Calendarul, noiembrie 1932 (Anul 1, nr. 206-234)
1932-11-01 / nr. 206
fiafs muncitorească De la partidul social-democrat dri dimineață a avut loc la sediul din str. Isvor 87, o întrunire a membrilor partidului social-democrat din Capitală. Ședința a fost prezidată de d. C. Stolojan. D av. Titel Petrescu a cerut ca imediat ce se vor redeschide corpurile legiuitoare, să se ia în discuție modificarea legei electorale, în sensul cererilor partidului socialdemocrat, adică desființarea primei electorale, a cotei de 2 la sută și a cheltuelilor electorale. Apoi d-sa ocupându-se de chestiunea tratativelor cu Rusia, a susținut inutilitatea încheerii unui nou pact, câtă vreme pactul Kellog este valabil și în vigoare. D. deputat I. Mirescu a vorbit în chestia șomajului arătând că toate guvernele au neglijat rând pe rând politica de prevenire a șomajului, din care cauză numeroși muncitori au rămas astăzi fără de lucru. In favoarea acestora, d-sa cere legiferarea ajutorului de șomaj. La sfârșit, d-sa a vorbit de scumpirea zi de zi tot mai excesivă a vietei și a cerut ca guvernul să aplice cu rigurozitate legea contra speculei ilicite. Ședința solemna a tineretului social-democrat Viză fa delegatului internaționalei din Berlin Sâmbătă seara, a sosit în Capitală de Voorrink, președintele internaționalei tineretului social-democrat din Berlin, organizație la care se află afiliat și tineretul social-democrat din România. In cinstea acestuia, organizația tineretului social-democrat din Capitală a ținut erictim, o ședință solemnă la Casa Poporului, unde au luat cuvântul d-nii Ion Bâzgă și Alex Parlagi, după care, d. Woorrink a făcut o largă expunere asupra situației politice și economice internaționale, îndemnând la solidaritate tineretul social-democrat de pretutindeni. D. Voorrink va părăsi astăzi țara. întrunirea lucrătorilor brutari și îranzelari repaosului Eridim, s’a ținut la Casa Poporului, din str. Isvor 37, o întrunire a lucrătorilor brutari și îranzelari din Capitală. Au luat cuvântul unii N. Marian, Florea Ungureanu, Virgil Garcea și Gh. Turei, cerând cu toții respectarea repaosului duminical în brutării și măsuri contra organelor administrative cari nu obligă pe patroni să rspecte legea duminical. La sfârșit, adunarea a hotărît să se continue inspectarea brutăriilor în zilele de Duminică de către delegații sindicatelor și organizațiilor muncitorilor pranzelari și brutari și sesizarea organelor de resort în cazurile de contravenții constatate. Legea contractelor de muncă jiu se respectă lis aite*8$a d-lui ministru al muncii Labaru: „Tic-Tac’* din Bd. Etisabeta s’a produs eri un fapt care, dacă autoritățile de resort — ministerul muncii — nu vor lua măsuri de sancționare a ilegalităților, legea contractelor de muncă va cădea, deși în vigoare în desconsiderare, ea fiind călcată in picioare și nerespectată. Iată cum s’au petrecut faptele : Patronul acestui restaurant-bar a obligat Sâmbătă seara pe lucrătorii chelneri, bucătari și picolii pe cari îi are în serviciu, să semneze contracte individuale de muncă. Cum această cerere era și contrari legii, aceștia au refuzat semnarea, înaintând un memoriu cu doleanțele lor, fapt care a determinat declararea unui conflict de muncă. Deși conform legii, urma să se înceapă tratative de conciliere, patronul acestui restaurant cu concursul unui comisar de la circ. 21 de poliție, care chemat în grabă la orele 8 dim, a ridicat cu ajutorul a trei gardieni publici tot personalul aflător în acel moment în local, reținându-i la circ, timp de peste 4 ore. La eliberare, aceștia s-au înapoiat la „Tic-Tac“ unde spre surpriza lor au constatat că patronul între timp a și angajat un nou personal. Procedeul atât al patronului cât și al organelor polițienești sunt în flagrantă contradicție cu legile în vigoare, întrucât legea contractelor de muncă nu permite concedieri și noui angajări atâta vreme ce există un conflict de muncă declarat iar în acelaș timp, singura autoritate care are căderea de a interveni în asemenea cazuri este numai ministerul muncii, amestecul poliției fiind pe cât de ilegal, pe atât de suspect. Este de datoria ministerului muncii să ia măsuri pentru aplicarea legii și sancționarea acelora, cari în disprețul legii, au procedat așa cum s’a procedat la „Tic-Tac“. ARMATA 1 Vnnare din pag. 1 în sânul miliției se disting trupele de asalt compuse din 80 de cohorte și totalizând circa 90.000 de oameni. In caz de război aceste cohorte sunt vărgate cate doua în fiecare divizie a armatei active. Trupele de asalt sunt instruite și marinarte ca și armata activă. restul miliției teritoriale este instruitó în fiecare Duminică. Armamentul ei se portupune din ■proști, mitraliere, tunuri ușoare, automobile ,blindate etc. MILIȚIILE SPECIALE Milițiile speciale sunt: miliția fronterelor (propriu zis un corp de poliție de graniță) cu 3000 de oameni, miliția căilor ferate cu 4500 de oaseri, miliția porturilor, a străzilor, a poștelor ți miliția forestieră. Totalul milițienilor specializați se ridică la 30.000 din care 15.000 permanenți. MiLIȚIA PENTRU APARAREA ANTI AERIANA Compusă din circa 40.000 oameni se sereită în fiecare Duminică și este in armata cu mitraliere, automitraliere si tunuri antiaeriene. Serviciul în miliția națională este pune înțeles voluntar. In caz de război toată miliția este vărsată în armata activă. Ea poate fi mobilizată in 24 de ore, ceia ce dă armatei italiene un avantaj incalculabil. aI.TE ORGANIZATION( CU CARACTER MILITAR Balila copii între 5—14 ani grupați în organizațiunile balila după turmele unui copil erou din istoria italiană) sunt supuși unei intensive culturi sportive și patriotice, care bineînțeles că le sporește aptitudinile militare. La 1 octombrie 1932 numărul organizația Bahla grupa 1.430.403 copii. Avanta gardiștii sunt adolescenții între 14—18 ani care capătă o instrucție militară destul de înaintată. învață formațiunile de marș și de luptă precum și mânuirea armelor ușoare. Numărul lor tot la 1 Octombrie 1932 era de 339.S71 Fasciile tinere de luptă care grupează tineri întrer 18,21 de ani numărau la 21 Aprilie 1952 524.512 aderenți sunt supuși unei instrucțiuni militare intensive. Bineînțeles că aceste trei ultime organizațiuni sunt compuse din voluntari. (Balila grupează copii voluntar dați de părinți). Ele constituesc marea speranță a partidului și regimului fascist care-și asigură prin ele aderarea massivă și entusiastă a tineretului. * Iată deci importanța forțelor armate de care dispune Italia și felul în care educația militară tinde să devină universală pentru copii și tineri înainte de intrarea în atârnată. Mihail Polihroniade Vezi pentru acest foileton studiul publicat în penultimul număr din „Revue de France" de generalul Niesser și întitulat „Les indices fascistes" și excelentele note din „Militarische Rundschau din Oct. 1931 dar mai ales complectul studiu publicat de Charles Dumes in ultimul număr din „Je suis pair tout.“. a paseism țrigii Al X-lea congres național de oto-rino-laringologic a ținut lucrările anul acesta în amfiteatrul spitalului Colțea. La desbaterile lui, in afară de numeroși medici specialiști români, au participat și d-nii prof. dr. H. Neuman, vestit specialist vienez, venit anume pentru a asista la congres. După cuvântarea de deschidere rostită de d. dr. Tempea, conferențiar universitar și președ. al sec. de oto-ririo-laringologie, d. dr. Mayersohn, secretarul general al congresului a făcut darea de seamă a activității științifice a societății, în cursul ultimilor doi ani, după care s’a dat citire raportului asupra gestiunei financiare. Congresul intrând apoi în ordinea de zi a desbaterilor s’au făcut și depus următoarele comunicări de specialitate: D. dr. Ion Jianu: contribuțiuni la chirurgia reconstructivă a feței; expunerea a fost urmată de proecțiuni. D. prof. dr. H. Neumann (Viena): clinica și patologia otitei acute. D-nii col. dr. I. Lascar, dr. C. Andreescu și dr. FI. Covaciu-Ulmeanu : suprafața aparatului vestibular în practica exercițiilor fizice. D-nii d-ri Brătescu V., Racoveanu și C. Andreescu: grefele osteocartilaginoase în chirurgia estetică a nasului. D. dr. Gh. Bugoianu: Otalgia de origină nazală ca simptom de iritațiuni a ganglonului lui Meckel. D-nii prof. dr. Mețianu, conf. dr. I. Țețu și dr. A. Ștefaniu: atitudinea noastră terapeutică în tromboflebitele sinusului lateral. D-mi g-ral dr. Butoianu, maior dr. Bratoșanu și locot. dr. Lupulescu: abcesul lobului frontal stâng la un copil de 2 luni, operație și vindecare temporară de 2 luni, urmată de hidrocefalie acută.____________ D. prof. dr. Predescu-Rion : otită acută, meningită, operație urmată de vindecare. D. dr. Laurian Segal (Craiova): câteva cazuri de litiază salivară. D. conf. dr. Tempea: a) alcoolul ca hemostatic local în emoragiile buco-faringiene; b) tumoare periamigdaliană imitând un abces periamigdalian; c) corpuri străine extrase din trahee și bronșii (cinci cazuri). D. dr. Borș: observațiuni clinice asupra plăgilor deschise ale laringelui. D-nii dr. Costiniu-senior și St. Papian: a) cercetări bacteriologice și de medicină experimentală în ozenă; b) cercetări asupra transmisibilității atenei de la om la om. D. conf. dr. I. Țețu: considerațiuni în legătură cu etmoiditele la copil. D. docent dr. N. Blatt: nevrita retrobulbară este într’adevăr cauzată de materiile cavității nazale așa după Cum se crede ? D. prof. dr. Predescu-Rion : apele Slănicului-Moldovei în tratamentul afecțiunilor rino faringee. D. dr. Ludmer : diagnosticul sinusitelor maxilare papiloase cu ajutorul lepiodolului. D. prof. dr. Predescu-Rion : cazuri de papiloame carcinomatoase ale laringelui, tratate prin raze X. D. dr. H. Solomonovici: osteomielită a întregei bolți craniene în legătură cu dublă sinusită frontală și etmoidală. D. dr. M. Luciu Sibianu: a) supranaturalul în terapeutica otorino-faringologică; b) concluzii din nouă examinări otolaringologice la școlari. Ordinea de zi a lucrărilor fiind epuizată: d. dr. Tempea, președintele societății aduce mulțumiri participanților pentru discuțiile la care au colaborat și declară închise desbaterile celui de al X-lea congres român de oto-rino-laringologie. RADIO _____ Luni, 31 Octombrie BUCUREȘTI 13.000: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45: Informațiuni, bursa de cereale bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 14.00: Muzică vocală (plăci de gramofon). 18.09: Orchestra Radio. Blankenburg: Pentru dragostea de țară, marș; Strauss: Glasuri de primăvară-vals; Offenbach: Uvertură la „Orfeu în infern“; A. Thomas: Sărbătoarea primăverii-suită de balet din opera „Hamlet“; Leo Delibes : Muzică de balet din opera ,Lariméri 19.00: Informațiuni, meteorul si semnat ora? 19.10: D. Gen. Butoianu: Crucea roșie și acțiunea ei în timp de pace și răsboiu. 1925. Orchestra radio: Donizetti: Fantezie din opera „Lucia de Lammrmoor“; Foulds Job.: Enric al VIII-lea suită în stil vechi englez, Ponchielli: Dansul orelor din opera „Gioconda“. 2000. D. prof. C. Musceleanu: Facerea lumii in știință. 20.20: 1). dr. C. Sandu Vile: Prevenirea flagelului ruginii cerealelor. 20.40: Muzică românească (plăci de gramofon). 21.00: Ora exactă. D-nii Alex. Theodorescu-violina I. Feldmann, violina II-a, L. Mendelsohn-’ iola și Jos. Thaler-violon*cel. Beethoven-Quartet op. 18 No. 1 în fa major, 21.30: D. proi. Gheron Netta: Ziua economiei, 21.4-5: D-na Schapira Mendel-pia no: Mendelsohn-Bartholdy: Preludiu și fuga în mi major; Chopin : Trei mazurci; Reval: Sonatina. 2215. Cuartetul Theodorescu: Borodin: Quartet No 1 în la major, 2245- Informațiuni și știri sportive. Dem. Dobrescu nu are niciun stăpân ? Urmare din pag. InII % pentru imediata desființare a acestor taxe ȘI DECE NU A FOST DAT IN JUDECATA VINOVATUL DEM. DOBRESCU V Să niem informați că un grup de cetățeni va cere totuși darea în judecată a primarului general al Capitalei, pe baza art. 7 din legea din 8 Aprilie 1932, pentru ca să se termine, odată cu acest inconștient, care crede că este prea mult susținut, de anumite cercuri cari habar nu au de operațiunile lui Dem. Dobrescu. Dar însuși primarul a văzut că situațiunea creată prin perceperea taxelor ilegale ,s’a agravat și atunci a recurs la o nouă încercare. Profitând de un moment prielnic și de necunoștința in cauză a câtorva deputați, s’a încercat a se trece prin Parlament, prin surprindere, un proect de lege, prin care se urmărea modificarea legii și deci justificarea jafului lui Dem. Dobrescu, odată cu salvarea din fața samețiutrilor Stratagema a fost la timp demascată (chiar de către ziarul nostru, în Xrul 178 din 4 Oct. 1932) și semnaturii, procetului și-au retras imediat semnăturile iar procetul a trecut la coș Asfel legea veche este in vigoare și sutele de milioane încasate de primăria Capitalei prin perceperea taxelor de făină și grâu sunt ilegale. Iată cine ,,ajutăm la scumpirea traiului. ACUZAM PE D. DEM. DOBRESCU In baza art. 7 diar legea pentru valorificarea produselor agricole din 8 Aprilie 1932, acuzăm pe primarul general al municipiului București, numitul Dem. Dobrescu, pentru deliciul de excroicherie și cerem Justiției să deschidă acțiune publică contra sa. Cetățeni ai Capitalei , aveți ocazia să vă scăpați definitiv de această nenorocire, care v-a căzut pe cap de 3 ani de zile. Ion Scutaru 1932 Budapesta 13: Muzică de clopot*. 13.05: Concert. 18: Causerie despre Bulgaria Szilady. 18.30: Concert de orch. 20.15: Muzică orientală. 21.30: Concert. 24: Concert al orc de țigani Árpid Karolyi, fans, de la cafeneaua Spolarieh. A«îrtie 13.30: Meteorul, plăci de gramofon 14: Concert instrumental. 21: Semnal orar, comunicate, plăci de gramofon. 21.45: Concert de muzică ușoară. Belgrad 12: Plăci de gramofon. 12.20: Cota apelor, apoi plăci de gramofon. 13.05: Concert de plăci de ■gramofon. 13.30: Concert al orc. radio. 17: Concert executat de orchestra gărzii regale. 20.30: Muzică din operete Kalman. 21.45: Trans, unei piese de TRIBUNA LIBERA *) Pentru ministrul instrucțiunii publice Primim următoarea întâmpinare pentru d. ministru al instrucției: D-le Ministru, Subsemnatul C-tin Popescu, fost secretar al șc. pr. de băeți No. 42 ,.Pr. Carol“, vă rog să dispuneți o anchetă la școala pr. de mai sus, spre a cunoaște din ce cauză nu mai să achită salariul încasat pentru ruine de direcția școalei, pe timpul cât am funcționat, director fiind pe atunci d. Crizante Popescu. Cu stimă C-tin Popescu student, str. Cetatea Albă 14 R-) Redacția nu răspunde de cele publicate la această rubrică. ..................—» » <BP“' ---------- ȘTIRI ARTISTICE Teatru itntuiu Azi, Luni 31 Octombrie, are loc premiera capodoperei lui Bernard Shaw, „Florăreasa“, comedie în 5 acte interpretată de Leny Caler, R. Bulfinsky, George Vraca, G. Timică, Silvia Fulda, Silvia Dumitrescu, Marieta Deculescu, etc. Direcția de scenă, d. Soare Z. Soare. Adunarea generală a „Uniunei foștilor voluntari români” notUM ca ținut în Capi împlinit cât mai repede. Cere să se aibă grije de orfanii de răsboi și de văduvele de răsboi, astăzi în crudă mizerie. D.-lUTCHENTE (Timiș-Torontal) protestează cu vehemență împotriva propagandei neghioabe și spune că urmașii celor 800 de mii morți în răsboiul pentru întregire vor ști să apere glia românească. D-l GENERAL RUJINSKI aduce salutul „ Uniunei ofițerilor de rezervă“. Voluntarii noștri au luptat in timpul răsboiului cu cel mai mare avânt. Azi trecem prin zile grele noi luptătorii să căutăm a fi rezerva zilelor de mâine. D-1 EPAMINONDA BALAMACE vorbește in numele românilor macedoneni. Scoate în evidență virtuțile ostășești ale voluntarilor macedoneni în timpul răsboiului. Mai vorbește d-1 Oancea și alții. Se dă apoi citire unei moțiuni Duminică dim. s'atulă la sala „Gib“ adunarea generală a „Uniunii foștilor voluntari români“, despărțământul București. Ședința a fost prezidată dr. 1 Drăghici. D-sa ia cel de d-1 dintâi cuvântul salutând pe cei prezenți. Face cunoscut propaganda maghiară care se duce astăzi la noi pentru revizuirea tratatelor de pace. Arată că voluntarii ardeleni și toți bunii români trebue să fie strânși uniți întru apărarea granițelor. întregirea noastră pentru care s-a vărsat atâta sânge, rămâne sfântă. D-l PRIMAR ANGELESCU salută adunarea în numele Municipiului Capitalei. Relevă marile sacrificii făcute de voluntarii ardeleni în timpul războiului. D-l V. DELEU înfierează propaganda nedreapă maghiară ce se face azi la noi și spune că voluntarii ardeleni sunt cu toții trup și suflet gata a apăra granițele câștigate cu -atâta sânge. M. La Regele Carol al II lea a pus pe piepturile, , noastre o medalie, care , o v.'.n purta ca un mare talisman al dragostei de neam. (Sala ovaționează îndelung pe Suveran). D. GENERAL LIVEZEANU aduce salutul societății „Fidacului“ în calitate de vicepreședinte. Scoate in evidență sacrificiile voluntarilor în timpul războiului. Noi luptătorii din vechiul regat vom fi mereu alături de d-voastră voluntarii ardeleni și cu toții vom păstra sfinte granițele țărei. D-l M. BREZOIANU aduce salutul „Legiunea române a federației demobilizaților“. Cere ca improprietărirea voluntarilor să devie fapt Se dă citire activităței Uniunei pe anul trecut care se aprobă și se fac unele propuneri de organizare in viitor. • Luci, 3 Octtoriaîles’îe TEATRE OPERA : Relode. NAȚIONAL : „Manon Lescaut“. REGINA MARIA : „Mătrăguna“. MARIA VENTURA : „Florăreasa". CINEMATOGRAFE CAPITOL și ROXY : Mata-Hari, cu Greta Garbo și Ramon Novarro. CINEMA SELECT: „Straniul caz al Clarei Deane“, cu celebra tragediană WȚnne Gibson. CINEMA Ed. PALACE : „Stan și Bran aventurieri“, Charly cowboy și Filip Chiulangiu. VOX : Frankenstein cu Boris Karloff RIO : Tragedia de la Mayerling cu Lil Dagover, Paul Ohto, etc. CORSO . Cântecul nopții. FORUM: „Tragedia unei stele de cinema“. FEMINA : Răpirea miresei. AMERICAN : Prințul Arcadiei, cu Willy Forst, jurnal Fox și Covorul fermecat. DICHIU : „Halucinație“ cu Paul Wegener. LIRA : „Iubește-mă“ cu Jeanette Macdonald și Maurice Chevalier și jurnal. OMNIA : „Păcatul Madelenei Claudel și „Trei femei și-un diplomat“. REGAL : „Cadeții“ cu Trude von Molo și Albert Basserman. TRIANON Un cântec, o Față și un sărut cu Martha Egerth și concurs. TRIUMF (La podul Grand) : „Fuga din Siberia“ cu Kowal Samborsky, Miss Polonia, etc. și completări sonore. FACLA : Le est charmat și trupa Niculescu Buzău—Lizica Petrescu cu revista : Salto. SPLENDID : Un drac de față,cu Anny Ondra, jurnal și complectare GRIVIȚA : Congresul dansează,cu Willy Fritsch și Liliam Harvey. MARCONI : „Contesa de Monte Cristo“ ■I ATENEUL GOLESCU : Lacrămi de iubire și o complectare. REGELE FERDINAND : Fecioara dela Folies Bergeres și „In ghiarele morții. Artiști. KISELEFF : Trader Horn, cu Hori Cărți și complectare. Î.OLICA : Umbre subterane cu Harry Pies și o comedie TERRA : Student și contrabandist și Richard Talmadge în Cavalerul Negru. Trupa de reviste Cosfin. 9932 0trumoasă opera de asistenta creștina Se știe cu câte greutăți are de luptat în timpurile de față studențimea universitară din cauza scumpetei excesive a vieții și de pe urma faptului că aproape toate cantinele și căminurile sunt neîncăpătoare. In scopul de a veni în ajutorul acestor studenți, asociația doamnelor preoțesc au luat inițiativa de a înființa o cantină cu începere de mâine 1 Noembrie în str. Pitar Moș No. 27, unde se vor servi două feluri de mâncare pe preț de 10 lei. Am vrea să știm ce vor răspunde toți restauratorii noștri cari în fiecare zi ridică prețurile, în fața acestei inițiative și cum vor justifica specula pe care o practică pe o scară așa de întinsă. .. Farmaciile de serviciu LMI 31 OCT. 1932 Vasiliu, Victoriei 70; Șteflea, Victoriei 142; Popovici, Grivițeî 213; Vaserman, Moșilor 249; Herzemberg, Văcărești 25; Drăghici, Rahovei 151; Bejan, Parcul Radovin 133; Steriu, Bczești 47; Sebastian, bul. Ferdinand 103; Einhorn, Carol 40; farm. Academiei, str. Academiei 2 Desvelirea monumentului eroilor Asistența $1 discursurile rostite Eri s-a oficiat în comuna Dudești-Cioplea târnosirea bisericii din comuna suburbană Dudești-Cioplea de către un sobor de preoți în frunte cu vicarul Patriarhiei Platon Ciossu, de față fiind d-nii Virgil Madgearu, Dem. I. Dobrescu, Al. Protopopescu, Const. Algiu, Garabet Aslan, dr. Stănculescu, Maior Angelescu, Titi Tănăsescu, Dr. George Naum, o delegație a surorilor de caritate, a societății Mărăști. După oficierea serviciului religios s-a desvelit in centrul comunei un monument ridicat prin munca și străduința primarului din suburbana Dudești-Groplea, ajutat efectiv de către primarul de sector A. R. Protopopescu. CUVÂNTĂRILE D-NA CORNESCU, reprezentanta asociației surorilor de caritate, aduce un cald omagiu calităților de oștean desăvârșit ale soldatului român. D. G. BRANZOI, primarul comunei mulțumește reprezentanților guvernului pentru atențiunea acordată acestei sărbătoriri. Descrie greutățile ce a avut de întâmpina ci făptuirea acestui monument, prin care s-a căutat a se proslăvi memoria eroilor căzuți în răsboiul pentru întregirea neamului. D. VIRGIL MADGEARU, ministrul finanțelor, apreciază elogios munca depusă de primarul suburbanei Dudești-Cioplea și constată că prin înfăptuirile realizate merită toată lauda. d. dem. I. Dobrescu vorbește în numele municipiului București, arătând rolul pe care-l au primarii din comunele suburbane la modernizarea Capitalei. Monumentul ridicat constitue o datorie de conștiință pe care să o avem față de acei ce și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea României Mari Au mai vorbit la monument, directorul școalei primare din dești-Cioplea și alții, după care audat o gustare în localul școalei primare. Primul care a luat cuvântul aici a fost d. VIRGIL MADGEARU, care in calitate de președinte al organizației național-țărăniste din jud. Ilfov a mulțumit d-lui primar Brânzoi pentru activitatea rodnică pe care o desfășoară în acea comună. Țara are nevoie în momentele de față de oameni capabili și de aceia munca d-lui Brânzoi este apreciată la justa valoare. Printre alții mai ia cuvântul d- LAZAR MIHAESCU, ofițer superior de rezervă și inspector general al comunelor suburbane. D-sa într-o avântată alocuțiune a rememorat câteva episoade din timpul răsboiului, ascultate într'o pioasă reculegere de întreaga asistență. La urmă a vorbit d. AL. R. PROTOPOPESCU, primarul sectorului II Negru care a arătat că prin actuala lege de organizare administrativă, comunele suburbane au avut posibilitatea să prospereze și dă ca exemplu Dudeștii-Cioplea, căci tot ce s‘a înfăpuit dovedește munca rodnică ce se depune. D-sa face apoi o declarație extrem de semnificativă prin aceea că întotdeauna da când conduce primăria sectorului, dacă s-a convins de bunacredința acelora ce i-au cerut concursul și a constatat că se face o lucrare pentru binele obștesc a eludat legea. Aduce laude d-lui primar Brânzoi și citește apoi o scrisoare a d-lui I. Mihalache, ministru de interne prin care justifică motivele pentru cari nu putut lua parte la festivitate. Monumentul, reprezentând un infanterist în poziție de atac și așezat ,la o răscruce , de drumuri din mijlocul satului, este operă" reușită a sculptorului "Spiridon Popescu. Congjres și producatorilor de electricitate Ziua si In sala Politehnicei din calea Victoriei 118, s'a deschis oni dimineață la orele 10, primul congres al producătorilor și distribuitorilor de energie din România. Au luat parte la acest congres un mare număr de delegați ai tuturor uzinelor electrice și industriilor care utilizează curent electric în întreaga țară. D. ING. STEFANESCU RADU, președintele asociației a deschis congresul procedând la facerea formalităților statutare. D. ING. CARTIANU dă citire listei noilor înscriși în asociație. Dându-se cuvântul oratorilor, de P DIMO, citește darea de seama a asociației pe anul de activitate expirat, D. ING. BUDEANU, atrage atenția asociației asupra pericolului legii recent votate de parlament pentru proteguirea audițiilor radiofonice, prin aceea că se aruncă noi biruri asupra abonaților. D. PROF. DRAGOMIR HURMUZESCU, este de părere că legea este necesară, dar s-a alcătuit fără o cunoaștere profundă a situației de fapt. D. ING N. S. CARANFIL, directorul uzinelor comunale din Capitală, arată că defectele legii pentru pnoteguirea audițiilor, provin din cauza neconsultarii delegației uzinelor, cari au dreptul să-și spună cuvântul. D. ING. ȘTEFANESCU RADU, președintele asociației, vorbește despre lipsa de cunoaștere a situației prin care trec uzinele. O parte din consumatori cred că uzinele au venituri fabuloase din comerțul cu electricitate.. Realitatea este însă cu totul contrarie, multe din uzine fiind în pragul falimentului din cauză că nu pot recupera datoriile ce au de încasat. D. ING. N. C. CARANFIL, spune că ceeace apasă asupra uzinelor sunt în primul rând cheltuelile de producție cari nu sunt mai ridicate față de cele din țările străine, cari au acelaș tarif. D. ING. ȘTEFANESCU RADU, este de părere că problema reducerii tarifelor a fost exploatată de multe ori în mod demagogic. Propune și de la începerea unei acțiuni lămuritoare a marelui public. tea primului an de activitate datorită perseverenții conducătorilor. La orele 1 ședința s-a suspendat. Azi la orele 4 continuarea congresului. -------------— infrisiirea societa in „ilocenMia“ Asociația culturală „Macedonia“ a ținut o întrunire eri str Bibescu Vodă No. 22 din, în participând o mare parte dintre românii macedoneni aflători în Capitală precum și toți membrii Asociației. Prezidează d-l Dr. NAUM-NANCI. Președintele Asociației. D. RADU NICOLAU arată programul Asociației. E de ordin cultural și național; — spune d sa. Din punct de vedere natmral trebue să strângem într'o grupare elementul românesc din Macedonia și celelalte originar regiuni din Balcani locuite de români, pentru ridicarea nivelului cultural, moral și național Strângerea legăturilor culturale cu Românii din Macedonia pentru tnus consfințirea drepturilor lor, drepturi de cari sunt lipsiți prin atitudinea asupritoare a elementelor de alte naționalități. A încuraja și susține școlile și bisericile române din Macedonia a căror distrugere o urmăresc celelalte națiuni conlocuitoare de acolo — bulgari, sârbi și greci — tot așa cum libertatea, șeicilor și bisericile acestora sunt cu desăvârșire garantate la noi în țară . A elibera membrilor Societății certificate prin care să se arate origina româno-macedoneană a lor. D. prof. INESCU accentuiază că in programul asociației e prevăzută independența Macedoniei, căci situația actuală a românilor macedoneni este foarte rea. .Trebue să venim în ajutorul lor și aceasta va putea realiza numai cerând autonomia Macedoniei. Mai vorbesc d-nni av. Măciuceanu, Lt. Russu precum și alți membrii ai Asociației macedo-române de sub denumirea „Macedonia“ cari au vorbit de asemenea în sensul de mai sus accentuând trezirea din partea românilor macedoneni din Capitală, grupați în jurul acestei Asociații, la adevărata realitate, pentru a salva elementul etnic românesc asuprit de alte dominații D. ING. BUȘILA laudă activitai străine de românism