Calendarul, iunie 1932 (Anul 1, nr. 62-82)
1932-06-09 / nr. 62
Patima S*a De la sindicatul patronilor croitori In ziua de 19 Iunie la orele 10 dim., se va tine adunarea generală ordinară a membrilor sindicatului patronilor croitori din București. Adunarea se va tine la sediul sindicatului din str. Halelor No. 7, având la ordinea de zi următoarele: darea de seamă a consiliului de administrație, raportul cenzorilor, discutarea și aprobarea bilanțului descărcarei consiliului de administrație de gestiunea sa, ratificarea unei cooptări și alegeri a patru membri din consiliu ești la sorti ?i a cenzorilor și supleanților. Conform statutului, vor avea drept de vot numai membrii la curent cu cotizațiile, iar pracurile de reprezentare vor trebui să fie depuse la sediul sindicatului cel puțin cu trei zile înainte de adunara generală. Dacă la data fixată nu se va întruni numărul necesar de membrii pentru adunarea generală, în conformitate cu statutele sindicatului adunarea generală se va amâna pentru ziua de 26 iunie, când se va ține cu orice număr de membrii prezenți. Hi fi NDNCIORIASCA --------------•***«•»-------------Agitația muncitorilor din valea Jiului Teatrele și-au tras obloanele... După concedieri, reduceri de salarii. Conflictul de muncă de la minele Petroșani, Lupeni și Lozia Se știe că în Valea Jiului, regiune care pe vremuri adăpostea și dădea de lucru la un număr de peste 12.000 de lucrători, astăzi, din cauza concedierilor pe de o parte și a denunțării contractului colectiv de muncă pe de altă parte, situația se înrăutățește pe zi ce trece. Astfel, în decurs de un an, direcția minelor Petroșani, Lonia și Lupeni a concediat în mod treptat un număr de aproape 3000 de lucrători, iar contractul colectiv de muncă care expiră pe ziua de 15 Iunie și care înglobează angajamentele a circa 6500 de muncitori metalurgiști și minieri a fost denunțat de chiar societatea exploatatoare a minelor. Din această cauză, în rândurile muncitorilor domnește o vie agitație, întrucât direcția continuă să concedize săptămânal alți muncitori iar prin denunțarea contractului colectiv de muncă urmărește micșorarea beneficiilor muncii acestora. Oficial, direcțiunea societății exploatatoare au formulat încă condițiunile noului contract colectiv de muncă, însă în rândurile muncitorilor se vorbește că societatea va încerca să impună condițiunile din primăvara anului acesta și anume: muncitorii să plătească societății locuința și lumina și în aclaș timp să accepte reducerea unor avantagii ce se acordă acestora în natură. Calculat asupra beneficiului real, aceste condițiuni ar însuma o reducere de 30 la sută față de situația de astăzi. Muncitorii au sesizat ministerul muncii asupra acestui conflict, cerând a se interveni pentru menținerea în viitorul contract colectiv de muncă a conditiunilor prevăzute în cel ce expiră la 15 Iunie. In vederea lichidării acestui conflict, d. Petre Mohăilă, președintele Uniunei minierilor a luat contact cu direcția societătei exploatatoare pentru a începe tratativele de împăciuire și încheerea unui nou contract colectiv de muncă. Șomajul în Japonia Un program oriqninal de lucrări publice Ultimele statistice alcătuite, de organele de control , anunță că în Japonia numărul șomerilor a atins cifra de 485.886, care este cea mai ridicată de când această țară a introdus sistemul statistic. Pentru remedierea acestei situațiuni, guvernul japonez a anunțat că va pune în aplicare un program de lucrări ce vor fi efectuate în decurs de 5 ani și care va avea darul pe de o parte să dea de lucru acelora cari azi șomează, iar pe de alta să contribue la o simțitoare desvoltare a comerțului și industriei japoneze. După evaluările sumare, aceste lucrări se vor ridica la suma de 365.290.000 yeni. DIVERSE In Norvegia s’a alcătuit de curând un consiliu care a fost însărcinat cu studiul problemelor de politică comercială care decurg din actuala criză economică și financiară prin care trece continentul european. Intre alții, în acest consiliu figurează reprezentanții Confederații sindicale, a sindicatului țăranilor și al pescarilor, al armatorilor, federației industriale, al băncilor și exportatorilor. De la C. F. R. Norme pentru acordarea concediilor personalului Direcțiunea generală a căilor ferate a hotărît să acorde concedii de cură în stațiuni balneo-climatice, după avizul serviciului medical C. F. R. personalului acestei instituții care va avea nevoe de căutarea sănătății. Aceste concedii se vor acorda în intervalul dela 15 Iunie până la 15 Septembrie, prin rotație, pentru ca lipsa personauui să nu pună serviciul în suferință. Personalul care are nevoe de scază în acest interval, se va prezenta la consultație medicuui C. F. R. în baza avizului căruia se va aproba concediul; în acelaș timp se va da solicitatorului și îndrumările necesare cu privire la modul cum să-și facă cura. Pentru personalul ceferist înscris la Casa generală de pensiuni sau la Casa de ajutor tabela A, cu o vechime în serviciu de doi ani în sus, durata concediului pentru cură se fixează astfel: 30—35 zile pentru personalul din categoriile 2—8; 25 zile pentru restul personalului din tabela A, categoria 9—35; Pentru personalul înscris la Casa generală de pensii și Casa de ajutor tabela A, cu o vechime în serviciu până la 2 ani, concediul se va acorda de la caz la caz, până la 15 zile sau cu plata salariului și tot în baza avizului medicului C. F. R. Acestui personal i se va mai putea acorda, pentru interese personale, încă 5 zile de concediu, sub rezerva justificării acestui concediu precum și alte 5 zile, însă fără plata salariului. Personalul înscris la Casa de Ajutor tabela B (meseeriași și lucrători), va putea obține după avizul medicului C. F. R., concedii de cură și odihnă cu plata salariului: Cei cu vechime până la 10 ani, 10 zile concediu pe an; Cei cu vechime de la 10—20 ani, 15 zile; Cei cu vechime de la 20—30 ani sau mai mult, 25 zile concediu pe an. Cei cari au beneficiat de concedii intense, li se vor socoti zilele din concediu. Cu acordarea concediilor de cură au fost însărcinați d-nni subdirectori generali și directori centrali. DERAIEREA DIN STAȚIA BUCUREȘTI-TRIAJ Ieri seara, pe când un grup de vagoane încărcate manevrau în stația București-Triaj, o bucată mare de lemn căzută dintr-un vagon între șine, a provocat deraierea a trei vagoane. Imediat, organele C. F. R. au luat măsuri pentru ridicarea vagoanelor deraiate. In timpul lucrărilor de restabilire a liniei, frânarul Sandu R. Stoica a fost grav rănit și cu o ambulanță trimis postului de ajutor medical din Bucuresti-Nord. După mai multe ore de lucru, linia a fost eliberată și redată circulației normale. ACCESUL CALATORILOR DE CL. III-A IN VAGOANELE RESTAURANTE Direcțiunea generală a C. F. R., în urma intervenției companiei de Wagons Lits a aprobat ca în vagoanele restaurante ale tuturor trenurilor să se servească atât masa cât și diferite consumațiuni și călătorilor cu bilete de clasa III-a în orele următoare . Dimineața dela punerea în circulație a vagonului până la orele 9. La prânz, dela orele 13.30 la orele 14.30. După amiază dela orele 17.30 la 18.30, iar seara dela orele 21 până la orele 22. VAGOANE CU PATURI PENTRU CALATORII DE CL. III Direcțiunea generală a C. F. R. a aprobat cererea companiei de Wagons Lits, ca începând dela 10 Iunie a. c., să se rezerve locuri la vagoanele cu paturi și călătorilor cu bilete de clasa III-a. ■— ♦ »» Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 8 SPRE 9 IUNIE 1932: L. Coniver, calea Victoriei 14; T. Moisi, calea Victoriei 124; I. Michăilescu, str. Romană 156; Ovidiu Nicolescu, calea Călărași 126; Eugen Paraschivescu, calea Șerban Vodă 105; C. Andrieș, calea Plevnei 244; N. I. Georgescu, calea Raion 1; Elena Enescu, bulevardul Pache 95, Dr. Sofia Valcean, str. 11 Iunie 23; A. Lupovici, str. Bărăției 48. — ------------- Către comitetul monumentului Spiru Haret Un grup de artiști sculptori ce doresc a lua parte la concursul Monumentului „Spiru Haret“ anunțat pentru Iunie, roagă stăruitor comitetul să amâne pentru Septembrie sau Octombrie concursul, întrucât timpul ar fi prea scurt pentru ca artiștii să poată prezenta machete suficient de gândite și realizate, demne de memoria marelui dispărut. Cererea noastră fiind în ineresul însăși al operei, rugăm insistent comitetul să binevoiască a ne răspunde prin presă. Un grup de artiști sculptori. Instalarea noului ministru ai Justiției Eri, la ora 9 jum. dim. a avut loc la ministerul de justiție instalarea d-lui Virgil Potârcă, noul ministru de Justiție. , D. Valer Pop luând cuvântul declară că tot ceea ce a putut realiza la departamentul pe care l-a condus se datorește funcționarilor destoinici de care a fost înconjurat. Arată că în legile pe cari le-a trecut d-sa prin Parlament au fost votate în unanimitate de majoritate și de opoziție. Dintre legile cu caracter important semnalează legea ridicărei incapacităței civile a femeii. Luând cuvântul noul ministru d. Virgil Potârcă mulțumește d-lui Valer Pop pentru cele spuse și confirmă că va continua activitatea rodnică a fostului ministru. Secretar general al ministrului va fi numit, probabil d. Demetriu, directorul general al penitenciarilor și institutelor de prevenție. La ComunicaUl Eri la orele 1 jum. d. G. G. Mironescu, noul ministru de finanțe, și ad-interim la comunicații, s-a prezentat la acest departament pentru a lua în primire interimatul. D. V. VALCOVICI, fostul ministru luând primul cuvântul, a arătat împrejurările grele în cari a fost chemat la cârma țării guvernul d-lui Iorga. Com €rcia ca BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL Situația atmosferică în Europa la ora 9. — Maximul barometric atlantic și zona depresionară din Nord, continuă să comande situația atmosferică în Europa. Curentul de perturbațiuni este orientat de la Sud la NE, iuțeala de deplasare fiind de 600 km. în 12 ore. Temperatura în scădere în Europa Centrală între 1 la 3 în Nord, 8 la 10 în Europa Centrală și Vestică și 19 la 24 în Sud. Precipitațiuni au căzut în centrul, vestul și pe alocuri în Nordul continentului. In România la ora 8. Ca și în ultimele zile, timpul s’a menținut cald, cu cerul variabil și vânt slab din sectorul sudic. Precipitațiuni cu caracter local s’au mai semnalat pe alocuri în Ardeal și Banat (1 la 7 min.). Temperatura în creștere cu 2 la 5 grade era cuprinsă azi la ora 8 între 17“ la Predeal și 29 ° la București-Băneasa Temperatura maximă de e zi s-a ridicat până la 36 ° la Secelianu (Ialomița) și 25 ° la 34 ° în restul țării, iar temperatura minimă din cursul nopții a scăzut până la 10 ° la Predeal și 20 ° la București-Filaret. Presiunea atmosferică în ușoară creștere este cuprinsă între 759 mm. la Oradia Mare și 762 mm. la Bistrița. CALENDARUL. Teatrele și-au tras obloanele. Și ca tot negustorul, seara, în prăvălia fără mușterii, slab luminată de becul mic de la cassă, directorii își fac socotelile. Bilanțul atârnă greu la partida debit. Calendarul repertoriului e revizuit filă cu filă. Mici boabe de succes — nu mă gândesc la cel moral, care evident a fost considerabil la toate — plutesc ca niște steluțe inutile de grăsime în Cazanul imens al dezastrului. Socotelile sunt întoarse pe dos, dar când descăzutul cu scăzătorul sunt egali, tot zero dau chiar când socoteala ar face-o cel mai abil expert financiar, adus de la Paris. Iaca asta ar fi o izbândă: să ieși net dintr'o luptă lipsită complet de orice șanse și de orice raze măcar întârziate, de speranțe. Dar când te gândești că matematicienii au semnalat și domeniul câzimilor negative care in limbajul practic se traduc prin cuvinte oribile ca: daborie, sigilii, portărel, capitolul baneiutei din condica comercială. Să nu mai vorbim... Mulți socotesc că ghina tot mai crescândă, cu vremea, a teatrelor se datorește succesului cinematografelor. Alții, mai optimiști o atribue crizei în general. Autorii originali cred că ea nu e cauzată mizetelor decât de nepriceperea cade lectură, care neglijează voit producția autohtonă bună, dând drumul la rampă din considerente în afară de artă, la cele mai catastrofale inepții streine și indigene. Cam toți au dreptate, dar eu cred că înlăturând toate aceste cauze, efectul tot ar subzista în bună parte, ceea ce însemnează că origina răului e ceva mai complexă. Iar partea leului din acest total de împrejurări vitrege, care trag teatrul spre mormânt, o formează tot teatrul însuși: teatrul actual. Sau mai lămurit: drumul pe care a luat-o rasca din proprie inițiativă. Cinematograful e și el la urma urmei, tot un teatru, teatru fotografiat. Și e drept că fotografia a inceput să mănânce originalul. Insă fie original, fie fotografie, decăderea se vede pretutindeni. Pentru că în schimb prospiciază revista: teatrul de pornografii, in care porcăria e lansată acum nudă, fără nici măcar frunza de viță a unei brume de spirit. Amăgite de izbânda factice a spectacolului desonorant, teatrul și cinematograful serios s'au grăbit să scoboare treptele spre această cloacă. In care au năruit gustul public. Iar desigur între două porcării, publicul a preferat tot pe cea fără perdea. Ale tale, dintru ale tale! Teatrele și-au tras obloanele: câte dintre ele se vor redeschide cu huruit harnic in primele dimineți ale toamnei ce va veni? Gib. I. Mihăescu RADIO Miercuri 8 Iunie 1932 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kHz. 13. Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45. Informațiuni bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 14. Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 18. Orchestra Moțoi, muzică românească 19. Informațiuni, sport , meteorițl și semnal orar. 19.10: Orchestra Motoi: continuarea concertului. PROGRAM DE SEARA omânească (plăci 20.40: Muzică de gramofon) 21: Ora exact Orchestra radio: Porumbescu: Pe al nostru steag; A. Alexandrescu: Amurg de toamnă (pt. orchestră de coarde); M. Andricu: Simfonia de cameră. 21.45. Corul liceului Aurel Vlaicu sub conducerea D-lui N. Lungu: Cântece patriotice. 22.15. Orchestra Radio: Elinescu: Scenă pastorală; Enacovici: Intermezzo pt. orchestră de coarde; Paschill: Potpouri național. 22.45. Informațiuni. BERLIN; 17.20: Conf.; 17.45 Conf. pentru doamne; 19.30: Pentru tinere ; 19.50: Conf.; 20: Conf. politică; 20.55: Comunicate; 21: Actualități; 21.10: Concert cu muzică distractivă; 21.55: Comunicate; 22: Concert festiv de la filarmonică, Schubert: „Ar. op. Rosamunde'’ Mozart: „Concert de vioară în e-moll"; 22.45: Trans, din Colonia, „Ucigaș din convingere”, piesă radiofonică de Gustav Kneip; 24.15: Meteoritl, știri, sport. In continuare, muzică de dans. BELGRAD. 15.05: Concert de amiază, executat de orch. radio; Jenko: Uvertură; Jenko: Potpouri sârbești; Cleridge-Taylor: Suită țigănească; Concert executat de orchestra radio Cherubini: „Sacagiul”: Uvertură; Fredericksen: Suită nordică; Saint-Saens: „Samson și Dalila” fantezie Helmburg-Hollmes: Fantezie orientală. 21. Lied-uri iugoslave cântate de d-na Nadejda Stajic, membra operei din Belgrad. ROMA. 14.45: Concert vocal și instrumental. Leopold: Fantezie rusă; Magrini: Plaifanterie; Herbert6 Serenadă; Neruda: Mazurka; Schubert-Berté: Casa cu trei fete; Borsatti: Titicaca. 1930: Concert vocal executat de soprana Velia Capuano. 19.45: Concert cu muzică variată. 20.25: Conferință. 21: Știri agricole. 21: Comunicate, jurnal radio. 22.15: Conferință. 22.45: Brbierul din Sevilla, operă în 3 acte de Rosini. PARIS-CLICHY. Informațiuni, meteorițl, știri de presă. 13. Conferință 21 Conferință. 21.30: Conferință medicală. 22: Lecturi literare. 22.40: Cronica modei. 22.45: Concert de cântece cu concursul d-nei Germaine Martinell ă tF fvT „ ** *í JlJW.jrf* ?:.??• £ȘJJ. „CALENDARUL“ CULTURAL Comentarii, rapic,o specie — ■ — ---------------------- FENOMENUL LITERAR — era urmărit pe vremuri aproape exclusiv de către revistele respective. Rari erau ziarele care se onorau odată pe săptămână cu publicarea creațiilor beletristice. Ne amintim de „Epoca“ de altă dată în , ale cărei pagini colaborau săptămânal Caragiale, Alecsandru Macedonsky, Cincinat Pavelescu alți literați ai timpului. Suplimensirul literar de Duminică al decedatei „Izbânda“ inaugura după războiu un obiceiu frumos pe care mai încoace și l-au însușit majoritatea gazetelor. , Ziarul „Țara noastră“, în foiletonul căruia se desbat zilnic interesante probleme de literatură, artă și știință, a rezervat în pagina secundă un larg spațiu comentariului cultural, semnat exclusiv de poetul D. CIUREZU. Cursivele „Țării noastre“ aduc, cotidian, competente puncte de devedere, frumos scrise — pe marginea manifestărilor din afara politicei și celorlalte trecătoare preocupări autohtone. BISERICA NĂRUITĂ — e titlul ultimei cărți a prozatorului AL. LASCAROV-MOLDOVANU, apărută recent în colecția „Rosidor“ Naționala Ciornei. „Biserica năruită“ e primul roman al autorului „Cohortelor morții“. 200 de pagini îngrijite — 25 lei. DNA MAURA PRIGOR — militantă pe terenul educației sociale a femeii și-a tipărit în a doua ediție romanul apărut acum un an și care poartă titlul tot pravoslavnic „Biserica nouă". Romanul nu e lipsit de calități de analiză literară. ZOLTÁN FRANYO, — publicist maghiar, originar din Timișoara e un devotat servial țării noastre. Ani dearândul, d-sa a publicat în revistele ungurești și germane din Ardeal prețioase studii și tălmăciri din despre literatura patriei de adopsițiune. De curând, cu ocazia producerii congresului P. E. N.-clubului Budapesta, Zoltán Franyo a prelamentat o carte de traduceri în nemțeste a câtorva din poeții noștrji de azi. Când vom găsi la librăriile din București volumul, vom cerceta și vom referi amănunțit despre continui-COMEMORAREA LUI DUILU ZAMFIRESCU — marele romancier și poet, care urma să aibă loc în ziua de 5 Iunie c., la Focșani, când s’au împlinit zece ani dela trecerea lui din viață, — s’a amânat pentru o dată ulterioară. D. GH. M. CANTACUZINO, distinsul arhitect și pictor, făcut să apară într'un compact volum, editat la „Cartea Românească" o parte din conferințele sale, rostite la Institutul de Radio-Difuziune. Asupra acestei cărți intitulată „ARCADE, FIRIDE ȘI LESPEZI“ și care cuprinde un prețios material de informație și sugestii de arici, va reveni curând, unul dintre foiletoanele ,,Calendarului“. FORUM — gruparea de tineri care s’a manifestat cu atâta vigoare în cursul iernei acesteea, pregătește programul pntru toamnă-Deocamdată, într’o serie de reuniuni a membrilor, s’a căutat tema care urmează a fi înfățișată într-o serie de conferințe, tot la „Fundația Carol“. De asemenea, se studiază posibilitatea înființării unor cursuri libere având de scop să informeze tineretul intelectual asupra unor probleme pe care învățământul nostru universitar le ignoră. D-nii Mircea Eliade, Haig Acterian, Mihail Polihroniade, Ionel Jianu. Mircea Grigorescu ar fi primii cari ar începe aceste cursuri-PREMIILE „SIMU“ Zilele acestea, a avut loc la muzeul ,,Simu" solemnitatea distribuirii premiilor câștigate in acest an la mult-hulim Salon Oficial, de către tinerii artiști debutanți. In mijlocul artiștilor veniți în mare număr și în cadrul bogat al muzeului, d. Anastase Simu, unchiașul acesta legendar care și-a pregătit un Raiu somptuos, prin atâtea danii și ajutoare anuale, a distribuit personal, asistat de fericia d-nă Simu, binevenitele și rarile distincții din acest an așa de ingrat cu reveriile plastice. Premiile Simu, în valoare fiecare de câte 5000 lei, au fost instituite în 1924 și se dau în fiecare, următor dorinței donatorului, la doi dintre tinerii artiști începători, distinși de juriul Salonului. Anul acesta, au fost decernate astfel: Premiul „Simu" pentru pictură, d-rei Coca Cretzoiu; premiul „Elena Simu“ — sculptură, d-lui Iacob Andrei. Tinerei perechi încununate , felicitările noastre! DECERNAREA PREMIULUI KREMER Premiul „Kremerii pentru compoziții muzicale a fost acordat d-lor C. Flottura și I. Borgovan. Acest premiu a fost instituit de d-na și d. Kremer, în amintirea fiului lor decedat, Robert Kremer. . Editurile, revistele și d-nii autori cari doresc să le inserăm apariția cărților la rubrica noastră bibliografică, sunt rugați să le trimită în dublu exemplar, pe adresa ziarului. Bulevardul Elisabeta 21 cm mențiunea „pentru Calendarul cultural". cronica plastica Marius Bunescu străduințele sale nu aveau să fie de acum înainte decât pentru stăpânirea cât mai măestrită a meșteșugului în sine și pentru încercarea genurilor celor mai potrivite felului său de a picta. An cu an am asistat la perfecționarea continuă a artistului și la definirea din ce în ce mai sigură a inspirației sale. Peisagiul l-a reținut mai cu seamă și continuă a-l preocupa și în expoziția de acum : Imagini viguroase, în care conturele și formele se detașază uneori poate cam greoi, lăsând să se vadă o elaborare fără facilitate, dar intens zugrăvită și purtând în pasta lor urma unei ample și caracteristice personalități. Câteodată ispite vechi se mai ivesc, în încercări de a reda o atmosferă mai difuzată, oarecum impresionistă („Ruine la Oteteleșanu“ sau una dintre „Ierni“); alteori, tentative de degajare a expresiei, de fluiditate și limpiditate in culoare, care nu aparțin geniul său consistent („Peisagiul parizian“). In cele mai multe însă, — și voi cita mai cu seamă cele două peisagii olandeze, de la Amsterdam și Delft, alături și de două trei bucăți mai noi. — Bunescu se definește sigur, așa cum e, viguros, plastic și fermecat de ceea ce e strălucirea directă a materiei. Artiști inrudiți cu el prin temperament nu trebuesc căutați printre impresioniști și nici chiar printre pictorii noștri de azi, ci printre acei Flamanzi de acum două trei sute de ani, pictori ai realului și ai voluptăților materiei pe care ochiul lor nu se sătura de a o alinta in toată plenitudinea ei .Urmare din pagia sensuală. O serie întreagă de bucăți, de altfel, din această ezpoziție, și cred chiar cele mai bune, sugerează și mai direct această apropiere de flamandă. Sunt cele patru cinci naturi moarte, admirabile studii cromatice, in care sensibilitatea artistului s'a concentrat, sporindu-și expresia cu tot ceea ce tehnica sa li putea pune la îndemână. E un maxim de culoare și de expresivitate care va conta în evoluția artistului. Sensibilitatea sa, degajată de preocupări accesorii, se restrânge exclusiv asupra elementelor care puteau vorbi mai mult temperamentului său și se simplifică in acorduri de o impresionantă intensitate. Mai puțin realizate ni se înfățișează cele câteva portrete cu care artistul încearcă anul acesta și un gen nou. Linia e prea dură, timiditatea prea mare in interpretarea modelelor, pentru ca expresivitatea adevărată ce se desprindă din aceste chipuri. Portretul nu e numai prezentare sensibilă ci și intuiție interioară. Și planul acesta interior scapă încă realizării artistului. O degajare mai mare la mijloacele sale de exprimare ar fi poate necesară. Ea lipsește în genere artei lui Bunescu. Dar pictorul pentru care dificultățile au fost totdeauna prilejuri de studiu îndelung și răbdător, nu și-a spus încă ultimul cuvânt în această privință. Expoziții viitoare, ni-1 vor releva poate și sub alte aspecte decât cele pe care i le cunoaștem azi. AL. BUSUIOCEANU spectacole Miercuri 8 Iunie..» TEATRE TEATRUL CĂRĂBUȘ: Revista: Lozul Cărăbușului................ . .... TEATRUL COLOS: Revista: Parada Colos................................. ... .. .. TEATRUL RIO: Revista: Rio râd*ți trupa braziliană Tropical expres... CINEMATOGRAFE VOX: Misterele spionajului cu Constence Benett. REGAL: Arthur cu Boncat. TRIANON: Un tango fermecător cu Trude Berliner. CAPITOL: Lacrimi de paiață cu Meg Lemonnier. BULEVARD PALACE: Dansul pro prăpastie ți Regele boxeurilor. SELECT: Croitoreasa din Cuneville ți Delphine cu Alice Cocea. FORUM: Divorțata cu Norma Shearer și O noapte te am dorit. FEMINA: Tarzan. CORSO: Contțați șoferul ei ți trupa Titi Mihăilescu. OMNIA: Patru draci și Triumful nasului. LIRA: Balul cu Dolly Haa». FRANCLIN A. R. P. A.: Vagabondul nemuritor cu Liane Haid. EPISCOPIEI A. R. P. A.: Închis pentru renovare. . .. AMERICAN: îngerii infernului. MARNA: Amor vienez (rulează în grădină). MARCONI: Lacrimi de iubire cu Ana .. Harding. MODEL: Călătoria cea mare. VOLTA: Bestia cu Frederic și Mirian Hopkins. (Rulează în grădină). RAHOVA: Fete de măritat. DICHIU: Marsilieza cu John Boles. ROZICA: Ben Hur cu Ramon Navarro. GRIVIȚA: Monte Carlo sub bombe. TRIUMF: Vinovatori nu ți completări sonore. CERCUL SUBOFIȚERILOR: Fetiță dulce și o comedie. A apărut SI GÂNDIREA ILUSTRATII COPERTA: E. Ivanovski. DESENE IN INTERIOR: Demian. No. 5-6 MAI-IUNIE CUPRINSUL: TOMA VLADESCU: Duiliu Zamfi- CRONICA LITERARArescu, romancier. N. CREVEDIA: Bulgări și stele. ION PILLAT: Poesia lui Duiliu Zamfirescu. GEORGE GREGORIAN: Postumă: ADRIAN HURMUZ: Salomia. EMIL GIURGIUCA : Poesii. ION PILLAT: Anabasis. SANDU TUDOR: Gleb. IDEI: OAMENI, FAPTE MIHAIL POLIHRONIADE: Primatul politicei. ALEXANDRU VIANU: Discontinuitate și ordine. ERNEST BERNEA: Vasile Pârvan. 60PACINI CONST. D. IONESCU : Nunta Domniței Ruxandra de M. Sadoveanu. EMIL ISAC: „Baladele munților“ — traducerea lui Kádár Imre. CRONICA SPECTACOLELOR TOMA VLADESCU: țional. CRONICA MARUNTA D-l „Prof. TOMA VLADESCU sor“. 1 50 Teatrul Na-