Buna Vestire, februarie 1938 (Anul 2, nr. 276-299)

1938-02-02 / nr. 276nr. 276

EVENIMENTELE ZILEI Solemnitatea centenarului „Seminarului Central C­uvântarea M. S. Regelui Seminarul Central din Bucureşti Şi-a sărbătorit cei 100 de ani de e­­xistenţă. Festivităţile au fost ono- Irate cu prezenţa M. S. Regelui Ca­­rol II şi a Marelui Voevod­ Mihai de Alba Iulia. Ieri dimineaţă s-a oficiat un ser­viciu religios în capela seminaru­lui de către P. S. Nifon episcopul Huşilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi foşti elevi ai se­minarului. La ora 10.40 soseşte I. P. S. S. Pa­triarh Miron, însoţit de P. S. Ve­­rdamin Pocitan, d. V. Dudu, Arhi­mandrit E. Enăcescu şi protoerii­­din capitală. La ora 11, a sosit M. S. Regele, filatele Voevod Mihai şi aghiotanţii regali Mihăilescu Filiti şi maior Radu. M. S. Regele a fost întâmpinat la intrare de d-nii Preoţescu şi Chire- Bou, îmbrăcaţi în mantiile albe ale ordinului Mihai Viteazu. Elevii din clasa VIII a şcoalei, în uniformă de premilitari, au dat onorul. La intrarea în capelă, M. S. Rege­le a sărutat Sfânta Evanghelie şi Crucea. TE-DEUM. CUVANTA­­RILE După sosirea M. S. Regelui Carol 11 şi a Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia, P. S. Nifon al Hunilor a oficiat un Te-Deum. Primul a vorbit I. P. S. S. dr. Mi­ron Cristea Patriarhul României, care printre altele a spus: Precum in toate provinciile Romă­niei aş­a şi în Muntenia, şcolile bise­riceşti şi teologce au fost cele din­, tăi aşezăminte de cultură, nu numai profesională, ci mai presus de toa­te şi românească, deci cele mai vechi: în Moldova Sem. Veniamin Costache 1801; în Ardeal, la Arad 1812. Şcoala normală­, în Ardeal la Blaj, cele mai vechi şcoli în 1751. Au mai vorbit apoi P. S. Partenie directorul seminarului, d. prof. I. Petrovici ministrul Instrucţiunii şi P. S. Nifon al Huşilor, dus al învăţăturii, el este mai pre­sus de toate un produs al credinţei şi al chemării sufleteşti. Nu în za­dar în învăţă­rile şi dogmele Bise­ricei preoţia este o taină­ şi taină trebue să rămână, căci dacă ea nu este inspirată de puterea Celui de Sus, preotul niciodată nu va fi un adevărat slujitor al Altarului. In această şcoală se vor putea pregăti acele suflete şi se vor putea desvolta menirile şi chemările. Tu veac a trecut­­ un veac rod­nic — şi am nădejdea că vor mai trece multe veacuri, mai frumoase, mai rodnice şi mai înălţătoare pen­tru binele ţării noastre şi al Bise­­ricei strămoşeşti. Cuvântul M. S. Regelui Carol II Penru ţara noastră este întotdea­una un moment de deosebită ridi­­­care sufletească, când în istoria cul­turii ei putem număra un veac de activitate rodnică şi creştinească, cum ,a fost aceea a Seminarului Central. La începuturile lui a dus, împreu­nă cu Colegiul Naţional Sf. Sava, acea luptă atât de necesară pentru deşteptarea spiritului românesc şi pentru probarea, că se poate învăţa şi în limba poporului. A trecut un veac de atunci şi a­­cum­ putem privi cu mândrie dez­voltarea, înălţarea şi întărirea spi­ritului românesc. Astăzi această şcoală, care a fost menită să dea generaţii întregi de preoţi, a trecut pe un nou plan, din ce în ce mai mult ea se îndreaptă înspre acea idee de liceu confesio­nal, lucru care, poate în micul vecioiu Regat nu era necesari, dar care azi, într’o ţară mărită şi în care celelalte confesiuni au un nu­măr mare de credincioşi, avem ne­voia de a ridica şi tineretul nostru într’o­ şcoală oblăduită de Bise­rică. Această reformă o cred cu atât mai utilă, cu cât ideea de a lua un copil din frageda lui tinereţe şi a-i zice, că va fi un bun preot, era o e­­rezie. Preoţimea nu este numai un pro­ O frumoasă şedinţă legionară la Comarnic firi după amiazi s-a ţinut o fru­­m­ooasâ şedinţă legionară în comuna Comarnic-Prahova ,la care a par­ticipat şi un mare grup­ de legionari pen Azuga, sub conducerea căm­ara­­dului Ghimbăşanu. La deschiderea şedinţei, ora 4 după amiazi, sunt in­trat circa 400 die legionari şi asistă circa 300—350 de simpatizanţi. S’a vorbit despre jertfa legionară, despre linia partidului Totul pentru Ţară, etc., etc. Adunarea generală a societăţii „Inginerilor agronomi .Duminică după amiază au continuat des­baterile adunării generale a Societăţii in­ginerilor agronomi, în amfiteatrul In­stitutului de cercetări agronomice. A prezidat d. T. Mândru. In momentul când deschide şedinţa, un grup de tineri ingineri au cerut realegerea comitetului (care sa făcut ieri) prin vot secret, iar nu prin aclamaţii cum s’a procedat. A­­dunarea nu admite, comitetul rămânând complectat astfel: membri în consiliu d-nii: D. Chitoiu, Gh. Cipăianu, Gh. Io­­nescu-Sisesti,­ Th. Mândru, Al. Nasta V. Păsăreanu, V. Gavrilescu, C. Drăgan şi Ca­rinescu, cenzori d-nii: Stan Tîculescu, A. Piescu şi C. Olteanu, iar cenzori su­pleanţi d-nii: C. Oprescut, D. Locusteanu şi D. Gavriliu. Diin partea tineretului se insistă şi A preşedinte dă cuvântul d-lor Gavrilescu, Catrinescu şi Drăgan, care spun că nu primesc să facă parte din consiliul so­cietăţii, decât dacă actualul consiliu de­mi stimeazi, in locul Iui alegândiu-i un nou conaltlu. Propunerea vorbitorilor a fost respinsa de majoritatea adunării. D. preşedinte Mândru, de apoi citire rapoartelor următoare: DSalarizarea inginerilor agronomi, lu­crarea d­-lui D. Teodoru. 2) Organizarea serviciilor. 8) Organizarea Învățământului agricol superior, lucrările d-lui T. Mândru Un film aeronautic nou (Continuare din pag. l-a) nu se descoperea la timp, care ar fi fost soarta sburătorilor trimişi în văz­duh cu aceste motoare? Care ar fi fost soarta ţării înntr’un răsboiu?’’ Atmosfera de grea îngrijorare care în­­vălue şedinţa parlamentului este învio­rată de răspunsul plin de încredere al şefului departamentului aviaţiei. El de­clară tunător: — „Am trimis justiţiei întreaga ches­tiune. Justiţia îşi cunoaşte datoria. Toţ vinovaţii sunt în ceasul de faţă arestaţi. Sfârşitul vieţii lor îi va găsi, desigur, tăind sare în ocnă. Cu ocupaţia această tehnică — de o tehnicitate unde nu e nevoe nici de competenţă, nici de cinste, nici de dragoste de patrie — îşi vor petrece restul existenţei lor”. Aplauze unanime şi furtunoase. Leul lui Metro-Goldwyn înfiorează cu mugetul său. Filmul e gata. Prof. George Ţintă Mi Primarii uit. l! MîN U. Sever Fascii ie viei, primarul sectorului îl Negru, lucrează la în­tocmirea unor tablouri de străzile nepavate, care au nevoie de canali­­zare, de conducta de apă și de lu­mină, din tot cuprinsul sectorului. In acelaș timp se calculează și costul ace*­r lucrări. * Serviciul asistentei va funcţiona după noul norme, după care să fie ajutaţi cu lemne, alimente, îmbră­căminte, numai cei cari sunt In­­tr’adevăr nevoiaşi. «BUNA VESTIRE» C­ALENDAR Mărfi I Febriuarie 1938 ORTODOX: Sf. Martir Trifon (+1D). . Lupta navală între români şi CATOLIC: Sf. Sever Episcop. soviet pe Dunăre şi M. Neagră .(1»10. SOARELE: răsare 7.36, apune 17.21. I în județul Prahova.Scena și ecranu­l Şedinţe legionare VĂLENI DE MUNTE Duminică 30 ianuarie la ora 10 dimineaţa legionarii din Văleni şi prietenii legionari au luat parte la slujba religioasă de la Mănăstirea, oficiată de preotul Alexandru Po­­pescu. La ora 11 camarazii legio­nari s-au adunat în careu în piaţa din Văleni, unde camaradul ajutor de comandant Loghiade, a prezen­tat garda camaradului comandant Alexandru Constant. Şedinţa legionară a fost deschisă, în faţa a 600 camarazi şi prieteni ai Legiunii. Camaradul Loghiade a citit circulara Căpitanului No. 128. S au cântat cântece legionare. A luat cuvântul camaradul coman­dant Alexandru Constant, expli­când celor prezenţi ideia de drep­tate şi cinste în sânul Legiunii. A­­rată în b­rod înălţător dragostea pentru conştiinţele curate şi sufle­tele nepângărite, pe care Legiunea e gata să le primească în mijlocul ei. Se depune jurământul legionar. Legionarii, în marş, străbat apoi străzile principale ale Vălenilor în cântece legionare, stârnind ad­miraţia întregei populaţii. URLAŢI La ora 1 după amiază a avut loc o şedinţă legionară în centrul comu­nei Urlaţi unde a prezentat garda ajutorul de comandant Dumitrescu Fântănele. Şedinţa legionară a fost deschisă de camaradul Clucereasa care citeşte circulara Căpitanului în faţa a 100 legionari şi prieteni ai legiunii. Camaradul Traian Istră­teanu explică semnul electoral al partidului «Totul pentru Târâi, şi face un mic istoric al semnelor e­­lectorale. Arată camarazilor cât de hotărît este legionarul în această campanie. «Pentru noi, 2 Martie în­seamnă o zi mare». «Trebue să în­vingem». Camaradul comandant Constant Alexandru, explică celor de faţă ce este Legiunea şi ce vrea. Evocă i­­deea de dreptate, muncă şi cinste. S’au cântat apoi cântecele legiona­re după care echipele în marş au străbătut străzile oraşului In cea mai perfectă ordine. primari pornite la cale se pot însori la birourile electorale judeţene Hotărîrile comisiunei centrale electorale Eri după amiază la ora 17, s’a întrunit din nou la ministerul de jus­tiţie comisiunea centrală electorală în completul d-lor D. G. Lupu, preşe­dinte, Jack, Constantinescu, Cihodariu, Stârcea- membri. Şedinţa a durat până la ora 9 seara. Comisiunea, fiind sesizată de un birou electoral judeţean asupra pri­mirii listelor partidelor ce nu sunt or­ganizate pe ţară a hotă­rit: 1. Birourile electorale judeţene pot primi liste de candidaturi din partea grupărilor cari nu sunt constituite pe întreaga țară. 2. Aceste liste vor­­ivea pe buletin ordinea imediată după epuizarea lis­telor cari au primit număr de ordine dela comisiunea centrală electorală; dacă vor fi mai mu­lte liste locale de acest fel, ele vor fi așezate după data primirii lor. 3. Prezentatorii listelor cari apar­ţin grupărilor politice ce­ au obţinut număr de ordine şi semn de la comi­­siunea centrală electorală depunând candidaturile, se vor referi la încu­­noştiinţarea telegrafică făcută birou­rilor electorale judeţene de către co­misiunea centrală electorală care se va completa, între timp, până la ex­pirarea termenului de 20 zile dinain­tea alegerilor, prevăzut de art. 1 din regulamentul decretului lege de mo­dificare a legii electorale. Comisiunea se întrunește azi din nou la ora 6-30 d. a. De la „Asociaţia medicilor creştini“ A doua şedinţă din anul acesta a A. M. C. R. s-a ţinut săptămâna tre-­ cută sub preşedinţia d-lui dr. Titu Cureleanu. D. preşedinte anunţă că acţiunea de românizare la ministerul muncii şi ocrotirilor sociale, se execută în­­tr’un ritm accelerat, cu toate difi­cultăţile de ordin juridic şi admi­nistrativ şi va continua până când desideratul asociaţiei că nici un străin de neam şi sânge să nu ocupe o funcţiune în statul român, va fi îndeplinit. Acest lucru l-am realizat integral în Capitală şi continuăm aceeaşi desăvârşire a operei în pro­vincie unde condiţiile locale înceti­nesc executarea. Se pune în discuţie problema libe­rei practice de după război şi a re­vizuirii diplomelor şi iau cuvântul d-nii: Popa T. V., M. Constantines­­cu, docent Casiliu, Chisar, Greblă, V. lonescu, G. Găină G. Sârbulescu, şi dr. Paul Craja, în numele asoc. internilor şi foştilor interni de spi­tale şi se admit următoarele: a) Asociaţia nu recunoaşte valabi­lă nici o liberă practică şi nici o e­­chivalare de diplome de la război şi până astăzi decât în măsura în care cei înpricinaţi vor dovedi după cri­­terii absolute că au obţinut în mod neîndoios aceste drepturi. Asociaţia socoteşte că procedura adoptată de actualul minister al sănătăţii şi o­­crotirilor sociale nu poate duce la un rezultat în rezolvarea acestei probleme serioase, decât poate în­­tr-un timp foarte îndelungat şi a­­trage serios luarea aminte a guver­nului că soluţionarea imediată a echivalărilor şi liberelor practice a­­cordate după războiu, loveşte adânc demnitatea exerciţiului profesiunii medicale şi se restrânge asupra pre­stigiului unei guvernări naţionali­ste. De aceea A. M. C. R. cere cu in­sistenţă ca pe cale de legiferare promptă şi hotărâtoare, să se rezol­ve căt mai curând această chestiu­ne arzătoare. Asociaţia stabileşte că echivalări­le de diplome provenite din străină­tate să nu se facă decât pentru ace­le facultăţi care sunt cel puţin e­chivalente celor româneşti. Comisiunea asociaţiei, care a lu­crat la ministerul muncii desăvăr­­şindu-şi lucrările* ,îşi va depune mandatul şi se institue o nouă co­­misiune pe lângă ministerul sănă­tăţii pentru a pregăti materialul necesar românizării integrale şi la acest departament. A. M. C. R. con­sideră că românizarea corpului me­dical inseamnă în primul rând pre­gătirea lui ştiinţifică şi profesiona­lă, numeşte o comisiune formată din d-nii dr. Bâlcu, M. Popescu şi Frâncu, care să studieze şi să pro­moveze principiile de selecţionare, stabilizare şi încadrare a medicilor români­ creştini în Asigurările So­ciale pentru ca în viitor corpul me­dical să nu fie supus fluctuaţiunilor politice. Nu discutăm valoarea piesei sem­nate de d. Victor Eftimiu (singura a d-sale, cred, care va rămâne) dar relevăm ansamblul, în care d-nele Renée Annie şi Anca Balaban au fost juste, iar d-nii Antonescu, A­­nastasia­ şi Ilie Cornea excepţio­nali. In notă, d. Balaban. Ansamblul acesta, în care nu figurează nici un jidan, a servit cu entuziasm textul Dlui Ilie Cernea îi imputăm, totuşi câteva ieşiri din nota rolului în actul I. Decorul, foarte slab. Efec­tele sonore din culise, nepuse la punct. Asupra d-lui Antonescu vom reveni şi’n revista «Iconar». Teatrul «Modern­» trebuie să con­tinue pe linia de artă românească. Numai aşa îşi va putea menţine co­rectitudinea artistică, în care s’a angajat. Păcat, desigur, că d. Antonescu, un actor de mari resurse, nu va putea fi reţinut permanent în an­samblul teatrului «Modern»­ M. Streinul Cronica dramatică Teatrul Moden: „Omul care a vizit moartea” Simţirea iedului eienar oi Blaj BLAJ, 30. — In ziua de Joi, 27 ian. s’a deschis sediul legionar în Blaj. Sfeştania a fost oficiată de către părintele Belu. La sfinţire au luat parte: comdt..adj. Inoraş, com. şef al judeţului dr. A. Cio­can şi legionarii din garnizoana Blaj şi comunele învecinate. Păr. N. Belu a ţinut o simţită cuvântare, relevând fondul creş­tin al mişcării legionare. Apoi s’a ţinut o şedinţă în cadrul că­reia a vorbit cu mult entuziasm legio­narul şef al jud. T. M. dr. A. Ciocan. După ce s’au cântat mai multe cântece, legionarii s’au îndreptat spre casele lor. Adunarea Soc. Gloriile Neamului Eri, 80 Ianuarie p. soc. Gloriile Nea­mului, a invalizilor, văduvelor şi orfani­lor de răsboi, s’a Întrunit In adunarea comună spre a-şi arăta devotamentul faţă de Suveran, care le-a înţeles Întotdeauna nevoile şi aspiraţiile. Adunarea salută din tot sufletul faptul că le cârma turii se găseşte un guvern naţionalist, care speră, că le va respecta doleanţele şi drepturile garantate de legi, în care scop înaintează »i câte un memoriu M. S. Regelui şi d-nilor miniştri: A. C. Cuza, Oct. Goga, prim ministru Gh. A. Cuza, dr. Banu, Armand Căli­­nescu și V. Prelipceanu secretar g-ral la Domenii. Tratativele dintre guvern­ii averestani In ultimul timp s’a vorbit tot mai mult de o colaborare in guvernul prezidat de d. Octavian Goga si par­tidul poporului. Tratativele acestei colaborări au fost duse de d. Petre Papacostea. D. Mareșal Averescu se pare că este de acord cu această eventuală co­laborare şi se poate spune că s’a lă­sat convins de d-nii A. G Cuza şi O. Goga in vizitele pe cari i le-au făcut. „ In cazul când se va hotări acest lucru in comitetul de direcţie ave­­resean care se întruneşte Miercuri, d. Petre Papacostea va intra in gu­vern, iar partidul poporului va avea un important număr de parlamentari aleși pe listele guvernului. Miercuri partidul poporului va ho­tărî oficial asupra acestei chestiuni. De la Institutul de cultura italiana Institutul de Cultură Italiană a fost­ înfiinţat de guvernul italian în scopul de a intensifica raporturile ştiinţifice literare şi artistice dintre România şi Italia. Pentru aceasta primeşte cu plăcere şi bucurie numeroasele cereri de a deschide noul cursuri ce-i parvin zil­nic din partea doritorilor. Interesul ce se manifestă de a cunoaşte limba şi cultura italiană este îmbucurător şi arată cât de indestructibile sunt legăturile spi­rituale dintre cele două ţări Numeroşii elevi cari au participat la Pelerinajul făcut la Roma au profitat mult de pe urma cunoaşterii limbei ita­liene. Institutul de Cultură Italiană este deci bucuros de a satisface dorinţele exprimate şi a hotărît deschiderea la 1 Februarie a unuui curs rapid de limba italiană care se va ţine de trei or pe săptămână seara şi se va sfârşi în Maiu dând putinţă celor ce-l vor frec­venta regulat de a învăţa bine limba italiană. Pe lângă acest curs rapid se deschid şi două cursuri gratuite unul pentru profesori şi altul pentru institutori, cursuri tari vor începe deasemenea la 1 Februarie a. c. Institutul posedă în Bucureşti, o bi­bliotecă de circa 10 000 volume şi sute de publicaţiuni periodice italiene care sunt puse la dispoziţia elevilor precum şi celor cari iubesc Italia şi cultu­­ra ei. înscrieri şi informaţiuni se primesc la secretariatul Institutului, calea Vic­toriei 196 (tel. 3.36.01), între orele 11-13 și 16-20. TM*See OPERA: Bărbierul din Sevila. NAŢIONAL: Ion al Vădanei. STUDIO­UL TEATRULUI NAŢIONAL­: Actriţe. LIGA CULTURALA: Hofii. REGINA MARIA: Oameni în alb. COMOEDIA: Problemă de rezolvat. LIBER: Coloniale. SAVOY: Poftă bună la Tănase. MODERN: Noaptea de 13... ALHAMBRA-EXCELSIOR: Alhambra Palace Teatrul ALHAMBRA 2 acte şi 55 tablouri de M. Constantinescu şi N. Vlădoianu Muzica de I. Vasilescu Compania Cărăbuş Director C. Tănase TEATRUL SAVOY Calea Victoriei lângă Palatul Telefoanelor - FORMIDABILUL SUCCES — Poftă bună la Tănase­­ MATINEURI — JOI - SAMBATA - DUMINECA____| ItAIKUL MODERN In fiecare seară (afară de mâine) SITR. SĂRINDAR, 14 TANCOVESCU­.ŢĂRANII ggfg g gg^t Comedie în 8 acte de Victor Eftimiu, cu __________VICTOR ANTONESCU, de la Teatrul Naţional Mâine seară Noaptea de 13...___I ALHAMBRA-PALACE Teatrele de sub direcţia D-lui SICA ALEXANDRESCU COMOEDIA Până Joi seara inel. şi în matineul Tel. 4.71 71 ULTIMELE SPECTACOLE PROBLEMA DE REZOLVAT Vineri 4 Februarie PREMIERA MAMSARDA In fiecare seară la ora 9 şi în matineurile de Joi, Sâmbătă şi Duminică la ora 3 formidabilul succes Regina Maria Asoc. Bulandra-Maximilian-Storin Tel. 3.98.48 O­AMENI IN ALB cu U. STORIN si GEORGE VRAC , ___________________________________ Montarea : Cassa Billiger T­I IRT?!? In fiecare seara la ora 9 si în matineurile de Joi, Sâmbătă și Duminecă la ora 3 •SSSRI COLONIALE Duminecă la ora 6 : TEORIA COCOȘULUI cu VASILIU-BIRLIC H­A.­D­I­O Marţi 1 Februarie 1938 6.80: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal.. Concert de dimi­neaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.80: închiderea emisiunii. 18.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Du­nării 18.15: Concert de prânz. Orchestra Jean Sibiceanu (voce: Cristian Vasile); Ro­manţe, Doine şi Arii populare: Vals sen­timental de Chopin; Vals trişa de Berger- Hora boerească şi Bagatelă în stil ro­mânesc de Jean Sibiceanu; Vin mândruţe de Manzatti; Arii naţionale. 14.10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Ra­dio jurnal. 14.80: Continuarea concertului: Arii populare şi naţionale. Nu mai am lacri­mi să plâng de Corologos. Arii naţio­nale. 15.00: Actualităţi străine. Radiofonice. 18.99: Ora. Mersul Vremii. 18.05: Poşta tehnică. 18.20: Portrete de compozitori; Franz Schubert (discuri). 16.00: Actualităţi ştiinţifice. 19.15: Muzică din operete (discuri). 19.55: Actualităţi engleze, de prof. Dra­­goş Protopopescu. RADIO ROMANIA 20.10-20.45: Muzică uşoară (discuri). RADIO BUCUREŞTI­­ 20.10: Ciclul Beethoven: Sonata IV, pen­tru vioară şi pian în la major «Kreutzer». RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 22.45: Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Jean Bobescu. 21.30: Ştiinţa românismului în 1937, de prof. Ion Simionescu. 21.45: Continuarea concertului simfonic. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert de noapte transmis de la restaurantul «Cina». 23.45: Jurnalul pentru străinătate in limba franceză şi, germană. CINEMATOGRAFE ARO: Şedinţa secretă şi jurnal. CAPITOL: Fanny Elssler, jurnal E-­elaire şi complectare. CARLTON: Un îndrăgostit celebru. SCALIţ: Domnişoara, mama mea şi Jur­nal Paramount. TRIANON: Căsnicie premiată şi jur­nal Paramount. SELECT: Cum se cuceresc bărbafii. FEMINA: Domnişoara doctor. GEGAL: Maman Colibri şi jurnal Pa­ramount. PALI­S BULEVARD: Sub teroarea de­nunţului. ARPA: Robinson Crusoe în Insula mis­terelor şi jurnal. ROXY: Fanny Elssler, jurnal polaire şi jurnal românesc. CORSO: Sub teroarea denunţului, jur­nal şi complectară DARLY, închis din cau­za incendiului. ELYSEE (str. Doamnei 11): Căsnic premiată şi jurnal Paramount FORUM: Doamna dela etajul II şi St fiele pe mare. OMNIA: Doamna dela etajul II şi Ci­ceritorii Africei. AIDA (calea Rahovei 151): Chemare cea mare şi Trăim numai odată. AMERICAN. Prinţesa patinajului : Charlie Chan la olimpiadă. ATENEUL TEI: Nu plânge mamă. Al­ientul secret şi o comedie coloraţi BARCELONA: Prin foc şi s­o­c, Cas misterelor şi trupa de reviste. CARMEN (calea Dudeşti 169): Conte­ de Monte-Cristo şi Papagalul ci­nezesc. CENTRAL: Veniţi cu flota, Taina ocna­şului şi artişti. CITY (b-dul Carol 21): Refugiata di Shanghai şi Curierul din­ Londra PALAS şi CORSO prezintă azi un film excepţional Transpunerea pe ecran a faimosului roman al celebrului EDGAR WALLACE SUB TEROAREA DENUNŢULUI CU EDMUND LOWE Ann Todd, Sebastian Shaw JURNAL şi COMPLETARE

Next