Calendarul, noiembrie 1932 (Anul 1, nr. 206-234)

1932-11-01 / nr. 206

fiafs muncitorească De la partidul social-democrat dri dimineață a avut loc la sediul din str. Isvor 87, o întrunire a mem­brilor partidului social-democrat din Capitală.­­ Ședința a fost prezidată de d. C. Stolojan. D­ av. Titel Petrescu a cerut ca imediat ce se vor redeschide cor­purile legiuitoare, să se ia în discu­ție modificarea legei electorale, în sensul cererilor partidului social­­democrat, adică desființarea primei electorale, a cotei de 2 la sută și a cheltuelilor electorale. Apoi d-sa ocupându-se de che­stiunea tratativelor cu Rusia, a sus­ținut inutilitatea încheerii unui nou pact, câtă vreme pactul Kellog este valabil și în vigoare. D. deputat I. Mirescu a vorbit în chestia șomajului arătând că toate guvernele au neglijat rând pe rând politica de prevenire a șomajului, din care cauză numeroși muncitori au rămas astăzi fără de lucru. In favoarea acestora, d-sa cere legiferarea ajutorului de șomaj. La sfârșit, d-sa a vorbit de scum­pirea zi de zi tot mai excesivă a vietei și a cerut ca guvernul să a­­plice cu rigurozitate legea contra speculei ilicite. Ședința solemna a tineretului social-dem­ocrat Viză fa delegatului inter­naționalei din Berlin Sâmbătă seara, a sosit în Capi­tală de Voorrink, președintele inter­naționalei tineretului social-demo­­crat din Berlin, organizație la care se află afiliat și tineretul social-de­mocrat di­n România. In cinstea acestuia, organizația tineretului social-democrat din Ca­pitală a ținut eri­ctim, o ședință so­lemnă la Casa Poporului, unde au luat cuvântul d-nii Ion Bâzgă și Alex­ Parlagi, după care, d. Woor­­rink a făcut o largă expunere asu­pra situației politice și economice internaționale, îndemnând la solida­ritate tineretul social-democrat de pretutindeni. D. Voorrink va părăsi astăzi țara. întrunirea lucrătorilor brutari și îranzelari repaosului Eri­dim, s’a ținut la Casa Popo­rului, din str. Isvor 37, o întrunire a lucrătorilor brutari și îranzelari din Capitală. Au luat cuvântul u­nii N. Marian, Florea Un­gureanu, Virgil Garcea și Gh. Turei, cerând cu toții respec­tarea repaosului duminical în bru­tării și măsuri contra organelor ad­ministrative cari nu obligă pe pa­troni să rspecte legea duminical. La sfârșit, adunarea a h­otărît să se continue inspectarea brutăriilor în zilele de Duminică de către de­legații sindicatelor și organizațiilor muncitorilor pranzelari și brutari și sesizarea organelor de resort în cazurile de contravenții constatate. Legea contractelor de muncă jiu se respectă lis aite*8$a d-lui mi­ni­stru al muncii La­baru: „Tic-Tac’* din Bd. Eti­­s­abeta s’a produs eri un fapt care, dacă autoritățile de r­esort — mi­nisterul muncii — nu vor lua mă­suri de sancționare a ilegalităților, legea contractelor de muncă va că­dea, deși în vigoare în desconside­rare, ea fiind călcată in picioare și nerespectată. Iată cum s’au petrecut faptele : Patronul acestui restaurant-bar a obligat Sâmbătă seara pe lucră­torii chelneri, bucătari și picolii pe cari îi are în serviciu, să semneze contracte individuale de muncă. Cum această cerere era și contra­ri­ legii, aceștia au refuzat semna­rea, înaintând un memoriu cu do­leanțele lor, fapt care a determinat declararea unui conflict de muncă. Deși conform legii, urma să se înceapă tratative de conciliere, pa­tronul acestui restaurant cu con­cursul unui comisar de la circ. 21 de poliție, care chemat în grabă la o­­rele 8 dim, a ridicat cu ajutorul a trei gardieni publici tot personalul aflător în acel moment în local, reți­nân­du-i la circ, timp de peste 4 ore. La eliberare, aceștia s-au îna­poiat la „Tic-Tac“ unde spre sur­priza lor au constatat că patronul între timp a și angajat un nou per­sonal. Procedeul atât al patronului cât și al organelor polițienești sunt în flagrantă contradicție cu legile în vigoare, întrucât legea contractelor de muncă nu permite concedieri și noui angajări atâta vreme ce există un conflict de muncă declarat iar în acelaș timp, singura autoritate care are căderea de a interveni în ase­menea cazuri este numai ministe­rul muncii, amestecul poliției fiind pe cât de ilegal, pe atât de suspect. Este de datoria ministerului muncii să ia măsuri pentru aplicarea legii și sancționarea acelora, cari în disprețul legii, au procedat așa cum s’a procedat la „Tic-Tac“. ARMATA 1 Vnnare din pag. 1­ în sânul miliției se disting trupele de asalt compuse din 80 de cohorte și totalizând circa 90.000 de oameni. In caz de război aceste coho­rte sunt văr­gate cate doua în fiecare divizie a armatei active. Trupele de asalt sunt instruite și m­arinarte ca și armata activă. r­estul miliției teritoriale este instrui­tó în f­iecare Duminică. Armamentul ei se portu­pune din ■proști, mitraliere, tunuri ușoare, auto­mobile ,blindate etc. MILIȚIILE SPECIALE Milițiile speciale sunt: miliția fron­­terelor (propriu zis un corp de poli­ție de graniță) cu 3000 de oameni, miliția căilor ferate cu 4500 de oa­­s­er­i, miliția porturilor, a străzilor, a poștelor ți miliția forestieră. Totalul milițienilor specializați se ridică la 30.000 din care 15.000 per­manenți. M­iLIȚIA PENTRU APAR­AREA AN­­TI­ AERIANA Compusă din circa 40.000 oameni se­­ serei­tă în fiecare Duminică și este in armata cu mitraliere, automitraliere si tunuri antiaeriene. Serviciul în miliția națională este pune­ î­n­­țeles voluntar. In caz de război toată miliția este vărsată în armata activă. Ea poate fi mobilizată in 24 de ore, ceia ce dă ar­matei italiene un avantaj incalcula­­bil. aI.TE ORGANIZATION( CU CAR­AC­TER MILITAR Balila copii între 5—14 ani gru­pați în organizațiunile balila după turmele unui copil erou din istoria ita­liană) sunt supuși unei intensive cul­turi sportive și patriotice, care bine­înțeles că le sporește aptitudinile mi­litare. La 1 octombrie 1932 numărul or­ganizația Bah­la grupa 1.430.403 copii. Avanta gardiștii sunt adolescenții în­tre 14—18 ani care capătă o instruc­ție militară destul­ de înaintată. în­vață formațiunile de marș și de luptă precum și mânuirea armelor ușoare. Numărul lor tot la 1 Octombrie 1932 era de 339.S71 Fasciile tinere de luptă care grupea­ză tineri întrer 18,­21 de ani numă­rau la 21 Aprilie 1952 524.512 ade­renți sunt supuși unei instrucțiuni mi­litare intensive. Bine­înțeles că aceste trei ultime organizațiuni sunt compuse din vo­luntari. (Balila grupează copii volun­tar dați de părinți). Ele constituesc m­area speranță a partidului și regi­mului fascist care-și asigură prin ele aderarea massivă și entusiastă a tine­retului. * Iată deci importanța forțelor ar­mate de care dispune Italia și felul în care educația militară tinde să de­vină universală pentru copii și tineri înainte de intrarea în atârnată. Mihail Polihroniade Vezi pentru acest foileton studiul publicat în penultimul număr din „Revue de France" de generalul Nies­­ser și întitulat „Les in­dices fascistes" și excelentele note din „Militarische Rundschau­­ din Oct. 1931 dar mai ales complectul studiu publicat de Charles Dumes in ultimul număr din „Je suis pair tout.“. a paseism ț­rig­ii Al X-lea congres național de oto-rino-laringologic a ținut lucră­rile anul acesta în amfiteatrul spi­talului Colțea. La desbaterile lui, in afară de nu­meroși medici specialiști români, au participat și d-nii prof. dr. H. Neuman, vestit specialist vienez, venit anume pentru a asista la con­gres. După cuvântarea de deschidere rostită de d. dr. Tempea, conferen­țiar universitar și președ. al sec. de oto-ririo-laringologie, d. dr. Mayer­­sohn, secretarul general al congre­sului a făcut darea de seamă a acti­vității științifice a societății, în cursul ultimilor doi ani, după care s’a dat citire raportului asupra ge­­stiunei financiare. Congresul intrând apoi în ordinea de zi a desbaterilor s’au făcut și depus următoarele comunicări de specialitate: D. dr. Ion Jianu: contribuțiuni la chirurgia reconstructivă a feței; expunerea a fost urmată de proec­­țiuni. D. prof. dr. H. Neumann (Viena): clinica și patologia otitei acute. D-nii col. dr. I. Lascar, dr. C. An­­dreescu și dr. FI. Covaciu-Ulmea­­nu : suprafața aparatului vestibular în practica exercițiilor fizice. D-nii d-ri Brătescu V., Racovea­­nu și C. Andreescu: grefele osteo­­cartilaginoase în chirurgia este­­tică a nasului. D. dr. Gh. Bugoianu: Otalgia de origină nazală ca simptom de iri­­tațiuni a gan­glonului lui Meckel. D-nii prof. dr. Mețianu, conf. dr. I. Țețu și dr. A. Ștefaniu: atitudinea­ noastră terapeutică în trombo­flebi­­tele sinusului lateral. D-m­i g-ral dr. Butoianu, maior dr. Bratoșanu și locot. dr. Lupule­­scu: abcesul lobului frontal stâng la un copil de 2 luni, operație și vin­decare temporară de 2 luni, urmată de hidrocefalie acută.____________ D. prof. dr. Predescu-Rion : otită acută, meningită, operație urmată de vindecare. D. dr. Laurian Segal­ (Craiova): câteva cazuri de litiază salivară. D. conf. dr. Tempea: a) alcoolul ca hemostatic local în emoragiile buco-faringiene; b) tumoare peria­­migdaliană imitând un abces pe­­riam­igdalian; c) corpuri străine ex­trase din trahee și bronșii (cinci ca­zuri). D. dr. Borș: observațiuni clinice asupra plăgilor deschise ale larin­­gelui. D-nii dr. Costiniu-senior și St. Papian: a) cercetări bacteriologice și de medicină experimentală în ozenă; b) cercetări asupra trans­­misibilității atenei de la om la om. D. conf. dr. I. Țețu: considerațiuni în legătură cu etmoiditele la copil. D. docent dr. N. Blatt: nevrita retrobulbară este într’adevăr cau­zată de materiile cavității nazale așa după Cum se crede ? D. prof. dr. Predescu-Rion : a­­pele Slănicului-Moldovei în trata­mentul afecțiunilor rino­ faringee. D. dr. Ludmer : diagnosticul si­­nusitelor maxilare papiloase cu aju­torul lepiodolului. D. prof. dr. Predescu-Rion : ca­zuri de papiloame carcinomatoase ale laringelui, tratate prin raze X. D. dr. H. Solomonovici: osteo­­m­ielită a întregei bolți craniene în legătură cu dublă sinusită frontală și etmoidală. D. dr. M. Luciu Sibianu: a) su­pranaturalul în terapeutica oto­­rino-faringologică; b) concluzii din nouă examinări otolaringologice la școlari. Ordinea de zi a lucrărilor fiind epuizată: d. dr. Tempea, președin­tele societății aduce mulțumiri par­ticipanților pentru discuțiile la care au colaborat și declară închise des­baterile celui de al X-lea congres român de oto-rino-laringologie. RADIO _____­ Luni, 31 Octombrie BUCUREȘTI 13.000: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45: Informațiuni, bursa de ce­reale bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 14.00: Muzică vocală (plăci de gra­mofon). 18.09: Orchestra Radio. Blanken­burg: Pentru dragostea de țară, marș; Strauss: Glasuri de primă­­vară-vals; Offenbach: Uvertură la „Orfeu în infern“; A. Thomas: Săr­bătoarea primăverii-suită de balet din opera „Hamlet“; Leo Delibes : Muzică de balet din opera ,Lari­m­­éri 19.00: Informațiuni, meteorul si semnat ora? 19.10: D. Gen. Butoianu: Crucea roșie și acțiunea ei în timp de pa­ce și răsboiu. 19­25. Orchestra radio: Donizetti: Fantezie din opera „Lucia de Lam­­m­rmoor“; Foulds Job.: Enric al VIII-lea suită în stil vechi englez, Ponchielli: Dansul orelor din ope­ra „Gioconda“. 20­00. D. prof. C. Musceleanu: Fa­cerea lumii in știință. 20.20: 1). dr. C. Sandu Vile: Pre­venirea flagelului ruginii cereale­lo­r. 20.40: Muzică românească (plăci de gramofon). 21.00: Ora exactă. D-nii Alex. Theodorescu-violina I. Feldmann, violina II-a, L. Men­delsohn-’ iola și Jos. Thaler-violon*­cel. Beethoven-Quartet op. 18 No. 1 în fa major, 21.30: D. proi. Gheron Netta: Ziua economiei, 21.4-5: D-na Schapira Mendel-pia­ no: Mendelsohn-Bartholdy: Prelu­diu și fuga în mi major; Chopin : Trei mazurci; Reval: Sonatina. 2215. Cuartetul Theodorescu: Bo­rodin: Quartet No 1 în la major, 2245- Inform­ațiuni și știri spor­tive. Dem. Dobrescu nu are niciun stăpân ? Urmare din pag. I­nII % pentru imediata desființare a aces­tor taxe ȘI DECE NU A FOST DAT IN JUDECATA VINOVATUL DEM. DOBRESCU V­­ Să niem informați că un grup de cetățeni va cere totuși darea în judecată a primarului gene­ral al Capitalei, pe­ baza art. 7 din legea din 8 Aprilie 1932, pentru ca să se termine, odată cu acest incon­știent, care crede că este prea mult susținut, de anumite cercuri cari ha­bar nu au de operațiunile lui Dem­. Dobrescu. Dar însuși primarul a văzut că si­­tuațiunea creată prin perceperea ta­­xelor ilegale ,s’a agravat și atunci a recurs la o nouă încercare. Profitând de un moment prielnic și de necunoștința in cauză a câtor­va deputați, s’a încercat a se trece prin Parlament, prin surprindere, un proect de lege, pri­n care se ur­mărea modificarea legii și deci jus­­tificarea jafului lui Dem. Dobrescu, odată cu salvarea din fața same­țiu­­trilor Stratagema a fost la timp demas­cată (chiar de către ziarul nostru, în X­rul 178 din 4 Oct. 1932) și sem­­naturii, procetului și-au retras ime­diat semnăturile iar procetul a tre­­cut la coș Asfel legea veche este in vigoare și sutele de milioane înca­sate de primăria Capitalei prin per­­ceperea taxelor de făină și grâu sunt ilegale. Iată cine ,,ajutăm la scumpirea traiului. ACUZAM PE D. DEM. DOBRESCU In baza art. 7 diar legea pentru va­lorificarea produselor agricole din 8 Aprilie 1932, acuzăm pe primarul gener­al al municipiului București, numitul Dem. Dobrescu, pentru de­­liciul de excroicherie și cerem Justi­ției să deschidă acțiune publică con­­tra sa. Cetățeni ai Capitalei , aveți ocazia să vă scăpați definitiv de această nenorocire, care v-a căzut pe cap de 3 ani de zile. Ion Scutaru 1932 Budapesta 13: Muzică de clopot*. 13.05: Concert. 18: Causerie despre Bulgaria Szilady. 18.30: Concert de­ orch. 20.15: Muzică orientală. 21.30: Concert. 24: Concert al orc­ de țigani Ár­pi­d Karolyi, f­ans, de la cafeneaua Spolarieh. A«îrtie 13.30: Meteorul, plăci de gramofon 14: Concert instrumental. 21: Semnal orar, comunicate, plă­ci de gramofon. 21.45: Concert de muzică ușoară. Belgrad 12: Plăci de gramofon. 12.20: Cota apelor, apoi plăci de gramofon. 13.05: Concert de plăci de ■gramo­fon. 13.30: Concert al orc­. radio. 17: Concert executat de orchestra gărzii regale. 20.30: Muzică din operete Kalman. 21.45: Trans, unei piese de TRIBUNA LIBERA *) Pentru ministrul instru­c­­țiu­nii publice Primim următoarea întâmpinare pentru d. ministru al instrucției: D-le Ministru, Subsemnatul C-tin Popescu, fost secretar al șc. pr. de băeți No. 42 ,.Pr. Carol“, vă rog să dispuneți o anchetă la școala pr. de mai sus, spre a cunoaște din ce cauză nu mai să achită salariul încasat pentru ruine de direcția școalei, pe timpul cât am funcționat, director fiind pe atunci d. Crizante Popescu. Cu stimă C-tin Popescu student, str. Cetatea Albă 14 R-) Redacția nu răspunde de cele publicate la această rubrică. ..................—» » <BP“' ----------­ ȘTIRI ARTISTICE Teatru­ itntuiu Azi, Luni 31 Octombrie, are loc premiera capodoperei lui Bernard Shaw, „Florăreasa“, comedie în 5 acte interpretată de Leny Caler, R. Bulfinsky, George Vraca, G. Timică, Silvia Fulda, Silvia Dumitrescu, Ma­­rieta Deculescu, etc. Direcția de sce­nă, d. Soare Z. Soare. Adunarea generală a „Uniunei foștilor voluntari români” notUM ca ținut în Capi­ împlinit cât mai repede. Cere să se aibă grije de orfanii de răsboi și de văduvele de răsboi, astăzi în crudă mizerie. D.-l­UTCHENTE (Timiș-Torontal) protestează cu vehemență împotri­va propagandei neghioabe și spune că urmașii celor 800­ de mii morți în răsboiul pentru întregire­­ vor ști să apere glia românească. D-l GENERAL RUJINSKI aduce salutul „ Uniunei ofițerilor de re­zervă“. Voluntarii noștri au luptat in timpul răsboiului cu cel mai mare avânt. Azi trecem prin zile grele noi luptătorii să căutăm a fi rezer­va zilelor de mâine. D-1 EPAMINONDA BALAMACE vorbește in numele românilor ma­cedoneni­. Scoate în evidență virtu­țile ostășești ale voluntarilor mace­doneni în timpul răsboiului. Mai vorbește d-1 Oancea și alții. Se dă apoi citire unei moțiuni Duminică dim. s'a­tulă la sala „Gib“ adunarea gene­rală a „Uniunii foștilor voluntari români“, despărțământul București. Ședința a fost prezidată dr. 1 Drăghici. D-sa ia cel de d-1 dintâi cuvântul salutând pe cei prezenți. Face cunoscut propaganda ma­ghiară care se duce astăzi la noi pentru revizuirea tratatelor de pa­ce. Arată că voluntarii ardeleni și toți bunii români trebue să fie strânși uniți întru apărarea gra­nițelor. întregirea noastră pentru care s-a vărsat atâta sânge, rămâne sfântă. D-l PRIMAR ANGELESCU salu­tă adunarea în numele Municipiu­lui Capitalei. Relevă marile sacri­ficii făcute de voluntarii ardeleni în timpul războiului. D-l V. DELEU înfierează pro­paganda nedreapă maghiară ce se face azi la noi și spune că volun­tarii ardeleni sunt cu toții trup­­ și suflet gata a apăra granițele câșt­igate­ cu -atâta sânge. M. La Re­gele Carol al II lea a pus­ pe piep­turile, , noastre o medalie, care , o v.'.n­ purta ca un mare talisman al dragostei de neam. (Sala ovaționea­ză îndelung pe Suveran). D. GENERAL LIVEZEANU adu­­ce salutul societății „Fidacu­lui“ în calitate de vice­președinte. Scoate in evidență sacrificiile voluntarilor în timpul războiului. Noi luptătorii din vechiul regat vom fi mereu alături de d-voastră voluntarii ardeleni și cu toții vom păstra sfinte granițele țărei. D-l M. BREZOIANU aduce salu­tul „Legiunea române a federației demobilizaților“. Cere ca improprie­tări­rea voluntarilor să devie fapt Se dă citire activităței Uniunei pe anul trecut care se aprobă și se­­ fac unele propuneri de organizare in viitor. • Luci, 3­ O­cttoriaîles’îe TEATRE OPERA : Relod­e. NAȚIONAL : „Manon Lescaut“. REGINA MARIA : „Mătrăguna“. MARIA VENTURA : „Florăreasa". CINEMATOGRAFE CAPITOL și ROXY : Mata-Hari, cu Greta Garbo și Ramon Novarro. CINEMA SELECT: „Straniul caz al Clarei Deane“, cu celebra trage­diană WȚnne Gibson. CINEMA Ed. PALACE : „Stan și Bran aventurieri“, Charly cow­boy și Filip Chiulangiu. VOX : Frankenstein cu Boris Kar­­loff RIO : Tragedia de la Mayerling cu Lil Dagover, Paul Ohto, etc. CORSO . Cântecul nopții. FORUM: „Tragedia unei stele de cinema“. FEMINA : Răpirea miresei. AMERICAN : Prințul Arcadiei, cu Willy Forst, jurnal Fox și Covorul fermecat. DICHIU : „Halucinație“ cu Paul Wegener. LIRA : „Iubește-mă“ cu Jeanette Macdonald și Maurice Chevalier și jurnal. OMNIA : „Păcatul Madelenei Clau­del și „Trei femei și-un diplomat“. REGAL : „Cadeții“ cu Trude von Molo și Albert Basserman. TRIANON Un cântec, o Față și un sărut cu Martha Egerth și concurs. TRIUMF (La podul Grand) : „Fuga din Siberia“ cu Kowal Sambors­­ky, Miss Polonia, etc. și comple­tări sonore. FACLA : Le est charmat și trupa Niculescu Buzău—Lizica Petrescu cu revista : Salt­o. SPLENDID : Un drac de față,­­cu Anny Ondra, jurnal și complectare GRIVIȚA : Congresul dansează,­­cu Willy Fritsch și Liliam Harvey. MARCONI : „Contesa de Monte Cristo“­­­­ ■­I ATENEUL GOLESCU : Lacrămi de iubire și o complectare. REGELE FERDINAND : Fecioara dela Folies Bergeres și „In ghia­­rele morții. Artiști. KISELEFF : Trader Horn, cu Hori Cărți și complectare. Î.OLICA : Umbre subterane cu Har­ry Pies și o comedie TERRA : Student și contrabandist și Richard Talmadge în Cavalerul Negru. Trupa de reviste Cosfin. 9932 0­trum­oasă opera de asistenta creștina Se știe cu câte greutăți are de luptat în timpurile de față studențimea universitară din cauza scumpetei excesive a vie­ții și de pe urma faptului că a­­proape toate cantinele și cămi­­nurile sunt neîncăpătoare. In scopul de a veni în ajuto­rul acestor studenți, asociația doamnelor preoțesc au luat ini­țiativa de a înființa o cantină cu începere de mâine 1 Noem­­­brie în str. Pitar Moș No. 27, unde se vor servi două feluri de mâncare pe preț de 10 lei. Am vrea să știm ce vor răspunde toți restauratorii noștri cari în fiecare zi ridică prețurile, în fața acestei inițiative și cum vor justifica specula pe care o practică pe o scară așa de în­tinsă. .. Farmaciile de serviciu LM­I 31 OCT. 1932 Vasiliu, Victoriei 70; Șteflea, Vic­toriei 142; Popovici, Grivițeî 213; Va­­serman, Moșilor 249; Herzemberg, Văcărești 25; Drăghici, Rahovei 151; Bejan, Parcul Radovin 133; Steriu, Bcze­ști 47; Sebastian, bul. Ferdinand 103; Einhorn, Carol 40; farm. Aca­demiei, str. Academiei 2 Desvelirea monum­­en­tului eroilor Asistența $1 discursurile rostite Eri s-a oficiat în comuna Du­­dești-Cioplea târnosirea bisericii din comuna suburbană Dudești-Cio­­plea de către un sobor de preoți în frunte cu vicarul Patriarhiei Pla­ton Ciossu, de față fiind d-nii Vir­gil Madgearu, Dem. I. Dobrescu, Al. Protopopescu, Const. Algiu, Ga­­rabet Aslan, dr. Stănculescu, Maior Angelescu, Titi Tănăsescu, Dr. Ge­orge Naum, o delegație a surorilor de caritate, a societății Mărăști. După oficierea serviciului religios s-a desvelit in centrul comunei un monument ridicat prin munca și străduința primarului din subur­bana Dudești-Groplea, ajutat efec­tiv de către primarul de sector A­. R. Protopopescu. CUVÂNTĂRILE D-NA CORNESCU, reprezentanta asociației surorilor de caritate, adu­ce un cald omagiu calităților de oștean desăvârșit ale soldatului ro­mân. D. G. BRANZOI, primarul comu­nei mulțumește reprezentanților gu­vernului pentru atențiunea acorda­tă acestei sărbătoriri. Descrie greu­tățile ce a avut de întâmpina­ ci făptuirea acestui monument, prin care s-a căutat a se proslăvi memo­ria eroilor căzuți în răsboiul pentru întregirea neamului. D. VIRGIL MADGEARU, minis­­trul finanțelor, apreciază elogios munca depusă de primarul subur­banei Dudești-Cioplea și constată că prin înfăptuirile realizate meri­tă toată lauda. d. dem. I. Dobrescu vorbește în numele municipiului București, arătând rolul pe care-l au primarii din comunele suburbane la moder­nizarea Capitalei. Monumentul ri­dicat constitue o datorie de conști­ință pe care să o avem față de acei ce și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea României Mari Au mai vorbit la monument, di­rectorul școalei primare din dești-Cioplea și alții, după care au­dat o gustare în localul școalei pri­mare. Primul care a luat cuvântul aici a fost d. VIRGIL MADGEA­RU, care in calitate de președinte al organizației național-țărăniste din jud. Ilfov a mulțumit d-lui primar Brânzoi pentru activitatea rodnică pe care o desfășoară în acea comună. Țara are nevoie în momentele de față de oameni ca­pabili și de aceia munca d-lui Brân­zoi este apreciată la justa valoare. Printre alții mai ia cuvântul d- LAZAR MIHAESCU, ofițer superior de rezervă și inspector general al comunelor suburbane. D-sa într-o avântată alocuțiune a rememorat câteva episoade din timpul răs­boiului, ascultate într'o pioasă re­culegere de întreaga asistență. La urmă a vorbit d. AL. R. PRO­­TOPOPESCU, primarul sectorului II Negru care a arătat că prin ac­tuala lege de organizare adminis­trativă, comunele suburbane au a­­vut posibilitatea să prospereze și dă ca exemplu Dudeștii-Cioplea, căci tot ce s‘a înfăpuit dovedește mun­ca rodnică ce se depune. D-sa face apoi o declarație extrem de semni­ficativă prin aceea că în­totdeauna da când conduce primăria sectoru­lui, dacă s-a convins de bunacre­­dința acelora ce i-au cerut concur­sul și a constatat că se face o lu­crare pentru binele obștesc a elu­dat legea. Aduce laude d-lui pri­mar Brânzoi și citește apoi o scri­soare a d-lui I. Mihalache, minis­tru­ de­ interne prin care justifică motivele pentru cari nu putut­ lua parte la festivitate. Monumentul, reprezentând un in­fanterist în poziție de atac și așe­zat ,la o răscruce , de drum­uri din mijlocul satului, este operă" reușită a sculptorului "Spiridon Popescu. Congjres și producatorilor de electricitate Ziua s­i In sala Politeh­nicei din calea Victoriei 118, s'a deschis oni dim­i­neață la orele 10, primul congres al producătorilor și distribuitorilor de energie din România. Au luat parte la acest congres un mare număr de delegați ai tuturor uzinelor electrice și industriilor care utilizează curent electric în întreaga țară. D. ING. STEFANESCU RADU, președintele asociației a deschis congresul procedând la facerea for­­malităților statutare. D. ING. CARTIANU dă citire lis­tei noilor înscriși în asociație. Dându-se cuvântul oratorilor, de P DIMO, citește darea de seama a asociației pe anul de activitate ex­pirat, D. ING. BUDEANU, atrage aten­ția asociației asupra pericolului le­gii recent votate de parlament pen­tru proteguirea audițiilor radiofo­nice, prin aceea că se aruncă noi biruri asupra abonaților. D. PROF. DRAGOMIR HURMU­­ZE­SCU, este de părere că legea este necesară, dar s-a alcătuit fără o cunoaștere profundă a situației de fapt. D. ING N. S. CARANFIL, direc­torul uzinelor comunale din Capi­tală, arată că defectele legii pentru pnoteguirea audițiilor, provin din cauza neconsulta­rii delegației uzi­nelor, cari au dreptul să-și spună cuvântul. D. ING. ȘTEFANESCU RADU, președintele asociației, vorbește de­spre lipsa de cunoaștere a situației prin care trec uzinele. O parte din consumatori cred că uzinele au ve­nituri fabuloase din comerțul cu electricitate.. Realitatea este însă cu totul contrarie, multe din uzine fi­ind în pragul falimentului din cau­ză că nu pot recupera datoriile ce au de încasat. D. ING. N. C. CARANFIL, spune că ceeace apasă asupra uzinelor sunt în primul rând cheltuelile de producție cari nu sunt mai ridica­te față de cele din țările străine, cari au acelaș tarif. D. ING. ȘTEFAN­ESCU RADU, este de părere că problema redu­cerii tarifelor a fost exploatată de multe ori în mod demagogic. Pro­pune și de la începerea unei acțiuni lămuritoare a marelui public. tea primului an de activitate da­torită perseverenții conducătorilor. La orele 1 ședința s-a suspendat. Azi la orele 4 continuarea con­gresului. -------------— in­frisi­irea societa in „ilocenMia“ Asociația culturală „Macedonia“ a ținut­ o întrunire eri str Bibescu Vodă No. 22 din, în partici­pând o mare parte dintre românii macedoneni aflători în Capitală precum și toți­ membrii Asociației. Prezidează d-l Dr. NAUM-NANCI. P­reședintele Asociației. D. RADU NICOLAU arată progra­mul Asociației. E de ordin cultural și național; — spune d sa. Din punct de vedere na­tmral trebue să strângem într'o gru­pare elementul românesc din Macedonia și celelalte originar regiuni din Balcani locuite de români, pen­tru ridicarea nivelului cultural, mo­ral și național Strângerea legăturilor culturale cu Românii din Macedonia pentru tnus consfințirea drepturilor lor, drepturi de cari sunt lipsiți prin a­­titudinea asupritoare a elementelor de alte naționalități. A încuraja și susține școlile și bisericile române din Macedonia a căror distrugere o urmăresc cele­lalte națiuni conlocuitoare de aco­lo — bulgari, sârbi și greci — tot așa cum libertatea, șeicilor și bise­ricile acestora sunt cu desăvârșire garantate la noi în țară . A elibera membrilor Societății certificate prin care să se arate ori­gina româno-macedoneană a lor. D. prof. I­­NESCU accentuiază că in programul asociației e prevăzută independența Macedoniei, căci si­­­tuația actuală a românilor mace­doneni este foarte rea. .Trebue să venim­ în ajutorul lor și aceasta va­ putea realiza numai cerând au­­­ton­omia Macedoniei. Mai vorbesc d-nni av. Măciucea­­nu, Lt. Russu precum și alți mem­brii ai Asociației macedo-române de sub denumirea „Macedonia“ cari au vorbit de asemenea în sensul de mai sus accentuând trezirea din partea românilor macedoneni din Capitală, grupați în jurul acestei Asociații, la adevărata realitate,­ pentru a salva elementul etnic ro­mânesc asuprit de alte dominații D. ING. BUȘILA laudă activitai străine de românism

Next