste jumătate de mi­­lion. Dar credeţi că i s’a în­tâmplat ceva? Nimic! Doar hoţul este mâna dreaptă a câinelui Filipide şi, de, «stă­pâanul» are grijă să-şi sal­veze «sluga», spre paguba nenorociţilor de munci­tori. Mă doare inima. Nu-mi pot stăpâni revolta. Jalea muncitorilor de la S. R. D. este jalea muncitorilor de pe la aproape toate între­prinderile (fie ale străini­lor, fie ale acelora de — pe nedrept — îşi sic români...). Şi, cu câtă mulţumire sufle­tească am constatat, totuşi sclavii de la S. R. D. nu au putut fi atraşi în mrejele bezbornîxiilor (comunişti­lor).­­ Şi, curajoşi şi bărbaţi, i-am vă­zut cum pentru apărarea unei cruci, sunt gata să sară in Dunăre... Dragi camarazi, de la S. R. D D., mai răbdaţi puţini Sergiu Florea«« #

Next