Calendarul, octombrie 1932 (Anul 1, nr. 175-204)

1932-10-01 / nr. 175

Paaina 2-a I?Calendarul sportiv Trialul de la O. N. E. t. Eri­d.­a. a avut loc pe stadionul C­N. E. F. matchul de antrenament al echipei naționale în vederea în­­tâlnirei de Duminică cu echipa na­țională a Poloniei. Adversarul de astăzi al echipei na­ționale a fost viguroasa formație a sportului studențesc. Matchul s’a terminat cu 9—1 (2—1) pentru reprezentanții foot-ballului ro­­mânesc. De notat e că in prima repriză poarta universitarilor a fost păzită de Lăpușneanu, iar în secunda de Czinczer, Clujeanu este în formnă. Și numărul mare de goaluri primite nu poate fi explicat decât prin for­ma excepțională a înaintărei româ­nești. Fundașii Burger și Albu au­ ară­tat din nou că sunt cei mai buni din țară. In ceia ce privește linia mijlocași­lor lucru este ceva mai greu de lă­murit. Până in prezent s’a ajuns la următoarea formulă: Robe Stein­­bach și ripensistul Lakatos. Moraveț n’a putut arăta prea mult, înlocuirea lui cu Robe este cu mult bine venită: înaintarea: Sepi este într’o formă excepțională. Glanzman a rămas a­­celaș jucător rapid și precis și e in­dispensabil echipei românești. Bo­ci­ota_ Dobai și Covaci vor complecta linia de atac. Echipa care va juca contra polo­nezilor este următoarea: Cinczer, Burger, Albu, Robe, Steinbach, La­katos, Glanzman, Covaci Sepi Bo­­dolea, Dobay. Matchul va fi arbitrat de d. Fa­­bris (Iugoslavia). ATLETISM n. d. ROMÂNIA LA OLIMPIADA BALCANICA In zilele de 8 și 9 Octombrie crt. va avea loc la Atena probele atletice pentru Olimpiada balcanică. România deplasează un număr im­portant de atleți la această impor­tantă manifestare sportivă. Forma definitivă a echipei care ne va reprezenta la Olimpiadă e urmă­toarea: 100 m. BejU' Loewenfeld. 200 m. Loewenfeld, Nemes. 400 m. Nemes P op o viei % 800 m. Popovici Krause. 1500 m. Lăpușan. 5000 m. Manea Panait. 10.000 m. Manea Panait și Cucu. Marathon: Cucu, Gal. 110 m. garduri C­eke­zi 400 m. garduri: Krause. Greutate: Fritz și Buciuc. Disc: Fritz Risse. Prăjină: Cekezi. Triplusalt: Panaionhi Rize Echipa română, părăsește Capi­tala Sâmbătă la ora 6 d. a. CONVOCĂRI Stadiul Român convoacă pentru Duminică pe terenul U. F. S. R. pe următori: Cat l. Onoare, Gh. Dumitrescu, I. Jipescu, Popa I. M. Sfetescu Greceanu, Gogu Sfe­­tescu K. Alexandrescu, P. Argeșiu, Crivăț, St. Ionescu, Grigoriu, Ghe­­lem, Bârsan I., Umberto, Bârsan II. Cai­­l Promoție Mateescu St. Stroe Botez, Thal, Ulubeanu, Alexe, Munteanu, Sile Dumitrescu Nanty, Velcovici, Grigo­riu Gh., Tanțoveanu, Niculescu, St., M. Dinu, Beldea Nicu Dinu, Rădu­­țoi. Categoria II A. Ionescu, Oprescu, Vogel, Ga­­bay, Verbin, Andronache C. Turutz, Grigorian, Ion Ionescu, Ulubeanu, Filipi, Sc­heana, Danciu, Dumitres­­cu Coman, TEM­IS D­RA ZISLOWITZ ȘI CUPLUL: GO­LESCU POULIEFF, CAMPIONI PE 1932 Ultima zi a campionatelor națio­nale s’a disputat ori­­n fața unei a­­sistențe extrem de reduse. Ultimele două partide au fost fi­nalele de la simplu doamne și dublu mixt. La simplu doamne, Zissovvitz a în­vins destul de ușor pe dr Golescu în două seturi. Opoziția învinsei a fost slabă. Dublul mixt a revenit merituoasei perechi dr. Golescu-Poulieff, care au învins cuplul d. Smogy-Botez. Victoria lui Gică și a lui Niny a fost o compensație pentru ambii în urma înfrângerilor suferite cu o zi înainte. Dr. Rez.: Zissowitz-Golescu 6—2; 6—3; Golescu-Poulieff-Somogy-Botez 6-4; 6—3. Expoziții D-na Elena Popea, bine cunoscu­tă și apreciată de publicul româ­nesc la trecutele sale expoziții, deschid Duminică 2 Octombrie­­și în localul Fundației „Dalles“ din Bu­levardul Brătianu, noua D-sale ex­poziție de pictură. Vitamine? (Urmare din pag. l­a) până când se stabilește, pe cale de eliminare, că un anumit aliment nu conține nici o vitamină sau dimpo­trivă conține. Se obține în modul a­­cesta o listă de alimente în care se­­­­ găsește una sau mai multe vitamine. In al doila ra rând se procedează la izolarea substanței active și dacă se procedează la izolarea substanței ac­­tive și dacă este posibil, la izolarea chiar a vitaminieii. Apoi se stabilește, care vitamină a fost izolată. Se înțe­lege, și vrem să subliniem in­sistent că cercetările sunt ane­voioase și presupunem nu nu­mai un șir exasperant de operații, dobândi oricine. Aici rezidă faptul, dar și o tehnică, pe care nu o poate că deși lumea științifică a călcat pe urmele lor încă de mult, rezultatele obținute sunt relativ destul de medi­­ocru. Nu însemnează că nu sunt totuși foarte interesante. Capitolul vitaminelor, este cu si­guranță menit să scoată din întu­neric o sumă de alte probleme, cu consecințe, pe care la ora actuală nici nu suntem în măsură să le lă­murim. Dar să trecem mai departe. După laborioase cercetări, în anul 1912, Cazimir Funck, un savant polo­nez reușește să izoleze patru disci­­grame de substanță activă, prelu­crând cincizeci de kilograme de pro­duse de la decorticarea orezului. A­­ceastă substanță, injectată în canti­tăți infinit mici păsărilor bolnave de polineutrită, le însănătoșea. Funck a numit substanța­ vitamină. Cuvântul, foarte sugestiv, s’a înce­tățenit cu ușurință și astăzi se cu­nosc mai multe substanțe cu acțiune bine determinată, numite la un loc vitamine și catalogate cu literile alfa­betului A, B, C, etc. Nu s’a putut până astăzi stabili în mod precis constituția vitaminelor, pen­tru ca cele mai multe n’au putut fi încă izolate în stare pură și su­puse unui studiu valabil. Funk a reușit totuși să izoleze una din ele și să o cristalizeze, realizând un pas enorm. Dar analiza acestui produs crista­lin nu a fost făcută decât în 1926, de Donath și Jamsen care au stabilit cu greutate o formulă globală fixând câți anume atomi de carbon, hidro­gen, oxigen și azot conține o mole­culă de vitamină. Suntem încă de­parte de a cunoaște, care anume es­­tte dispoziția acestor atomi în mo­leculă, cu alte cuvinte de se cunoaș­te arhitectura moleculară. Vitamina aceasta izolată în stare de puritate s’a însemnat cu B numărul unu. Evident că este de o deosebită im­­portantă să se cunoască nu numai e­­fectele fiecărei vitamine, dar și ce este această vitamină precum și care este constituția ei intimă. Oricât de ingrate ar fi cercetările în di­recția și pe terenul vitaminelor, știința, cu răbdarea care o caracte­rizează va deslega toate tainele și va dărui unul din rezultatele cele mai importante și pasionante. Vom examina în foiletonul urmă­tor câteva chestiuni în legătură cu vitaminele cunoscute astăzi, lămu­rind pe cât este cu putință în ca­drul unui foileton, cari sunt tulbu­rările, pe cari le produce absența lor în alimentație. Al. Miramescu Cronica științifică Programa analit­că a liceelor Ministerul instrucțiunei a trimis o circulară directorilor de școli secun­dare­ din țară, prin care le dă urmă­toarele indicațiuni asupr­argramei a­­nalitice aceasta până la tipărirea ei definitivă: 1) Programa analitică nu dă îm­părțirea pe ore a materiei și astfel planul analitic desvoltat, cu împărți­­rea materiei pe ore se va face de că­tre profesorii materiei respective în­tr-o conferință prezidată de directorul școalei. La întocmirea acestui plan se va avea în vedere necesitatea de a asi­­g­ura timp suficient pentru repetițiile de la sfârșitul anului, 2) cl. III, VI și VII făcând parte din liceul organizat pe 7 clase vor urma programa din 1929, iar cl. IV va continua să rămână o clasă de sin­teză a cursului inferior, urmând pro­grama publicată în 1931, însă după orariul fixat de minister. 3) Ora de higienă, curs superior va fi făcută ca și până acum de medicul școalei. 4) A doua limbă modernă prevă­zută de art. 29 se va face și în el V după programa din 1929. 5) Ora de dirige­nție va fi menținu­­tă și’n anul acetea, după morivele din anul trecut 6) Lucrul manual la școalele de băeți se va face în fiecare clasă , în orele de după masă într'o ședința de maximum 2 ore săptămânal în orga­ni­zarea acestei , ședințe veți­­ ține sea­­­a de experiența anului școlar trecut și de posibilitățile locale. 7) Lucrul manual și gospodăria la școlile de fete, se va face după pro­­gramele din 1929, cu observarea că lucrul de mână în cursul superior se va preda tot în 2 ore, complectându- se cu îndeletniciri practice, după ins­trucțiunile date în anul trecut. 8) Sporturile se vor face după pro­­grama din 1929. De asemenea se va da toată aten­țiunea organizării cât mai temeinice a cercetășiei, care a dovedit­ marea importanță ce o are pentru desăvârși­rea educației școlarilor noștri, iar elevii vor trebui să ia parte în număr cât mai mare k audițiile de radio la ora școlarilor. hátsei d­e șezătoare obli­gator în școlile primare Ministerul instrucțiunii a dat o de­cizie care institue în mod obliga­tor „Ceasul șezătoarei de clasă" cu­ lecturi, povestiri, jocuri de imagina­ție, experiențe distractive, etc., într’o oră de gimnastică, începând cu ele­vii clasei a doua primară. Directivele progr­­am­atice ca și or­­g­ani­zar­ea bibliotecilor școlare de clasă, cad în sarcina direcției educa­­ției poporului și a direcției învăță­mântului primar în colaborare. Cu conducerea și controlul acestor șezători în Capitală d-na Lucia Calomeri,a fost delegată Cum circulea BULETINUL INSTITUTULUI ME­TEOROLOGIC CENTRAL 29 SEPTEMBRIE 1932 In România, ora 8 a. m. — Ca și în ultimele zile timpul a continuat să se mențină frumos cu cerul senin și Vânt slab din sectorul E, pe alo­curi calm. Azi la mare încă s-a sem­nalat pe alocuri ceață. Temperatu­ra puțin variabilă este cuprinsă în­tre 24 gr. la Timișoara, și 11 gr. la Gheorghieni-Ciuc. Temperatura ma­ximă de e zi s-a ridicat până la 35 gr. la Craiova și Turnu-Severin și 25 gr. la Sulina, iar cea minimă a scăzut azi noapte până la 8 gr. la Gheorghieni-Ciuc și 18 la Constanța și pe litoral. Presiunea în creștere cu 2—5 mm. oscilează între 765 mm. la Constanța și 770 mm. la Roman. La Bu­curești-Filaret, ora S a. m.— Presiunea 768 mm. Temperatura 21 gr. Umiditatea 60$. Vântul de la E, cu 1 m. p. s. Cerul foarte noros. Temperatura maximă de ora 33 gr. iar minima de azi noapte 16 gr. Timpul probabil de la 29—30 Sep­tembrie 1932, ora 20. — Presiunea în creștere cu 3—4 mm. Cerul senin. Vânt slab din sec­torul E. Temperatura se va menți­ne ridicată. Pe alocuri dimineața ușoară ceață. In rim still Ifi­hü Comisiunea provizorie, insti­tuită de sfântul Sinod, pentru aduiara materialului informa­tiv trebuitor modificării actua­lei legi de organizare biseri­cească din 1925, roagă pe d-nii profesori ai facultăților de teo­logie, seminarii și academii, cum și pe cucernicii preoți, să binevoiască a trimite în scris observațiile și propunerile ce vor crede de trebuință pentru alcătuirea viitoarei legi, pe a­­adresa Prea Sființitului Epis­cop­­ Isarion la episcopia din Bălți, cel mai târziu până la 15 Octombrie a. c. R­ADIO Vineri, 30 BUCUREȘTI 13: Muzică variată (plăci de gra­mofon). 13.45. Informațiuni, bursa de cere­ale, bursa de efecte, cuta apelor Du­nării și semnal orar. 14: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18. Orchestra Fănică Luca: Mu­zică românească. 19: Informațiuni, meteorul și sem­nat orar. 19.19. Orchestra Fănică Luca: Continuarea concertului. 20. D. Em Bucuța : vecinătățile culturale. 20.20. D. I. M. Sadoveanu, Teatrul fără cuvinte, (pantomima). 20.49. Muzică ușoară (plăci de gra­mofon). . .­­ 21. Trans. din studio: „Lakme“ Operă in 3 acte de Leo Delibes­cu,­ D­-na Dobroscaia, Cos­­teescu-Duca și d. Mircea Lazăr, Ed­gar Istratty, Gr. Petrovicscu, G. Ște­fa­no­vici. I Septemb­rie Conducerea muzicală D. Carlo Bra­netti. Intre acte Informațiuni. Belgrad 13.57: Sunete de clopote. 14.50: Concert de plăci de gramofon. 14.35: Plăci de gramofon. 18: Concert de plăci de gramofon. 21.30: Plăci de gramofon. 22.30: Concert de orch. Beethoven . 23.30: Muzică de dans. Bom­a 15.30: Semnal oral, comunicare. 19: Jurnalul pentru fetele tinere. 19.30: Concert vocal și instrumen­tal. 21.10: Cronică, știri sportive. ----------------------------------------------­ Cftrfi­rensie Biblioteca pedagogică a Casei școalelor s’a redeschis (in localul Casei școalelor, str. General Ber­­thelot No. 30) la 15 Septembrie crt., pentru membrii corpului didactic și studenți, cari o pot frecventa zil­nic, între orele 8—12 și 3—7. CALENDARUL' Școlare Au fost detașați în învățămân­tul meseriilor, ca institutori și ma­eștri, următorii: I. Martin la exp - batat București, Natalia Leonte la Tulcea, D. Savin la Roman, V. Bă­lan la Romam I. Botezatu la Ro­man, I. Popescu la Iași (școala Mă­linescu), Aurelian Stoenescu la Cra­iova, Sevastia Iordăchescu la Bo­­zovici, Iordan Mocanu la Vălenii de Munte, I. Bonifaciu la Viștea de Jos, I. M. Rădulescu la Slatina, Io­sif Stănescu la Curtea de Argeș, N. Alexandrescu la Mizil, I. Cucu la T.­Măgurele și G. Iosifescu la Deva. Anchetă asupra școlilor primare Ca urmare la ord circular privi­tor la ancheta întreprinsă de minister asupra școalei primare pentru buna reușită și rapiditatea efectuări ei, revizorii, subrevizo­rii școlari și în­­vățătorii cari fac ancheta in circum­scripția respectivă, vor trebui să treacă pe la fiecare școală spre a ve­rifice și aduna datele cerute de chesti­onar, din materialul documntar ce-i vor găsi la școli. Pentru aceasta vor anunța din timp pe directorii școlilor să aibă adunat tot materialul în special cel referitor­­ la datele statistice cerute prin formu­larele anexate chestionarului. Vor a­­vea deci la îndemână toate formula­rele statistice de la 192Q până în pre­zent cât și orice alte acte din care se pot scoate datele cerute de ches­­tionar. Fiecare anchetator își va împărți școalele din circumscripție in cercuri fixând pentru fiecare un intinerariu anunțat din timp școalelor respective. In cele 2—3 zile fixate pentru o anumită direcție, directorii școalelor respective vor trebui să fie prezenți pentru­ a pune la dispoziție materia­­lul adunat. Răspunsurile și datele cerute de chestionar, vor fi adunate la fața locului, în Tftsă și realitatea ce se cercetează, ț ș­i a.. Spre a se putea face un control a­­supra activității și silinței ce fiecare anchetator a depus.o pentru a culege datele cât mai reale, fiecare va semna în condica de prezență, menționând data când au fă­cut ancheta­­ și va lua de la fiecare școală cupon de prezen­­tare. Spectacole Vinicon, 30 Septembrie teatre NAȚIONAL : „Inșir’te Mărgărite“. VENTURA: „Manemoiselle". REGINA MAGIA: „Am ucis“. cinematografe CAPITOL: „A fost odată un vals’’. TRIANON : „Gitta” cu Gustav Froe­­lich. SELECT : „Omul de or­” cu Clive Brook. BULEVARD PALACE : „Fascinație” cu Joan Crawford și Clark Gable. REGAL : „Camaraderie’’. VOX: „Evreul polonez“ cu Harry Baur și trupa „Pasărea Albastră". CURLO : „Visul lui Tănase’’. FEMINA : „Pasă fără voe”. FORUM : „Am ucis” și „Malec fi­­lantrop din dragoste“. LIRA: Isgadal: „Un tango ferme­cător’’ jurnal. MARNA : „Războiu și pace” și tru­­pa N. Stroe. MARCONI : „Două inimi și un sus­pin” și „Romanța dragostei”. TRIUMF : „Tragedia americană“ cu Philips Holmes și „Tainele deșer­tului“ cu Noah Beery. GRADINA NORA : Groner și Vasi­­lache în „Fantastic Cabaret’’; film și jurnal. OMNIA : „Dansatoarea țarului“ și „Rango“. ATENEUL CINEMA GOLESCU: „Ben Hur“ cu Ramon Novarro. DICHIU : „Casa Durerii“, (Mama) și o completare. TOMIS : „Femei despre, care se vor­bește’’ și „L’Aiglon”. KISELEFF (FILANTROPIA) : „Pa­rada dragostei“ cu Maurice Che­valier. Farmaciile d­e servimi IN NOAPTE/ DE 34 SEPT. 1932 C. Chihăescu, calea Victoriei 61; Al. D. Roșu, calea Griviței 78; G. Berbier, b dul Carol 45; Dr. Gh. Si­ma, calea Șerban Vodă 198; G. Ro­­mașcanu, str. Colței 31; V. M. Bir­­mănescu, calea Rahovei 50; M. Horo b-dul Elisabeta 19;­­1. Feingold, str. Regală 3. Aurelia Sotirescu, șor. Ștefan cel Mare 4; M. Beinich, str. Nerva Traian 9S; Mihail Socopol, str. Nicolae Bălcescu 14; N. D. Ca­ramen, B-dul Ferdinand, 59. Sâmbătă, 1 Octombrie IP^"­ Teatrul Regina Maria: Maurice Rostand: Am ucis! Grijulii cu soarta teatrelor­ noastre de onorabil trecut, trebue să fim bu­curoși că nobila companie de pe celălalt mal al Senei noastre a ni­merit aseară mai bine. Personal n'aș putea lăuda pe du­rerosul epigon al tatălui său, Mau­­rice Rostand, autorul Odei la Am­nistie, antreprenor furibund al pă­­cei între popoare, în stare să laude pe Maurice Barrès cu aceiași plati­tudine cu care înjură pe interna­ționaliști, într'o piesă defetistă. Felul lui de a scrie, cu fraze ca: „trebue să înțelegi nuanțele senti­mentelor mele“, sau : „când se va termina cu patriotismul și naționa­lismul acesta nemaipomenit?", sunt suficiente ca să ucidă nu numai un german, dar Franța, cu tot ce a a­­cumulat ea ca finețe de la Bossuet încoace... Bar Am ucis, e o piesă de teatru. Ideia centrală e destul de ingenioa­­să, deși violentată imprudent de un prolog pe cât de pueril pe atât de inoportun. Mult mai bine s'ar fi insinuat în noi __ fără el — apariția unui ne­cunoscut francez într'o casă de ger­­mani, ca să caute umbra aceluia pe care l-a ucis pe front. De la acest moment drama crește ; durerea și remușcarea deghizată a ucigașului fac pe părinții mortului să creadă că necunoscutul e un fost prieten francez al dispărutului; nn iubirea lor aproape îl identifică cu acesta; și astfel ucigașul ia locul ucisului, rămânând definitiv în casa acestuia, și reînviind intr'un­ fel — în inima părinților și 'n inima lui proprie — pe cel pe care l-a omorit. Bacă mai adăugăm o sub-dramă, născută din destăinuirea crimei că­tre fosta logodnică a soldatului ucis, avem toată arhitectura de emoții pe care e in stare să ni le servească un francez ce nu crede în ele. Fiindcă tare cum e, piesei ii lip­sește nu știu ce convingere, nu știu ce spasm lăuntric. Par­că-i prea compusa ca să fie adevărată. D. Tony Bulandra, ne-a dat totuși un cât mai convins cu putință uci­gaș de război. A jucat cu trupul strâns, încordat, și singur complice cu o emoție în travesti! D-na Lucia Sturdza-Bulandra, o ideală mamă nobilă, liniștită, resem­nată, D. Storin, un tată în care mi-a fost greu să aud durerea. E-ra Elvira Petreanu, în tempera­­mentul căreia teatrul se poate crede fără frică, a închegat din multe note frumoase o logodnică puțin numai cam sonoră... B. T. Teodorescu, să-l mai vedem. Are talent, dar deocamdată e prunc de tot! Cam multă sonoritate dealtfel, în întreaga piesă, parte provenind de la autor, parte însă de la actori, — ze­­loși cum erau să ne dea, precum au și izbutit să ne dea — un spectacol emoționant. Strogof Protopopescu zis (Departe, In fum lunar...); Emi Gheorghiu: Sufletul Ardealului. De vorbă cu d. Dr. Emil Hațiegan: mi­nistru de stat; Al. Iacobescu: Vie (versuri); George Negrea: Două poe­zii (Cântec pentru liniștea ta, Toam­nă) ; Prof. Dr. C. Bacaloglu: Lord Thomson of Cardington. (Ultima lu­crare a Principesei Maria Bibescu); Prof. Ioan Georgescu: Comemorarea centenarului Teatrului Românesc sta­bil în Ardeal; Lt.-Col. Ulise Sâmbro­­teanu: Jamboreea Națională de la Sibiu (1932) ; G. B. : Un mare soldat al războiului pentru întregire: Gene­ralul Traian Moșoiu; Ovid Densușia­­nu-fiul: Rânduri; M. Maievschi: Pro­bleme culturale și politice basarabe­­ne; Congresul Presei din provincie; C. D.: E. S. Gabriel Puaux; Ing T. P. Gigurtu: La politique de l'or; George Voevidca: Scrisoare Note: O figură a trecutului; (poezie); Amin­tiri bănățene; Teatrul Banatului și Olteniei; O inițiativă fascistă; Poetul Alfred Moșoiu; Evoluția unui nou ziar; O aniversare: B. P. Hașdeu (25 ani de la moarte); Cărți: A. I.: Ce­zar Petrescu: Greta Garbo; Infernul (tr. Al. Marc­u); Gr. Dante: T. •— Prof. Al. Lapedatu: Viața politică in­ternă a Principatelor Unite sub Al. loan Cuza: Spirite și moravuri; — Noutățile zilei; — Bibliografie; — Clișee, etc. A APARUT: „COMERȚUL" — alimentar,indus­­trial-financiar, nr. 22 — cu colabo­rările d-lor: G. Bigoi (directorul ga­zetei), dr. M. Florin Codrescu, L. Luceanu, St. Popescu, Al. Halanga, loan Al. Gherghely, Cioplan, Ieșea­­nu, I. S. Popa, I. V. Stănescu, Ve­­turia Cer. »I CALENDARUL“ CULTURAL Cronica dramatică Comentarii, fapte. Aspecte D. PROF. KONRAD RICHTER — a citit Miercuri 28 Septembrie. Intre orele 9 jum.—10 seara, la in­­stititul nostru de Radio.Difuziune nuvela „Troița“ a colaboratorului no­stru, d. Gib Mihăescu, tălmăcită în­tr’o germană la înălțimea textului original. De altfel, d. prof. Richter nu e la prima tălmăcire germană din romă­­neștee, spusă pe limba undelor, d-na maria balaceanu — cântăreață româncă a dat de curând la Institutul de Radiodi­fuziune din Bratislava (Cehoslo­vacia), un concert de o jumătate de oră, având la pian pe d. R. Maoudizinski. Compatrioata noastră a cântat pe crăciile undelor hertziene 11 arii naționale dintre car­e notăm după programul revistei cehoslo­vace de radio: Tu te duci bade să­­race, Draga neni Marioara (Mo­­ja draha Marioara), Ce te legeni codrule, Mândruliță de la munte. ș. a. D-na Bălăcean­u a mai cântat și în alte centre europene cu ace­­laș succes-Desigur, prinzând-o vreodată prim țară, cei din fruntea Insti­tutului nostru de Radio vor invi­ta-o să cânte în str­­en. Berthe­­lot mai aproape de urechea noas­tră. II .BULETINUL ASOCIAȚIEI LIBRARILOR DETAILIȘTI — care ai are la Roșiorii-de-Vede găsim această contribuție la discuția Problemei cărții. E cuvântul d-lui Gavril Necșules­­cu, președintele librarilor mărunți . In forma acută a crizei cărții la noi ceea ce ne lipsește nu este procentul cetitorilor ci editur­a, care trebue să înțeleagă că a prezenta opera unui scriitor este a doua operă, care să ne dea o hârtie superioară și o literă în­grijită; o copertă artistică și o legă­tură sănătoasă. Am trecut în revistă, făcând obser­vațiile impuse de realitatea faptelor: Concurența, pe care ne o face car­tea străină și în deosebi cea france­ză, care ca teh­nică este cu mult su­perioară celei indigene iar ca preț cu mult mai eftină; pasiunea superfluă pentru cinematograf, care în realiză­rile sale, de cele mai multe ori, nu face decât să compromită valoarea o­­pat’éi'cC'á. minităt; -pasiunea pen­tru urechelnița antenei de radio, care prin iuțeala îndrăcită a microfonului a înfrânt activitatea linotop-ului, du­când la depărtări nebănuite imagina poetică și făcând din volumul ce va apare un lucru învechit. Am arătat cum acești doi ultimi dușmani ai noștri au reușit să for­meze un public cu o pregătire debiiă cu vederi înguste, refractar și peri­culos cărții. Toată lumea are dreptate! REVISTA CELE TREI CRIȘURI — ultimul număr, are următorul sumar: „Cele Trei Crișuri: Actualități, Prof. I. Simionescu: Turism; Dr.P. Co­­sac-Brăila: Taina munților; Traian Birăescu: Frumusețile naturale ale Banatului; Victor Eftimiu: Două poe­ Premiera de azi La VOX. .,Evreul polonez” Azi are loc pe ecranul cinemato­grafului Vox, premiera mult aștep­tatului film al celebrului Harry Baur, „Evreul Polonez". Această ac­țiune palpitantă cu scene de un dra­matism zguduitor, s'a bucurat, în ță­rile unde a fost reprezentată de un succes uimitor. Programul de azi de la „Vox‘‘ este completat cu o reușită revistă jucată de compania artistică, „Pasărea Al­bastră", Viitoarele premiere Un nou film cu Maurice Chevalier ... > In curând va avea loc pe ecranul unui mare climcapigraf din centru, premiera unui nou mare film cu Bibliografie D. GEORGE STRAT, profesor u­niversitar publică o broșură asupra: >,Intervenționismului Statului în eco­­nomia națională”. D-sa militează c­ontra intervențio­­nismului de Stat în viața economică, .Intervenționismul, economia diri­­jată și toate doctrinele revoluționare mai mult sau mai puțin camuflate, nesocotind ideia libertății­­— spune d-sa — alterează natura și rolul Sta­­tului în societatea modernă descura­­jează efortul adevăraților producători suprimă elanul spre creație și inven­­ție, oprimă activitatea individualități­­lor, împiedică într’un cuvânt adevăra­tul progres“. Pentru reușita acestui crez de sa cheamă la luptă pe toți oamenii de răspundere și pe toți economiștii. Excursie la Veneția „Turismul Academic“, în acord cu societata „Amicii Italiei“ a organi­zat o nouă excursie la Veneția, per­la mărei Adriatice, în zilele de 20— 28 Octombrie a. c. Se vor face mici excursii la Lidio- Murano-Giudecca. Prețul excursiei este foarte redus. Prospecte și informațiuni zilnic în­tre 9—1 a. m. și 4—6 p. m. la sediu în Calea Victoriei 33, et. II (Imo­­bilul Frascatti, Cinema RIO). CALENDARUL“ Cinematografic ....................0 —------------------------­ Pe ecran $1 In viata privată Există o părere pe care și-a for­mat-o publicul despre­­ viața și obi­ceiurile actorilor. Ei nu pot concepe decât că actorii joacă roluri in fil­me, pe cari le pot interpreta ușor, grație obișnuinții de zi la zi a pur­tării lor. Intr'un cuvânt, spectatorii au părerea că vedetele așa cum sunt pe ecran sunt și în viața particula­ră. Or ceea ce constitue punctul de atracție în această chestiune e toc­mai contrariul. Fără îndoială, sunt și excepții însă, în majoritatea cazu­rilor vedetele preferă să joace pe ecran, roluri cu totul diferite de ca­racterul și de întregul lor fel de a concepe. Dovezi sunt foarte multe, fată de­ o pildă cazul marelui Charlie Chaplin. Acest mare actor al lumii, mai bine zis, acest mare comic al lumii, chiar cel mai mare, dorește de mult timp să interpreteze un rol de dramă. Nu numai el ci însă foar­te mulți actori. De altfel acest lucru se poate foarte ușor remarca din mulțime de filme. Actori pe cari îi văzusem în unele filme jucând ro­luri tragice apar cu, câtva timp mai târziu in roluri comice. Nu în­totdeauna se întâmplă să aibe apti­tudini totuși, de multe ori aceste ex­periențe au dat rezultate satisfăcă­toare. Deci, una e vedeta pe ecran, alta e cea din viața particulară. Marlene Dietrich, fatala după care oftează a­­tâți bărbați, femeea care îi etalează corpul și pulpele în fața spectatori­lor, este în viața de toate zilele o femee simplă, care-și vede liniștită de casă și de copila ei la care ține ca la ochii din cap. Și exemple de felul acesta, sunt multe. Vedeta este încununată cu laude sau ponegriri pe cari nu le merită. Și vedeta e ființa omenească și deci trebue judecata cu aceiași in­dulgență și prin aceiași prismă prin care ne judecăm pe noi. George Val CRONICITraARANIA SELECT : „Omul de eri'’ Clive Brook pe un afiș garantează succesul unui film. Acest mare actor, care cu fiecare rol al său, obține noi mari succese are și în „Omul de oli“ filmul casei „Paramount" o creație frumoasă. E povestea unui om care iubește dar care războiul, această plagă a omenirei ii fură iubita, îi fură fe­ricirea. Când se reîntoarce de la lup­tă, își găsește soția, căsătorită cu altcineva. Clive Brook a fost secon­dat de Claudette Colbert, Maurice Chevalier „Te vreau la noapte“ în care are ca parteneră pe delicioasa Janette Mac­Donald. Scurt -• Adolphe Menjou a plecat spre Holly vood' * Vivian Düncan a intentat divorț, soțului ei. * De curând a avut loc premieră „Visul Blond‘‘ în care apar: Lilian Harvey, Willy Fritsch și Willi Forst. * Cary Cr­aut va apare alături de Sylvia Sidney. * Muzica lui „Don Quichotte“ a fost compusă de Maurice Ravel. Corespondente REMUS: Prea te crezi, omule ! Vă cumva crezi că ai dreptul să ajung stea de cinematograf sau... mătură­tor la primărie!... Când te vei decide să-mi scrii serios și fără atâtea lau­de, la adresa... dumitale, atunci îți voi răspunde și eu, ceva mai serios. N. T. D. — Dragă m'am interesat. Se pot realiza multe lucruri frumoa­se cu aranjamentul dumitale, trebue însă deocamdată, puțină răbdare și dacă ai obiceiul să fumezi... țî tutun. T. SCHW. — Vasăzică te-ai decis să vii. Bine, cu plăcere / Iți stau în orice zi la dispoziție in­tre orele 7—8. GICU . Ai făcut mai bine că ai tre­­cut singur pe la redacție și mi-ai lă­sat scrisoarea. Am citit-o toata cu o deosebită plăcere. După câte ai vă­zut pagina completa cinematografică a apărut și Vineri și va apare mereu. k

Next