Calendarul, iunie 1932 (Anul 1, nr. 62-82)

1932-06-09 / nr. 62

Patim­a S*a De la sindicatul patronilor croitori In ziua de 19 Iunie la orele 10 dim., se va tine adunarea gene­rală ordinară a membrilor sin­dicatului patronilor croitori din București. Adunarea se va tine la sediul sindicatului din str. Halelor No. 7, având la ordinea de zi următoarele: darea de seamă a consiliului de administrație, ra­portul cenzorilor, discutarea și aprobarea bilanțului descărca­­rei consiliului de administrație de gestiunea sa, ratificarea u­­nei cooptări și alegeri a patru membri din consiliu eș­ti la sor­ti ?i a cenzorilor și supleanți­lor. Conform statutului, vor avea drept de vot numai membrii la curent cu cotizațiile, iar pra­curile de reprezentare vor tre­bui să fie depuse la sediul sin­dicatului cel puțin cu trei zile înainte de adunara generală. Dacă la data fixată nu se va întruni numărul necesar de membrii pentru adunarea gene­rală, în conformitate cu statute­le sindicatului adunarea gene­rală se va amâna pentru ziua de 26 iunie, când se va ține cu orice număr de membrii pre­zenți. Hi fi NDNCI­ORIASCA --------------•**­*­«•»-------------­Agitația muncitorilor din valea Jiului Teatrele și-au tras obloanele... După concedieri, reduceri de salarii. Conflictul de muncă de la minele Petroșani, Lupeni și Lozia Se știe că în Valea Jiului, re­giune care pe vremuri adăpos­tea și dădea de lucru la un nu­măr de peste 12.000 de lucră­tori, astăzi, din cauza concedie­rilor pe de o parte și a denun­­țării contractului colectiv de muncă pe de altă parte, situația se înrăutățește pe zi ce trece. Astfel, în decurs de un an, di­recția minelor Petroșani, Lonia și Lupeni a concediat în mod treptat un număr de aproape 3000 de lucrători, iar contractul colectiv de muncă care expiră pe ziua de 15 Iunie și care în­globează angajamentele a circa 6500 de muncitori metalurgiști și minieri a fost denunțat de chiar societatea exploatatoare a minelor. Din această cauză, în rându­rile muncitorilor domnește o vie agitație, întrucât direcția continuă să concedize săptămâ­nal alți muncitori iar prin de­nunțarea contractului colectiv de muncă urmărește micșorarea beneficiilor muncii acestora. Oficial, direcțiunea societății exploatatoare au formulat încă condițiunile noului contract co­lectiv de muncă, însă în rându­rile muncitorilor se vorbește că societatea va încerca să impună condițiunile din primăvara anu­lui acesta și anume: muncitorii să plătească societății locuința și lumina și în aclaș timp să accepte reducerea unor avanta­­gii ce se acordă acestora în na­tură. Calculat asupra beneficiu­lui real, aceste condițiuni ar în­suma o reducere de 30 la sută față de situația de astăzi. Muncitorii au sesizat ministe­rul muncii asupra acestui con­flict, cerând a se interveni pen­tru menținerea în viitorul con­tract colectiv de muncă a con­­ditiunilor prevăzute în cel ce expiră la 15 Iunie. In vederea lichidării acestui conflict, d. Petre Mohăilă, pre­ședintele Uniunei minierilor a luat contact cu direcția socie­tătei exploatatoare pentru a în­cepe tratativele de împăciuire și încheerea unui nou contract colectiv de muncă. Șomajul în Japonia Un program oriqninal de lucrări publice Ultimele statistice alcătuite, de organele de control , anunță că în Japonia numărul șomeri­lor a atins cifra de 485.886, ca­re este cea mai ridicată de când această țară a introdus siste­mul statistic. Pentru remedierea acestei si­­tuațiuni, guvernul japonez a a­­nunțat că va pune în aplicare un program de lucrări ce vor fi efectuate în decurs de 5 ani și care va avea darul pe de o parte să dea de lucru acelora cari azi șomează, iar pe de alta să contribue la o simțitoare des­voltare a comerțului și indus­triei japoneze. După evaluările sumare, ace­ste lucrări se vor ridica la su­ma de 365.290.000 yeni. DIVERSE In Norvegia s’a alcătuit de curând un consiliu care a fost în­sărcinat cu studiul proble­melor de politică comercială care decurg din actuala criză e­­conomică și financiară prin ca­re trece continentul european. Intre alții, în acest consiliu fi­gurează reprezentanții Confe­derații sindicale, a sindi­catu­­lui țăranilor și al pescarilor, al armatorilor, federației indus­triale, al băncilor și exportato­rilor. De la C. F. R. Norme pentru acordarea concediilor personalului Direcțiunea generală a căilor ferate a hotărît să acorde con­cedii de cură în stațiuni bal­­neo-clim­atice, după avizul ser­viciului medical C. F. R. per­sonalului acestei instituții care va avea nevoe de căutarea să­nătății. Aceste concedii se vor acor­da în intervalul dela 15 Iunie până la 15 Septembrie, prin ro­tație, pentru ca lipsa persona­­­u­ui să nu pună serviciul în suferință. Personalul care are nevoe de scază în acest interval, se va prezenta la consultație medicu­­ui C. F. R. în baza avizului căruia se va aproba concediul; în acelaș timp se va da solici­tatorului și îndrumările nece­sare cu privire la modul cum să-și facă cura. Pentru personalul ceferist în­scris la Casa generală de pen­siuni sau la Casa de ajutor ta­bela A, cu o vechime în servi­ciu de doi ani în sus, durata concediului pentru cură se fi­xează astfel: 30—35 zile pentru personalul din categoriile 2—8; 25 zile pentru restul perso­nalului din tabela A, categoria 9—35; Pentru personalul înscris la Casa generală de pensii și Ca­sa de ajutor tabela­ A, cu o ve­chime în serviciu până la 2 ani, concediul se va acorda de la caz la caz, până la 15 zile sau cu plata salariului și tot în baza avizului medicului C. F. R. Acestui personal i se va mai putea acorda, pentru inte­rese personale, încă 5 zile de concediu, sub rezerva justifi­cării acestui concediu precum și alte 5 zile, însă fără plata salariului. Personalul înscris la Casa de Ajutor tabela B (meseeriași și lucrători), va putea obține după avizul medicului C. F. R., concedii de cură și odihnă cu plata salariului: Cei cu vechime până la 10 ani, 10 zile concediu pe an; Cei cu vechime de la 10—20 ani, 15 zile; Cei cu vechime de la 20—30 ani sau mai mult, 25 zile conce­diu pe an. Cei cari au beneficiat de con­cedii intense, li se vor socoti zilele din concediu. Cu acordarea concediilor de cură au fost însărcinați d-nni subdirectori generali și direc­tori centrali. DERAIEREA DIN STAȚIA BUCUREȘTI-TRIAJ Ieri seara, pe când un grup de vagoane încărcate manevrau în stația București-Triaj, o bu­cată mare de lemn căzută din­­tr-un vagon între șine, a provo­cat deraierea a trei vagoane. Imediat, organele C. F. R. au luat măsuri pentru ridicarea va­goanelor deraiate. In timpul lu­crărilor de restabilire a liniei, frânarul Sandu R. Stoica a fost grav rănit și cu o ambulanță tri­mis postului de ajutor medical din Bucuresti-Nord. După mai multe ore de lucru, linia a fost eliberată și redată circulației normale. ACCESUL CALATORILOR DE CL. III-A IN VAGOANE­LE RESTAURANTE Direcțiunea generală a C. F. R., în urma intervenției compa­niei de Wagons Lits a aprobat ca în vagoanele restaurante ale tuturor trenurilor să se ser­vească atât masa cât și diferite consumațiuni și călătorilor cu bilete de clasa III-a în orele ur­mătoare . Dimineața dela punerea în circulație a vagonului până la orele 9. La prânz, dela orele 13.30 la orele 14.30. După amiază dela orele 17.30 la 18.30, iar seara dela orele 21 până la orele 22. VAGOANE CU PATURI PEN­TRU CALATORII DE CL. III Direcțiunea generală a C. F. R. a aprobat cererea companiei de Wagons Lits, ca începând dela 10 Iunie a. c., să se rezerve locuri la vagoanele cu paturi și călătorilor cu bilete de clasa III-a. ■— ♦ »» Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 8 SPRE 9 IUNIE 1932: L. Coniver, calea Victoriei 14; T. Moisi, calea Victoriei 124; I. Mi­­chăilescu, str. Romană 156; Ovidiu Nicolescu, calea Călărași 126; Eu­gen Paraschivescu, calea Șerban Vodă 105; C. Andrieș, calea Plevnei 244; N. I. Georgescu, calea Raion 1; Elena Enescu, bulevardul Pache 95, Dr. Sofia Valcean, str. 11 Iunie 23; A. Lupovici, str. Bărăției 48. — -------------­ Către comitetul monumen­tului Spiru Haret Un grup de artiști sculptori ce do­resc a lua parte la concursul Monu­mentului „Spiru­ Haret“ anunțat pen­tru Iunie, roagă stăruitor comitetul să amâne pentru Septembrie sau Oc­tombrie concursul, întrucât timpul ar fi prea scurt pentru ca artiștii să poată prezenta machete suficient de gândite și realizate, demne de memo­ria marelui dispărut. Cererea noastră fiind în ineresul însăși al operei, rugăm insistent co­mitetul să binevoiască a ne răspun­de prin presă. Un grup de artiști sculptori. Instalarea noului ministru ai Justiției Eri, la ora 9 jum. dim. a avut loc la ministerul de justiție instalarea d-lui Virgil Potârcă, noul ministru de Justiție. , D. Valer Pop luând cuvântul de­clară că tot ceea ce a putut realiza la departamentul pe care l-a con­dus se datorește funcționarilor des­toinici de care a fost înconjurat. Arată că în legile pe cari le-a tre­cut d-sa prin Parlament au fost vo­tate în unanimitate de majoritate și de opoziție. Dintre legile cu caracter important semnalează legea ridică­­rei incapacităței civile a femeii. Luând cuvântul noul ministru d. Virgil Potârcă mulțumește d-lui Valer Pop pentru cele spuse și con­firmă că va continua activitatea rodnică a fostului ministru. Secretar general al ministrului va fi numit, probabil d. Demetriu, directorul general al penitenciarilor și institutelor de prevenție. La ComunicaUl Eri la orele 1 jum. d. G. G. Miro­­nescu, noul ministru de finanțe, și ad-interim la comunicații, s-a pre­zentat la acest departament pentru a lua în primire interimatul. D. V. VALCOVICI, fostul ministru luând primul cuvântul, a arătat îm­prejurările grele în cari a fost che­mat la cârma țării guvernul d-lui Iorga. Com €­­rcia ca BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL Situația atmosferică în Europa la ora 9. — Maximul barometric atlan­tic și zona depresionară din Nord, continuă să comande situația atmos­ferică în­­ Europa. Curentul de per­­turbațiuni este orientat de la Sud la NE, iuțeala de deplasare fiind de 600 km. în 12 ore. Temperatura în scădere în Eu­ropa Centrală între 1 la 3 în Nord, 8 la 10 în Europa Centrală și Ves­­tică și 19 la 24 în Sud. Precipita­­țiuni au căzut în centrul, vestul și pe alocuri în Nordul continentului. In România la ora 8.­­ Ca și în ultimele zile, timpul s’a menținut cald, cu cerul variabil și vânt slab din sectorul sudic. Precipitațiuni cu caracter local s’au mai semnalat pe alocuri în Ardeal și Banat (1 la 7 min.). Temperatura în creștere cu 2 la 5 grade era cuprinsă azi la ora 8 între 17“ la Predeal și 29 ° la Bucu­­rești-Băneasa Temperatura maximă de e zi s-a ridicat până la 36 ° la Sece­­lianu (Ialomița) și 25 ° la 34 ° în res­tul țării, iar temperatura minimă din cursul nopții a scăzut până la 10 ° la Predeal și 20 ° la București-Fi­­laret. Presiunea atmosferică în u­­șoară creștere este cuprinsă între 759 mm. la Oradia­ Mare și 762 mm. la Bistrița. CALENDARUL. Teatrele și-au tras obloanele. Și ca tot negustorul, seara, în pră­vălia fără mușterii, slab luminată de becul mic de la cassă, directorii își fac socotelile. Bilanțul atârnă greu la partida debit. Calendarul repertoriului e revizuit filă cu filă. Mici boabe de succes — nu mă gândesc la cel moral, care evident a fost considerabil la toate — plu­tesc ca niște steluțe inutile de grăsime în Cazanul imens al dezas­trului. Socotelile sunt întoarse pe dos, dar când descăzutul cu scă­­zătorul sunt egali, tot zero dau chiar când socoteala ar face-o cel mai abil expert financiar, adus de la Paris. Iaca asta ar fi o izbândă: să ieși net dintr'o luptă lipsită complet de orice șanse și de orice raze măcar întârziate, de speranțe. Dar când te gândești că matema­ticienii au semnalat și domeniul câzimilor negative care in limbajul practic se traduc prin cuvinte ori­­bile ca: dabor­ie, sigilii, portărel, ca­pitolul banei­utei din condica co­­mer­cială. Să n­u mai vorbim... Mulți socotesc că ghina tot mai crescândă, cu vremea, a teatrelor se datorește succesului cinematografe­­lor. Alții, mai optimiști o atribue crizei în general. Autorii originali cred că ea nu e cauzată mizetelor decât de nepriceperea ca­de lectură, care negli­jează voit producția autohtonă bună, dând drumul la rampă din considerente în afară de artă, la cele mai catastrofale inepții streine și indigene. Cam toți au dreptate, dar eu cred că înlăturând toate aceste cauze, efectul tot ar subzista în bună parte, ceea ce însemnează că origina răului e ceva mai com­plexă. Iar partea­ leului din acest total de împrejurări vitrege, care trag teatrul spre mormânt, o for­mează tot teatrul însuși: teatrul ac­tual. Sau mai lămurit: drumul pe care a luat-o ras­ca din proprie i­­nițiativă. Cinematograful e și el la urma ur­­mei, tot un teatru, teatru fotogra­fiat. Și e drept că fotografia a in­­ceput să mănânce originalul. Insă fie original, fie fotografie, decăde­rea se vede pretutindeni. Pentru că în schimb prospiciază revista: teatrul de pornografii, in care porcăria e lansată acum nudă, fără nici măcar frunza de viță a unei brume de spirit. Amăgite de izbânda factice a spectacolului de­­sonorant, teatrul și cinematograful serios s'au grăbit să scoboare trep­tele spre această cloacă. In care au năruit gustul public. Iar desigur între două porcării, publicul a pre­ferat tot pe cea fără perdea. Ale tale, dintru ale tale! Teatrele și-au tras obloanele: câte dintre ele se vor redeschide cu hu­­ru­it harnic in primele dimineți ale toamnei ce va veni? Gib. I. Mihăescu RADIO Miercuri 8 Iunie 1932 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kHz. 13. Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45. Informațiuni bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota ape­lor Dunării și semnal orar. 14. Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 18. Orchestra Moțoi, muzică ro­mânească 19. Informațiuni, sport , meteo­rițl și semnal orar. 19.10: Orchestra Motoi: continua­rea concertului. PROGRAM DE SEARA omânească (plăci 20.40: Muzică de gramofon)­­ 21: Ora exact Orchestra radio: Porumbescu: Pe al nostru steag; A. Alexandrescu: Amurg de toamnă (pt. orchestră de coarde); M. Andricu: Simfonia de cameră. 21.45. Corul liceului Aurel Vlaicu sub conducerea D-lui N. Lungu: Cântece patriotice. 22.15. Orchestra Radio: Elinescu: Scenă pastorală; Enacovici: Inter­mezzo pt. orchestră de coarde; Pa­­schill: Potpouri național. 22.45. Informațiuni. BERLIN; 17.20: Conf.; 17.45 Conf. pentru doamne; 19.30: Pentru ti­nere ; 19.50: Conf.; 20: Conf. po­litică; 20.55: Comunicate; 21: Actu­alități; 21.10: Concert cu muzică distractivă; 21.55: Comunicate; 22: Concert festiv de la filarmonică, Schubert: „Ar. op. Rosamunde'’ Mozart: „Concert de vioară în e-moll"; 22.45: Trans, din Colonia, „Ucigaș din convingere”, piesă ra­diofonică de Gustav Kneip; 24.15: Meteoritl, știri, sport. In continua­re, muzică de dans. BELGRAD. 15.05: Concert de a­­miază, executat de orch. radio; Jenko: Uvertură; Jenko: Potpouri sârbești; Cleridge-Taylor: Suită ți­gănească; Concert executat de or­chestra radio Cherubini: „Sacagi­ul”: Uvertură; Fredericksen: Su­ită nordică; Saint-Saens: „Samson și Dalila” fantezie Helmburg-Hol­­lmes: Fantezie orientală. 21. Lied-uri iugoslave cântate de d-na Nadejda Stajic, membra ope­rei din Belgrad. ROMA. 14.45: Concert vocal și in­strumental. Leopold: Fantezie ru­să; Magrini: Plaifanterie; Herbert6 Serenadă; Neruda: Mazurka; Schu­bert-Berté: Casa cu trei fete; Bor­­satti: Titicaca. 19­30: Concert vocal executat de soprana Velia Capuano. 19.45: Concert cu muzică variată. 20.25: Conferință. 21: Știri agricole. 21: Comunicate, jurnal radio. 22.15: Conferință. 22.45: B­rbierul din Sevilla, ope­ră în 3 acte de Rosini. PARIS-CLICHY. Informațiuni, meteorițl, știri de presă. 13. Confe­rință 21­­ Conferință. 21.30: Conferință medicală. 22: Lecturi literare. 22.40: Cronica modei. 22.45: Concert de cântece cu con­cursul d-nei Germaine Martinell­ ă tF fvT „ ** *í JlJW.jrf* ?:.??• £ȘJJ. „CALENDARUL“ CULTURAL Comentarii, rap­ic,o specie — ■­­ — ----------------------­ FENOMENUL LITERAR — era urmărit pe vremuri aproa­pe exclusiv de către revistele res­pective. Rari erau ziarele care se onorau odată pe săptămână cu pu­blicarea creațiilor beletristice. Ne amintim de „Epoca“ de altă dată în , ale cărei pagini colaborau săp­tămânal Caragiale, Alecsandru Ma­­cedonsky, Cincinat Pavelescu alți literați ai timpului. Suplimen­si­rul literar de Duminică al deceda­tei „Izbânda“ inaugura după răz­­boiu un obiceiu frumos pe care mai încoace și l-au însușit majo­ritatea gazetelor. , Ziarul „Țara noastră“, în foile­tonul căruia se desbat zilnic inte­resante probleme de literatură, ar­tă și știință, a rezervat în pagina secundă un larg spațiu comenta­riului cultural, semnat exclusiv de poetul D. CIUREZU. Cursivele „Țării noastre“ aduc, cotidian, competente puncte de de­vedere, frumos scrise — pe marginea manifestărilor din afara politicei și celorlalte trecătoare preocupări autohtone. BISERICA NĂRUITĂ — e titlul ultimei cărți a proza­torului AL. LASCAROV-MOL­­DOVANU, apărută recent în co­lecția „Rosidor“ Naționala Ciornei. „Biserica năruită“ e primul ro­man al autorului „Cohortelor morții“. 200 de pagini îngrijite — 25 lei. D­NA MAURA PRIGOR — militantă pe terenul educației sociale a femeii și-a tipărit în a do­ua ediție romanul apărut acum un an și care poartă titlul tot pravo­slavnic „Biserica nouă". Romanul nu e lipsit de calități de analiză literară. ZOLTÁN FRANYO, — publicist maghiar, originar din Timișoara e un devotat servi­­al țării noastre. Ani dearândul, d-sa a publicat în revistele ungu­rești și germane din Ardeal pre­țioase studii și tălmăciri din despre literatura patriei de adop­si­țiune. De curând, cu ocazia producerii congresului P. E. N.-club­ului Budapesta, Zoltán Franyo a pre­la­mentat o carte de traduceri în nemțeste a câtorva din poeții noș­­trji de azi. Când vom găsi la librăriile din București volumul, vom cerceta și vom referi amănunțit despre con­tinui-COMEMORAREA LUI DUILU ZAMFIRESCU — marele romancier și poet, care urma să aibă loc în ziua de 5 Iunie c., la Focșani, când s’au îm­plinit zece ani dela trecerea lui din viață, — s’a amânat pentru o dată ulterioară. D. GH. M. CANTACUZINO,­ ­­ distinsul arhitect și pictor, făcut să apară într'un compact vo­­­lum, editat la „Cartea Românească" o parte din conferințele sale, rostite la Institutul de Radio-Difuziune. Asupra acestei cărți intitulată „ARCADE, FIRIDE ȘI LESPEZI“ și care cuprinde un prețios mate­rial de informație și sugestii de ar­ici, va reveni curând, unul dintre foiletoanele ,,Calendarului“. FORUM — gruparea de tineri care s’a manifestat cu atâta vigoare în cursu­l iernei acesteea, pregătește programul pntru toamnă-Deocamdată, într’o serie de re­­uniuni a membrilor, s’a căutat tema care urmează a fi înfățișată într-o serie de conferințe, tot la „Fundația Carol“. De asemenea, se studiază posi­bilitatea înființării unor cursuri libere având de scop să informe­ze tineretul intelectual asupra u­­nor probleme pe care învăță­mântul nostru universitar le ig­noră. D-nii Mircea Eliade, Haig Ac­­terian, Mihail Polihroniade, Ionel Jianu. Mircea Grigorescu ar fi primii cari ar începe aceste cursuri-PREMIILE „SIMU“ Zilele acestea, a avut loc la mu­zeul ,,Simu" solemnitatea distribu­irii premiilor câștigate in acest an la mult-hulim Salon Oficial, de că­tre tinerii artiști debutanți. In mijlocul artiștilor veniți în ma­re număr și în cadrul bogat al mu­zeului, d. Anastase Simu, unchiașul acesta legendar care și-a pregătit un Raiu somptuos, prin atâtea da­nii și ajutoare anuale, a distribuit personal, asistat de fericia d-nă Si­­mu, binevenitele și rarile distincții din acest an așa de ingrat cu reve­riile plastice. Premiile Simu, în valoare fiecare de câte 5­000 lei, au fost instituite în 1924 și se dau în fiecare, următor dorinței donatorului, la doi dintre tinerii artiști începători, distinși de juriul Salonului. Anul acesta, au fost decernate ast­fel: Premiul „Simu" pentru pictură, d-rei Coca Cretzoiu; premiul „Elena Simu“ — sculptură, d-lui Iacob An­drei. Tinerei perechi încununate , fe­licitările noastre! DECERNAREA PREMIULUI KREMER Premiul „Kremerii pentru compo­ziții muzicale a fost acordat d-lor C. Flottura și I. Borgovan. Acest premiu a fost instituit de d-na și d. Krem­er, în amintirea fiu­lui lor decedat, Robert Kremer. . Editurile, revistele și d-nii autori cari doresc să le inserăm apariția cărților la rubrica noastră biblio­grafică, sunt rugați să le trimită în dublu exemplar, pe adresa ziarului. Bulevardul Elisabeta 21 cm men­țiunea „pentru Calendarul cultural". cronica plastica Marius Bunescu străduințele sale nu aveau să fie de acum înainte decât pentru stăpâni­rea cât mai măestrită a meșteșugu­lui în sine și pentru încercarea ge­nurilor celor mai potrivite felului său de a picta. An cu an am asistat la perfecțio­narea continuă a artistului și la definirea din ce în ce mai sigură a inspirației sale. Peisagiul l-a re­ținut mai cu seamă și continuă a-l preocupa și în expoziția de acum : Imagini viguroase, în care contu­­rele și formele se detașază uneori poate cam greoi, lăsând să se vadă o elaborare fără facilitate, dar in­tens zugrăvită și purtând în pasta lor urma unei ample și caracteris­tice personalități. Câteodată ispite vechi se mai i­­vesc, în încercări de a reda o atmos­feră mai difuzată, oarecum impre­sionistă („Ruine la Oteteleșanu“ sau una dintre „Ierni“); alteori, ten­tative de degajare a expresiei, de fluiditate și limpiditate in culoare, care nu aparțin geniul său consis­tent („Peisagiul parizian“). In cele mai multe însă, — și voi cita mai cu seamă cele două peisagii olan­deze, de la Amsterdam și Delft, a­­lături și de două trei bucăți mai noi. — Bunescu se definește sigur, așa cum e, viguros, plastic și fer­mecat de ceea ce e strălucirea di­rectă a materiei. Artiști inrudiți cu el prin temperament nu trebuesc căutați printre impresioniști și nici chiar printre pictorii noștri de azi, ci printre acei Flamanzi de acum două trei sute de ani, pictori ai realului și ai voluptăților materiei pe care ochiul lor nu se sătura de a o alinta in toată plenitudinea ei .Urmare din pag­­i­a­ sensuală. O serie întreagă de bucăți, de alt­fel, din această ezpoziție, și cred chiar cele mai bune, sugerează și mai direct această apropiere de fla­mandă. Sunt cele patru cinci naturi moar­te, admirabile studii cromatice, in care sensibilitatea artistului s'a concentrat, sporindu-și expresia cu tot ceea ce tehnica sa li putea pu­ne la îndemână. E un maxim de culoare și de expresivitate care va conta în evoluția artistului. Sensi­bilitatea sa, degajată de preocupări accesorii, se restrânge exclusiv a­­supra elementelor care puteau vor­bi mai mult temperamentului său și se simplifică in acorduri de o impresionantă intensitate. Mai puțin realizate ni se înfăți­șează cele câteva portrete cu care artistul încearcă anul acesta și un gen nou. Linia e prea dură, timidi­tatea prea mare in interpretarea modelelor, pentru ca expresivitatea adevărată ce se desprindă din aces­te chipuri. Portretul nu e numai prezentare sensibilă ci și intuiție interioară. Și planul acesta interior scapă încă realizării artistului. O degajare mai mare la mijloacele sale de exprimare ar fi poate ne­cesară. Ea lipsește în genere artei lui Bunescu. Dar pictorul pentru care dificultățile au fost totdeauna prilejuri de studiu îndelung și răb­dător, nu și-a spus încă ultimul cuvânt în această privință. Expozi­ții viitoare, ni-1 vor releva poate și sub alte aspecte de­cât cele pe ca­re i le cunoaștem azi. AL. BUSUIOCEANU spectacole Miercuri 8 Iunie..» TEATRE TEATRUL CĂRĂBUȘ: Revista: Lo­zul Cărăbușului................ . .... TEATRUL COLOS: Revista: Parada Colos................................. ... .. .. TEATRUL RIO: Revista: Rio râd*­­ți trupa braziliană Tropical expres... CINEMATOGRAFE VOX: Misterele spionajului cu Con­­stence Benett. REGAL: Arthur cu Boncat. TRIANON: Un tango fermecător cu Trude Berliner. CAPITOL: Lacrimi de paiață cu Meg Lemonnier. BULEVARD PALACE: Dansul­­ pro prăpastie ți Regele boxeurilor. SELECT: Croitoreasa din Cuneville ți Delphine cu Alice Cocea. FORUM: Divorțata cu Norma Shea­rer și O noapte te­ am dorit. FEMINA: Tarzan. CORSO: Contța­ți șoferul ei ți tru­pa Titi Mihăilescu. OMNIA: Patru draci și Triumful na­sului. LIRA: Balul cu Dolly Haa». FRANCLIN A. R. P. A.: Vagabondul nemuritor cu Liane Haid. EPISCOPIEI A. R. P. A.: Închis pen­tru renovare. . .. AMERICAN: îngerii infernului. MARNA: Amor vienez (rulează în grădină). MARCONI: Lacrimi de iubire cu Ana .. Harding. MODEL: Călătoria cea mare. VOLTA: Bestia cu Frederic și Miri­­an Hopkins. (Rulează în grădină). RAHOVA: Fete de măritat. DICHIU: Marsilieza cu John Boles. ROZICA: Ben Hur cu Ramon Na­varro. GRIVIȚA: Monte Carlo sub bombe. TRIUMF: Vinovat­ori nu ți comple­tări sonore. CERCUL SUBOFIȚERILOR: Fetiță dulce și o comedie. A apărut SI GÂNDIREA ILUSTRATII COPERTA: E. Ivanovski. DESENE IN INTERIOR: Demian. No. 5-6 MAI-IUNIE CUPRINSUL: TOMA VLADESCU: Duiliu Zamfi- CRONICA LITERARA­rescu, romancier. N. CREVEDIA: Bulgări și stele. ION PILLAT: Poesia lui Duiliu Zamfirescu. GEORGE GREGORIAN: Postumă: ADRIAN HURMUZ: Salomia. EMIL GIURGIUCA : Poesii. ION PILLAT: Anabasis. SANDU TUDOR: Gleb. IDEI: OAMENI, FAPTE MIHAIL POLIHRONIADE: Prima­­tul politicei. ALEXANDRU VIANU: Discontinui­tate și ordine. ERNEST BERNEA: Vasile Pârvan. 60­PACINI CONST. D. IONESCU : Nunta Dom­niței Ruxandra de M. Sado­­veanu. EMIL ISAC: „Baladele munților“ — traducerea lui Kádár Imre. CRONICA SPECTACOLELOR TOMA­­ VLADESCU: țional. CRONICA MARUNTA D-l „Prof. TOMA VLADESCU sor“. 1 50 Teatrul Na-

Next