Calendarul, octombrie 1932 (Anul 1, nr. 175-204)
1932-10-01 / nr. 175
Paaina 2-a I?Calendarul sportiv Trialul de la O. N. E. t. Erid.a. a avut loc pe stadionul CN. E. F. matchul de antrenament al echipei naționale în vederea întâlnirei de Duminică cu echipa națională a Poloniei. Adversarul de astăzi al echipei naționale a fost viguroasa formație a sportului studențesc. Matchul s’a terminat cu 9—1 (2—1) pentru reprezentanții foot-ballului românesc. De notat e că in prima repriză poarta universitarilor a fost păzită de Lăpușneanu, iar în secunda de Czinczer, Clujeanu este în formnă. Și numărul mare de goaluri primite nu poate fi explicat decât prin forma excepțională a înaintărei românești. Fundașii Burger și Albu au arătat din nou că sunt cei mai buni din țară. In ceia ce privește linia mijlocașilor lucru este ceva mai greu de lămurit. Până in prezent s’a ajuns la următoarea formulă: Robe Steinbach și ripensistul Lakatos. Moraveț n’a putut arăta prea mult, înlocuirea lui cu Robe este cu mult bine venită: înaintarea: Sepi este într’o formă excepțională. Glanzman a rămas acelaș jucător rapid și precis și e indispensabil echipei românești. Bociota_ Dobai și Covaci vor complecta linia de atac. Echipa care va juca contra polonezilor este următoarea: Cinczer, Burger, Albu, Robe, Steinbach, Lakatos, Glanzman, Covaci Sepi Bodolea, Dobay. Matchul va fi arbitrat de d. Fabris (Iugoslavia). ATLETISM n. d. ROMÂNIA LA OLIMPIADA BALCANICA In zilele de 8 și 9 Octombrie crt. va avea loc la Atena probele atletice pentru Olimpiada balcanică. România deplasează un număr important de atleți la această importantă manifestare sportivă. Forma definitivă a echipei care ne va reprezenta la Olimpiadă e următoarea: 100 m. BejU' Loewenfeld. 200 m. Loewenfeld, Nemes. 400 m. Nemes P op o viei % 800 m. Popovici Krause. 1500 m. Lăpușan. 5000 m. Manea Panait. 10.000 m. Manea Panait și Cucu. Marathon: Cucu, Gal. 110 m. garduri Cekezi 400 m. garduri: Krause. Greutate: Fritz și Buciuc. Disc: Fritz Risse. Prăjină: Cekezi. Triplusalt: Panaionhi Rize Echipa română, părăsește Capitala Sâmbătă la ora 6 d. a. CONVOCĂRI Stadiul Român convoacă pentru Duminică pe terenul U. F. S. R. pe următori: Cat l. Onoare, Gh. Dumitrescu, I. Jipescu, Popa I. M. Sfetescu Greceanu, Gogu Sfetescu K. Alexandrescu, P. Argeșiu, Crivăț, St. Ionescu, Grigoriu, Ghelem, Bârsan I., Umberto, Bârsan II. Cail Promoție Mateescu St. Stroe Botez, Thal, Ulubeanu, Alexe, Munteanu, Sile Dumitrescu Nanty, Velcovici, Grigoriu Gh., Tanțoveanu, Niculescu, St., M. Dinu, Beldea Nicu Dinu, Răduțoi. Categoria II A. Ionescu, Oprescu, Vogel, Gabay, Verbin, Andronache C. Turutz, Grigorian, Ion Ionescu, Ulubeanu, Filipi, Scheana, Danciu, Dumitrescu Coman, TEMIS DRA ZISLOWITZ ȘI CUPLUL: GOLESCU POULIEFF, CAMPIONI PE 1932 Ultima zi a campionatelor naționale s’a disputat orin fața unei asistențe extrem de reduse. Ultimele două partide au fost finalele de la simplu doamne și dublu mixt. La simplu doamne, Zissovvitz a învins destul de ușor pe dr Golescu în două seturi. Opoziția învinsei a fost slabă. Dublul mixt a revenit merituoasei perechi dr. Golescu-Poulieff, care au învins cuplul d. Smogy-Botez. Victoria lui Gică și a lui Niny a fost o compensație pentru ambii în urma înfrângerilor suferite cu o zi înainte. Dr. Rez.: Zissowitz-Golescu 6—2; 6—3; Golescu-Poulieff-Somogy-Botez 6-4; 6—3. Expoziții D-na Elena Popea, bine cunoscută și apreciată de publicul românesc la trecutele sale expoziții, deschid Duminică 2 Octombrieși în localul Fundației „Dalles“ din Bulevardul Brătianu, noua D-sale expoziție de pictură. Vitamine? (Urmare din pag. la) până când se stabilește, pe cale de eliminare, că un anumit aliment nu conține nici o vitamină sau dimpotrivă conține. Se obține în modul acesta o listă de alimente în care se găsește una sau mai multe vitamine. In al doila ra rând se procedează la izolarea substanței active și dacă se procedează la izolarea substanței active și dacă este posibil, la izolarea chiar a vitaminieii. Apoi se stabilește, care vitamină a fost izolată. Se înțelege, și vrem să subliniem insistent că cercetările sunt anevoioase și presupunem nu numai un șir exasperant de operații, dobândi oricine. Aici rezidă faptul, dar și o tehnică, pe care nu o poate că deși lumea științifică a călcat pe urmele lor încă de mult, rezultatele obținute sunt relativ destul de mediocru. Nu însemnează că nu sunt totuși foarte interesante. Capitolul vitaminelor, este cu siguranță menit să scoată din întuneric o sumă de alte probleme, cu consecințe, pe care la ora actuală nici nu suntem în măsură să le lămurim. Dar să trecem mai departe. După laborioase cercetări, în anul 1912, Cazimir Funck, un savant polonez reușește să izoleze patru discigrame de substanță activă, prelucrând cincizeci de kilograme de produse de la decorticarea orezului. Această substanță, injectată în cantități infinit mici păsărilor bolnave de polineutrită, le însănătoșea. Funck a numit substanța vitamină. Cuvântul, foarte sugestiv, s’a încetățenit cu ușurință și astăzi se cunosc mai multe substanțe cu acțiune bine determinată, numite la un loc vitamine și catalogate cu literile alfabetului A, B, C, etc. Nu s’a putut până astăzi stabili în mod precis constituția vitaminelor, pentru ca cele mai multe n’au putut fi încă izolate în stare pură și supuse unui studiu valabil. Funk a reușit totuși să izoleze una din ele și să o cristalizeze, realizând un pas enorm. Dar analiza acestui produs cristalin nu a fost făcută decât în 1926, de Donath și Jamsen care au stabilit cu greutate o formulă globală fixând câți anume atomi de carbon, hidrogen, oxigen și azot conține o moleculă de vitamină. Suntem încă departe de a cunoaște, care anume estte dispoziția acestor atomi în moleculă, cu alte cuvinte de se cunoaște arhitectura moleculară. Vitamina aceasta izolată în stare de puritate s’a însemnat cu B numărul unu. Evident că este de o deosebită importantă să se cunoască nu numai efectele fiecărei vitamine, dar și ce este această vitamină precum și care este constituția ei intimă. Oricât de ingrate ar fi cercetările în direcția și pe terenul vitaminelor, știința, cu răbdarea care o caracterizează va deslega toate tainele și va dărui unul din rezultatele cele mai importante și pasionante. Vom examina în foiletonul următor câteva chestiuni în legătură cu vitaminele cunoscute astăzi, lămurind pe cât este cu putință în cadrul unui foileton, cari sunt tulburările, pe cari le produce absența lor în alimentație. Al. Miramescu Cronica științifică Programa analitcă a liceelor Ministerul instrucțiunei a trimis o circulară directorilor de școli secundare din țară, prin care le dă următoarele indicațiuni asuprargramei analitice aceasta până la tipărirea ei definitivă: 1) Programa analitică nu dă împărțirea pe ore a materiei și astfel planul analitic desvoltat, cu împărțirea materiei pe ore se va face de către profesorii materiei respective într-o conferință prezidată de directorul școalei. La întocmirea acestui plan se va avea în vedere necesitatea de a asigura timp suficient pentru repetițiile de la sfârșitul anului, 2) cl. III, VI și VII făcând parte din liceul organizat pe 7 clase vor urma programa din 1929, iar cl. IV va continua să rămână o clasă de sinteză a cursului inferior, urmând programa publicată în 1931, însă după orariul fixat de minister. 3) Ora de higienă, curs superior va fi făcută ca și până acum de medicul școalei. 4) A doua limbă modernă prevăzută de art. 29 se va face și în el V după programa din 1929. 5) Ora de dirigenție va fi menținută și’n anul acetea, după morivele din anul trecut 6) Lucrul manual la școalele de băeți se va face în fiecare clasă , în orele de după masă într'o ședința de maximum 2 ore săptămânal în organizarea acestei , ședințe veți ține seaa de experiența anului școlar trecut și de posibilitățile locale. 7) Lucrul manual și gospodăria la școlile de fete, se va face după programele din 1929, cu observarea că lucrul de mână în cursul superior se va preda tot în 2 ore, complectându- se cu îndeletniciri practice, după instrucțiunile date în anul trecut. 8) Sporturile se vor face după programa din 1929. De asemenea se va da toată atențiunea organizării cât mai temeinice a cercetășiei, care a dovedit marea importanță ce o are pentru desăvârșirea educației școlarilor noștri, iar elevii vor trebui să ia parte în număr cât mai mare k audițiile de radio la ora școlarilor. hátsei de șezătoare obligator în școlile primare Ministerul instrucțiunii a dat o decizie care institue în mod obligator „Ceasul șezătoarei de clasă" cu lecturi, povestiri, jocuri de imaginație, experiențe distractive, etc., într’o oră de gimnastică, începând cu elevii clasei a doua primară. Directivele programatice ca și organizarea bibliotecilor școlare de clasă, cad în sarcina direcției educației poporului și a direcției învățământului primar în colaborare. Cu conducerea și controlul acestor șezători în Capitală d-na Lucia Calomeri,a fost delegată Cum circulea BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL 29 SEPTEMBRIE 1932 In România, ora 8 a. m. — Ca și în ultimele zile timpul a continuat să se mențină frumos cu cerul senin și Vânt slab din sectorul E, pe alocuri calm. Azi la mare încă s-a semnalat pe alocuri ceață. Temperatura puțin variabilă este cuprinsă între 24 gr. la Timișoara, și 11 gr. la Gheorghieni-Ciuc. Temperatura maximă de e zi s-a ridicat până la 35 gr. la Craiova și Turnu-Severin și 25 gr. la Sulina, iar cea minimă a scăzut azi noapte până la 8 gr. la Gheorghieni-Ciuc și 18 la Constanța și pe litoral. Presiunea în creștere cu 2—5 mm. oscilează între 765 mm. la Constanța și 770 mm. la Roman. La București-Filaret, ora S a. m.— Presiunea 768 mm. Temperatura 21 gr. Umiditatea 60$. Vântul de la E, cu 1 m. p. s. Cerul foarte noros. Temperatura maximă de ora 33 gr. iar minima de azi noapte 16 gr. Timpul probabil de la 29—30 Septembrie 1932, ora 20. — Presiunea în creștere cu 3—4 mm. Cerul senin. Vânt slab din sectorul E. Temperatura se va menține ridicată. Pe alocuri dimineața ușoară ceață. In rim still Ifihü Comisiunea provizorie, instituită de sfântul Sinod, pentru aduiara materialului informativ trebuitor modificării actualei legi de organizare bisericească din 1925, roagă pe d-nii profesori ai facultăților de teologie, seminarii și academii, cum și pe cucernicii preoți, să binevoiască a trimite în scris observațiile și propunerile ce vor crede de trebuință pentru alcătuirea viitoarei legi, pe aadresa Prea Sființitului Episcop Isarion la episcopia din Bălți, cel mai târziu până la 15 Octombrie a. c. RADIO Vineri, 30 BUCUREȘTI 13: Muzică variată (plăci de gramofon). 13.45. Informațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cuta apelor Dunării și semnal orar. 14: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18. Orchestra Fănică Luca: Muzică românească. 19: Informațiuni, meteorul și semnat orar. 19.19. Orchestra Fănică Luca: Continuarea concertului. 20. D. Em Bucuța : vecinătățile culturale. 20.20. D. I. M. Sadoveanu, Teatrul fără cuvinte, (pantomima). 20.49. Muzică ușoară (plăci de gramofon). . . 21. Trans. din studio: „Lakme“ Operă in 3 acte de Leo Delibescu, D-na Dobroscaia, Costeescu-Duca și d. Mircea Lazăr, Edgar Istratty, Gr. Petrovicscu, G. Ștefanovici. I Septembrie Conducerea muzicală D. Carlo Branetti. Intre acte Informațiuni. Belgrad 13.57: Sunete de clopote. 14.50: Concert de plăci de gramofon. 14.35: Plăci de gramofon. 18: Concert de plăci de gramofon. 21.30: Plăci de gramofon. 22.30: Concert de orch. Beethoven . 23.30: Muzică de dans. Boma 15.30: Semnal oral, comunicare. 19: Jurnalul pentru fetele tinere. 19.30: Concert vocal și instrumental. 21.10: Cronică, știri sportive. ---------------------------------------------- Cftrfirensie Biblioteca pedagogică a Casei școalelor s’a redeschis (in localul Casei școalelor, str. General Berthelot No. 30) la 15 Septembrie crt., pentru membrii corpului didactic și studenți, cari o pot frecventa zilnic, între orele 8—12 și 3—7. CALENDARUL' Școlare Au fost detașați în învățământul meseriilor, ca institutori și maeștri, următorii: I. Martin la exp - batat București, Natalia Leonte la Tulcea, D. Savin la Roman, V. Bălan la Romam I. Botezatu la Roman, I. Popescu la Iași (școala Mălinescu), Aurelian Stoenescu la Craiova, Sevastia Iordăchescu la Bozovici, Iordan Mocanu la Vălenii de Munte, I. Bonifaciu la Viștea de Jos, I. M. Rădulescu la Slatina, Iosif Stănescu la Curtea de Argeș, N. Alexandrescu la Mizil, I. Cucu la T.Măgurele și G. Iosifescu la Deva. Anchetă asupra școlilor primare Ca urmare la ord circular privitor la ancheta întreprinsă de minister asupra școalei primare pentru buna reușită și rapiditatea efectuări ei, revizorii, subrevizorii școlari și învățătorii cari fac ancheta in circumscripția respectivă, vor trebui să treacă pe la fiecare școală spre a verifice și aduna datele cerute de chestionar, din materialul documntar ce-i vor găsi la școli. Pentru aceasta vor anunța din timp pe directorii școlilor să aibă adunat tot materialul în special cel referitor la datele statistice cerute prin formularele anexate chestionarului. Vor avea deci la îndemână toate formularele statistice de la 192Q până în prezent cât și orice alte acte din care se pot scoate datele cerute de chestionar. Fiecare anchetator își va împărți școalele din circumscripție in cercuri fixând pentru fiecare un intinerariu anunțat din timp școalelor respective. In cele 2—3 zile fixate pentru o anumită direcție, directorii școalelor respective vor trebui să fie prezenți pentru a pune la dispoziție materialul adunat. Răspunsurile și datele cerute de chestionar, vor fi adunate la fața locului, în Tftsă și realitatea ce se cercetează, ț și a.. Spre a se putea face un control asupra activității și silinței ce fiecare anchetator a depus.o pentru a culege datele cât mai reale, fiecare va semna în condica de prezență, menționând data când au făcut ancheta și va lua de la fiecare școală cupon de prezentare. Spectacole Vinicon, 30 Septembrie teatre NAȚIONAL : „Inșir’te Mărgărite“. VENTURA: „Manemoiselle". REGINA MAGIA: „Am ucis“. cinematografe CAPITOL: „A fost odată un vals’’. TRIANON : „Gitta” cu Gustav Froelich. SELECT : „Omul de or” cu Clive Brook. BULEVARD PALACE : „Fascinație” cu Joan Crawford și Clark Gable. REGAL : „Camaraderie’’. VOX: „Evreul polonez“ cu Harry Baur și trupa „Pasărea Albastră". CURLO : „Visul lui Tănase’’. FEMINA : „Pasă fără voe”. FORUM : „Am ucis” și „Malec filantrop din dragoste“. LIRA: Isgadal: „Un tango fermecător’’ jurnal. MARNA : „Războiu și pace” și trupa N. Stroe. MARCONI : „Două inimi și un suspin” și „Romanța dragostei”. TRIUMF : „Tragedia americană“ cu Philips Holmes și „Tainele deșertului“ cu Noah Beery. GRADINA NORA : Groner și Vasilache în „Fantastic Cabaret’’; film și jurnal. OMNIA : „Dansatoarea țarului“ și „Rango“. ATENEUL CINEMA GOLESCU: „Ben Hur“ cu Ramon Novarro. DICHIU : „Casa Durerii“, (Mama) și o completare. TOMIS : „Femei despre, care se vorbește’’ și „L’Aiglon”. KISELEFF (FILANTROPIA) : „Parada dragostei“ cu Maurice Chevalier. Farmaciile de servimi IN NOAPTE/ DE 34 SEPT. 1932 C. Chihăescu, calea Victoriei 61; Al. D. Roșu, calea Griviței 78; G. Berbier, b dul Carol 45; Dr. Gh. Sima, calea Șerban Vodă 198; G. Romașcanu, str. Colței 31; V. M. Birmănescu, calea Rahovei 50; M. Horo b-dul Elisabeta 19;1. Feingold, str. Regală 3. Aurelia Sotirescu, șor. Ștefan cel Mare 4; M. Beinich, str. Nerva Traian 9S; Mihail Socopol, str. Nicolae Bălcescu 14; N. D. Caramen, B-dul Ferdinand, 59. Sâmbătă, 1 Octombrie IP^" Teatrul Regina Maria: Maurice Rostand: Am ucis! Grijulii cu soarta teatrelor noastre de onorabil trecut, trebue să fim bucuroși că nobila companie de pe celălalt mal al Senei noastre a nimerit aseară mai bine. Personal n'aș putea lăuda pe durerosul epigon al tatălui său, Maurice Rostand, autorul Odei la Amnistie, antreprenor furibund al păcei între popoare, în stare să laude pe Maurice Barrès cu aceiași platitudine cu care înjură pe internaționaliști, într'o piesă defetistă. Felul lui de a scrie, cu fraze ca: „trebue să înțelegi nuanțele sentimentelor mele“, sau : „când se va termina cu patriotismul și naționalismul acesta nemaipomenit?", sunt suficiente ca să ucidă nu numai un german, dar Franța, cu tot ce a acumulat ea ca finețe de la Bossuet încoace... Bar Am ucis, e o piesă de teatru. Ideia centrală e destul de ingenioasă, deși violentată imprudent de un prolog pe cât de pueril pe atât de inoportun. Mult mai bine s'ar fi insinuat în noi __ fără el — apariția unui necunoscut francez într'o casă de germani, ca să caute umbra aceluia pe care l-a ucis pe front. De la acest moment drama crește ; durerea și remușcarea deghizată a ucigașului fac pe părinții mortului să creadă că necunoscutul e un fost prieten francez al dispărutului; nn iubirea lor aproape îl identifică cu acesta; și astfel ucigașul ia locul ucisului, rămânând definitiv în casa acestuia, și reînviind intr'un fel — în inima părinților și 'n inima lui proprie — pe cel pe care l-a omorit. Bacă mai adăugăm o sub-dramă, născută din destăinuirea crimei către fosta logodnică a soldatului ucis, avem toată arhitectura de emoții pe care e in stare să ni le servească un francez ce nu crede în ele. Fiindcă tare cum e, piesei ii lipsește nu știu ce convingere, nu știu ce spasm lăuntric. Parcă-i prea compusa ca să fie adevărată. D. Tony Bulandra, ne-a dat totuși un cât mai convins cu putință ucigaș de război. A jucat cu trupul strâns, încordat, și singur complice cu o emoție în travesti! D-na Lucia Sturdza-Bulandra, o ideală mamă nobilă, liniștită, resemnată, D. Storin, un tată în care mi-a fost greu să aud durerea. E-ra Elvira Petreanu, în temperamentul căreia teatrul se poate crede fără frică, a închegat din multe note frumoase o logodnică puțin numai cam sonoră... B. T. Teodorescu, să-l mai vedem. Are talent, dar deocamdată e prunc de tot! Cam multă sonoritate dealtfel, în întreaga piesă, parte provenind de la autor, parte însă de la actori, — zeloși cum erau să ne dea, precum au și izbutit să ne dea — un spectacol emoționant. Strogof Protopopescu zis (Departe, In fum lunar...); Emi Gheorghiu: Sufletul Ardealului. De vorbă cu d. Dr. Emil Hațiegan: ministru de stat; Al. Iacobescu: Vie (versuri); George Negrea: Două poezii (Cântec pentru liniștea ta, Toamnă) ; Prof. Dr. C. Bacaloglu: Lord Thomson of Cardington. (Ultima lucrare a Principesei Maria Bibescu); Prof. Ioan Georgescu: Comemorarea centenarului Teatrului Românesc stabil în Ardeal; Lt.-Col. Ulise Sâmbroteanu: Jamboreea Națională de la Sibiu (1932) ; G. B. : Un mare soldat al războiului pentru întregire: Generalul Traian Moșoiu; Ovid Densușianu-fiul: Rânduri; M. Maievschi: Probleme culturale și politice basarabene; Congresul Presei din provincie; C. D.: E. S. Gabriel Puaux; Ing T. P. Gigurtu: La politique de l'or; George Voevidca: Scrisoare Note: O figură a trecutului; (poezie); Amintiri bănățene; Teatrul Banatului și Olteniei; O inițiativă fascistă; Poetul Alfred Moșoiu; Evoluția unui nou ziar; O aniversare: B. P. Hașdeu (25 ani de la moarte); Cărți: A. I.: Cezar Petrescu: Greta Garbo; Infernul (tr. Al. Marcu); Gr. Dante: T. •— Prof. Al. Lapedatu: Viața politică internă a Principatelor Unite sub Al. loan Cuza: Spirite și moravuri; — Noutățile zilei; — Bibliografie; — Clișee, etc. A APARUT: „COMERȚUL" — alimentar,industrial-financiar, nr. 22 — cu colaborările d-lor: G. Bigoi (directorul gazetei), dr. M. Florin Codrescu, L. Luceanu, St. Popescu, Al. Halanga, loan Al. Gherghely, Cioplan, Ieșeanu, I. S. Popa, I. V. Stănescu, Veturia Cer. »I CALENDARUL“ CULTURAL Cronica dramatică Comentarii, fapte. Aspecte D. PROF. KONRAD RICHTER — a citit Miercuri 28 Septembrie. Intre orele 9 jum.—10 seara, la instititul nostru de Radio.Difuziune nuvela „Troița“ a colaboratorului nostru, d. Gib Mihăescu, tălmăcită într’o germană la înălțimea textului original. De altfel, d. prof. Richter nu e la prima tălmăcire germană din romăneștee, spusă pe limba undelor, d-na maria balaceanu — cântăreață româncă a dat de curând la Institutul de Radiodifuziune din Bratislava (Cehoslovacia), un concert de o jumătate de oră, având la pian pe d. R. Maoudizinski. Compatrioata noastră a cântat pe crăciile undelor hertziene 11 arii naționale dintre care notăm după programul revistei cehoslovace de radio: Tu te duci bade sărace, Draga neni Marioara (Moja draha Marioara), Ce te legeni codrule, Mândruliță de la munte. ș. a. D-na Bălăceanu a mai cântat și în alte centre europene cu acelaș succes-Desigur, prinzând-o vreodată prim țară, cei din fruntea Institutului nostru de Radio vor invita-o să cânte în stren. Berthelot mai aproape de urechea noastră. II .BULETINUL ASOCIAȚIEI LIBRARILOR DETAILIȘTI — care ai are la Roșiorii-de-Vede găsim această contribuție la discuția Problemei cărții. E cuvântul d-lui Gavril Necșulescu, președintele librarilor mărunți . In forma acută a crizei cărții la noi ceea ce ne lipsește nu este procentul cetitorilor ci editura, care trebue să înțeleagă că a prezenta opera unui scriitor este a doua operă, care să ne dea o hârtie superioară și o literă îngrijită; o copertă artistică și o legătură sănătoasă. Am trecut în revistă, făcând observațiile impuse de realitatea faptelor: Concurența, pe care ne o face cartea străină și în deosebi cea franceză, care ca tehnică este cu mult superioară celei indigene iar ca preț cu mult mai eftină; pasiunea superfluă pentru cinematograf, care în realizările sale, de cele mai multe ori, nu face decât să compromită valoarea opat’éi'cC'á. minităt; -pasiunea pentru urechelnița antenei de radio, care prin iuțeala îndrăcită a microfonului a înfrânt activitatea linotop-ului, ducând la depărtări nebănuite imagina poetică și făcând din volumul ce va apare un lucru învechit. Am arătat cum acești doi ultimi dușmani ai noștri au reușit să formeze un public cu o pregătire debiiă cu vederi înguste, refractar și periculos cărții. Toată lumea are dreptate! REVISTA CELE TREI CRIȘURI — ultimul număr, are următorul sumar: „Cele Trei Crișuri: Actualități, Prof. I. Simionescu: Turism; Dr.P. Cosac-Brăila: Taina munților; Traian Birăescu: Frumusețile naturale ale Banatului; Victor Eftimiu: Două poe Premiera de azi La VOX. .,Evreul polonez” Azi are loc pe ecranul cinematografului Vox, premiera mult așteptatului film al celebrului Harry Baur, „Evreul Polonez". Această acțiune palpitantă cu scene de un dramatism zguduitor, s'a bucurat, în țările unde a fost reprezentată de un succes uimitor. Programul de azi de la „Vox‘‘ este completat cu o reușită revistă jucată de compania artistică, „Pasărea Albastră", Viitoarele premiere Un nou film cu Maurice Chevalier ... > In curând va avea loc pe ecranul unui mare climcapigraf din centru, premiera unui nou mare film cu Bibliografie D. GEORGE STRAT, profesor universitar publică o broșură asupra: >,Intervenționismului Statului în economia națională”. D-sa militează contra intervenționismului de Stat în viața economică, .Intervenționismul, economia dirijată și toate doctrinele revoluționare mai mult sau mai puțin camuflate, nesocotind ideia libertății— spune d-sa — alterează natura și rolul Statului în societatea modernă descurajează efortul adevăraților producători suprimă elanul spre creație și invenție, oprimă activitatea individualităților, împiedică într’un cuvânt adevăratul progres“. Pentru reușita acestui crez de sa cheamă la luptă pe toți oamenii de răspundere și pe toți economiștii. Excursie la Veneția „Turismul Academic“, în acord cu societata „Amicii Italiei“ a organizat o nouă excursie la Veneția, perla mărei Adriatice, în zilele de 20— 28 Octombrie a. c. Se vor face mici excursii la Lidio- Murano-Giudecca. Prețul excursiei este foarte redus. Prospecte și informațiuni zilnic între 9—1 a. m. și 4—6 p. m. la sediu în Calea Victoriei 33, et. II (Imobilul Frascatti, Cinema RIO). CALENDARUL“ Cinematografic ....................0 —------------------------ Pe ecran $1 In viata privată Există o părere pe care și-a format-o publicul despre viața și obiceiurile actorilor. Ei nu pot concepe decât că actorii joacă roluri in filme, pe cari le pot interpreta ușor, grație obișnuinții de zi la zi a purtării lor. Intr'un cuvânt, spectatorii au părerea că vedetele așa cum sunt pe ecran sunt și în viața particulară. Or ceea ce constitue punctul de atracție în această chestiune e tocmai contrariul. Fără îndoială, sunt și excepții însă, în majoritatea cazurilor vedetele preferă să joace pe ecran, roluri cu totul diferite de caracterul și de întregul lor fel de a concepe. Dovezi sunt foarte multe, fată de o pildă cazul marelui Charlie Chaplin. Acest mare actor al lumii, mai bine zis, acest mare comic al lumii, chiar cel mai mare, dorește de mult timp să interpreteze un rol de dramă. Nu numai el ci însă foarte mulți actori. De altfel acest lucru se poate foarte ușor remarca din mulțime de filme. Actori pe cari îi văzusem în unele filme jucând roluri tragice apar cu, câtva timp mai târziu in roluri comice. Nu întotdeauna se întâmplă să aibe aptitudini totuși, de multe ori aceste experiențe au dat rezultate satisfăcătoare. Deci, una e vedeta pe ecran, alta e cea din viața particulară. Marlene Dietrich, fatala după care oftează atâți bărbați, femeea care îi etalează corpul și pulpele în fața spectatorilor, este în viața de toate zilele o femee simplă, care-și vede liniștită de casă și de copila ei la care ține ca la ochii din cap. Și exemple de felul acesta, sunt multe. Vedeta este încununată cu laude sau ponegriri pe cari nu le merită. Și vedeta e ființa omenească și deci trebue judecata cu aceiași indulgență și prin aceiași prismă prin care ne judecăm pe noi. George Val CRONICITraARANIA SELECT : „Omul de eri'’ Clive Brook pe un afiș garantează succesul unui film. Acest mare actor, care cu fiecare rol al său, obține noi mari succese are și în „Omul de oli“ filmul casei „Paramount" o creație frumoasă. E povestea unui om care iubește dar care războiul, această plagă a omenirei ii fură iubita, îi fură fericirea. Când se reîntoarce de la luptă, își găsește soția, căsătorită cu altcineva. Clive Brook a fost secondat de Claudette Colbert, Maurice Chevalier „Te vreau la noapte“ în care are ca parteneră pe delicioasa Janette MacDonald. Scurt -• Adolphe Menjou a plecat spre Holly vood' * Vivian Düncan a intentat divorț, soțului ei. * De curând a avut loc premieră „Visul Blond‘‘ în care apar: Lilian Harvey, Willy Fritsch și Willi Forst. * Cary Craut va apare alături de Sylvia Sidney. * Muzica lui „Don Quichotte“ a fost compusă de Maurice Ravel. Corespondente REMUS: Prea te crezi, omule ! Vă cumva crezi că ai dreptul să ajung stea de cinematograf sau... măturător la primărie!... Când te vei decide să-mi scrii serios și fără atâtea laude, la adresa... dumitale, atunci îți voi răspunde și eu, ceva mai serios. N. T. D. — Dragă m'am interesat. Se pot realiza multe lucruri frumoase cu aranjamentul dumitale, trebue însă deocamdată, puțină răbdare și dacă ai obiceiul să fumezi... țî tutun. T. SCHW. — Vasăzică te-ai decis să vii. Bine, cu plăcere / Iți stau în orice zi la dispoziție intre orele 7—8. GICU . Ai făcut mai bine că ai trecut singur pe la redacție și mi-ai lăsat scrisoarea. Am citit-o toata cu o deosebită plăcere. După câte ai văzut pagina completa cinematografică a apărut și Vineri și va apare mereu. k