Calendarul, noiembrie 1932 (Anul 1, nr. 206-234)
1932-11-12 / nr. 217
Pomina Agitația muncitorimii geneveze Zeci de morți și râul GENEVA, 10 (Rador). — Populația este consternată de evenimentele sângeroase petrecute aseară și al căror bilanț este de 10 morți și peste 50 răniți, dintre cari 3 în stare foarte gravă. Manifestațiile au avut un caracter net bolșeviz anti Șeful agitatorilor, Nicaile Dicker, va fi astăzi arestat. * GENEVA 10 (Rador). — In cursul manifestațiilor de aseară, in total au fost rănite 65 persoane, dintre care 20 sunt militari. Șefii partidului socialist din Berna au plecat spre Lausanne și Geneva. Comitetul de conducere al partidului socialist elvețian a lansat un apel de protestare împotriva Intervenției armatei in această împrejurare. In acest apel comitetul se declară solidar cu muncitorimea geneveză și anunță apropiata întrunire a biroului partidului pentru a da organizațiilor muncitorești instrucțiuni în vederea întreprinderea unei acțiuni generale de solidaritate. In proclamația adresată populației din Geneva, Consiliul de Stat declară că a fost nevoit să recurgă la ajutorul armatei și la măsuri excepționale pentru a restabili ordinea. De Motta, președintele Confederației elvețiene, care se găsește la Geneva pentru a participa la lucrările biroului conferinței de dezarmare, fiind întrebat ce crede despre faptul că s-a făcut uz de arme, a răspuns că trupa atacată se găsea in stare de legitimă apărare. Reprezentantul Bavariei a declarat că guvernul său este satisfăcut prin măsura luată de d-l von Papen de a discuta personal și direct cu d-l Braun, chestiunea in litigiu. Sâmbătă, 12 Noembrie, 1832 ALII in ACRA Salva si industria nationala! Nonile impozite vor sugruma complect industria. Orentatile existentei monstriilor. Se cere o politica de localalnre industriala in lipsa unor știri precise asupra intențiunilor guvernului în ce privește noul regim fiscal ce se pregătește industriei naționale, circulă în unele cercuri interesate cele mai curioase zvonuri în legătură cu viitorul industrial al țării. Se atribuie anume d-lui Virgil Madgearu intențiunea de a distruge industria, care ar fi din toate punctele de vedere o pacoste pe capul națiunii noastre și de-a favoriza în schimb dezvoltarea agriculturii, singura care după ideologia partidului național, țărănesc, ar putea forma baza unei solide organizări a Statului român. Noi nu credem în aceste zvonuri. Oricât ar ține de mult partidul națîonal-țârânesc să susțină agricultura în dauna industriei, România nu a ajuns la o dezvoltare industrială atât de întinsă încât guvernul național-țărănesc de azi, să poată crede că țara noastră s-ar putea ușor dispensa de existența acestei industrii naționale. Ar fi o pură aberație economică să-și închipuie cineva că un popor de 18 milioane de locuitori ar putea duce un traiu civilizat și mai ales ar fi sigur de independenta lui politică și economică, fără o industrie românească puternică. MARILE GREUTĂȚI ALE INDUSTRIEI NATIONALE Dar s’a anunțat unele modificări ale impozitelor industriale, cari ar duce la o astfel de creștere a birului industriilor către stat încât ar face aproape imposibilă funcționarea lor mai departe. Am stat de vorbă cu industriași. I-am văzut extrem de îngrijați de ziua de mâine și GATA SA ÎNCHIDĂ IN MOD DEFINITIV PORȚILE FABRICILOR. Dacă guvernul nu va înțelege nu numai că nu trebuie să le aplice noui impozite, dar că e chemat să facă tot posibilul de-a micșora supt o formă sau alta impozitele actuale, industria națională va fi distrusă.tăți.Industria se luptă cu mali greu. In primul rând, ceea ce îngreuie extraordinar bunul său mers sunt datoriile pe cari ea le are de încasat de la stat. Fiecare industrie așteaptă să încaseze cel puțin câteva zeci de milioane. Acești bani elevi datorează la bănci, de unde s'au împrumutat pentru ca să poată livra comenzile statului. Dobânzi extraordinare se plătesc și'n prezent pentru aceste împrumuturi. Dar băncile nu mai pot aștepta și cer insistent achitarea datoriilor, amenințând cu declararea în stare de faliment a industriilor. Iată tragedia ! Și statul în loc să găsească formula fericită de a-și achita conturile către industrii, găsește că e o politică înțeleaptă să le ceară impozite noui ? In afară de aceasta, se fac industriilor prea mari nedreptăți cu devizele. S’a cerut Băncii Naționale să fie, în orice caz, seamă de cererile de devize pentru aducerea materiilor prime necesare. Cu toate promisiunile date nu s’a fxat încă nici o normă generală în această privință. Din această cauză fabricile nu pot să lucreze liniștit și o întreagă activitate inițială e lăsată la voia împrejurărilor. Ce să mai zicem de lipsa completă de credit, cât și de restrângerea capacității de lucru a industriilor ? In America sau făcut tuturor firmelor industriale cele mai largi ușurări de credit, la noi din contră , nu li se dă nimic și li se fac cele mai strigătoare nedreptăți. PENTRU O POLITICA DE SALVARE A INDUSTRIEI Partidul național-țără« ar face cea mai mare greșală să confunde industria națională cu partidul liberal și să-și închipuie că dacă s-ar răzbuna pe inndustrii, ar persecuta de fapt un partid politic care-i este adversar. Au început de noi timp să facă parte din industrii și mulți rațîonalțărăniști. Tema aceasta, deci, pe lângă cealaltă, de principiu, trebuie să cadă. Mai degrabă înclin să cred că văzându-se imposibilitatea de a echilibra bugetul, guvernul găsește ca o ultimă resursă de salvare, nouăle impozite ce vrea să se aplice industriei. Se vede, însă, cât poate fi de primejdioasă o astfel de politică. Ea trebuie cu orice preț înlăturată din concepția politicei de stat actuale. Orice să se facă, chiar o urcare a impozitelor indirecte, dar nu a ceea ce se pregătește. Industria trebuie ajutată să trăiască. Mai mult, sprijinită cu fermitate să se desvolte. Numai faptul că suntem de jur împrejur înconjurați de dușmani cu cari mâne vom avea din nou să ne războiții, ar putea fi un argument hotărîtor pentru încetarea unei politici de șicană, dacă există, contra industriilor, și inaugurarea unei adevărate politici de salvare și de reorgatizare a ei. A. C. COSII Relațiunile dintre România și Polonia, fac obiectul discuțiunilor celor mai aprinse, atât in presa noastră cât și în presa schema. Cercurile politice și diplomatice continuă a trăi zile de friguri, neștiind cari vor fi viitoarele orientări de alianțe sau dezalianțe în politica europeană- O SITUAȚIE INTERNAȚIONALA NECLARA Tratativele pentru încheierea pactelor de neagresiune cu Sovietele, au provocat o serie întreagă de evenimente, cari nu pot rămâne fără urmări. In timp ce Polonia grăbește ratificarea pactului cu Sovietele, rânânând în același timp în alianța militară cu Franța și România, Franța presimțind izolarea, întinde ramura de măslin Italiei fasciste. Dar în același moment, Ducele Mussolini primește în mod festiv pe primul ministru maghiar Gomboes, la Roma, iar o parte din presa italiană deplânge soarta Ungariei, susținând revizuirea tratatelor.In Germania, sub ultimelor alegeri, von impresia Pappen dublat de generalul von Schleicher și cu concursul președintelui Hindenburg, încearcă să țină piept propagandei comuniste și să trezească sentimentul de solidaritate națională la celelalte partide, neuitand însă coridorul danzigului și privind cu încordare la cochetăriile Poloniei cu Sovietele, Anglia luptă, pentru stârpirea ultimelor resturi ale propagandei comuniste. NOUI ORIENTĂRI IN POLITICA EUROPEANA Trei momente principale se desprind din situația politică internațională: 1) Pe de oparte insistențele țărilor europene, de a încheia cât mai curând pactele de neagresiune cu Sovietele. Cu excepția României, celelalte țări au la baza acestor tratative, puternice interese de ordin economic. Pe de altă parte Sovietele intensifică mijloacele de propagandă sovietică, chiar în țările cu cari tratează încheierea pactelor de neagresiune. 2) Ceasornicul Europei, Germania, trece printr’o clip de practică internă, care poate fi decizivă. Rezultatul ultimelor alegeri, au alarmat guvernul von Pappen față de creșterea curentului comunist și nu se știe dacă până la urmă generalul vo Schleicher nu vă forța mâna lui von Pappen, către dictatura fățișe, bazată pe baionetele Reichswehr- ului. S) Franța izolată. întinde mâna I mizez (vezi ultimul discurs al premierului HerkoP, care s’a angajat prea mult în susținerea curentelor revizioniste ale țărilor învinse, in frunte cu Ungaria. In fața unor asemenea condițiuni, diplomația internațională prin comunicate oficioase, caută să ascundă grava situație, mărginindu-se la declarațiuni pacifiste sau de dragoste exagerată. PROBLEMELE EXTERNE ACUTE ALE ROMÂNIEI România trece prin momente destul de grave. Le am arătat pe larg în trecutele noastre articole („Să băgăm de seamă“) și le-a relevat și directorul nostru în articolele sale de fond. Francmas.sorama internațională a reușit să se încurce atât de rău, încât exasperată de situația actuală și simțind, cum toate mașina țiuirile îi sânt demascate, face ultimele sforțări de a-și acoperi acțiunea nefastă Operație tardivă. Semnalul a fost dat chiar de discursul d-lui Ed. Herriot. Pentru moment România este preocupată de două chestiuni de ordin politic : 1) tratativele pentru încheierea pactului de neagresiune cu Rusia Sovietică; 2) relațiunile cu aliata militară Polonia. Evident că și noua situație a relațiunilor dintre Franța și Italia rămân tot pe planul întâi și mai ales în urma prieteniei din ce în ce mai cordiale dintre Italia fascistă și Ungaria revizionistă, fapt, pentru care Franța poartă o gravă răspundere, prin atitudinea ostilă a francmassonieriei franceze contra fascismului italian, care își căuta legături în altă parte, în loc de foștii aliați, la foștii dușmani. INTRE POLONIA ȘI ROMANIA Polonia a presat România la încheierea pactului de neagresiune cu Sovietele. Acesta este un fapt indiscutabil. Dar Polonia are un tratat militar de alianța cu România, așa etern are și cu Franța. Vecinii noștri dela Nord au hotărit să lucreze pe cont propriu. România (vorbim de presă și de opinia publică), a devenit alarmată și nu drept cuvânt. Iată însă că Polonia, prin oficiosul „Gazeta polska“, ține să precizeze, că sHuațiunea creiată de tratativele cu Sovietele (ale României) și urgentarea ratificărei pactului existent (cu Polonia), nu poate zdruncina cu nimic raporturile de aliate ale celor două țări. Iată ce spune oficiosul polonez : Este absurd să se presupună că chestiunea pactului de neagresiune re D. LITVINOV mâno-sovietic a putut cauza o criză ministerială nu la București, dar la Varșovia. Prietenia Poloniei față de România rămâne neschimbată. Libertatea de acțiune a guvernelor polon și român este limitată de necesitatea și de voința de a respecta clauzele tratatului de aii Articolul 4 din pactul de neagresiune polono- sovietic ține seama în totul de angajamentele de alianță ale Poloniei față de România. Guvernul polon a dat sfaturi și a oferit bunele oficii în negocierile româno-sovietice; guvernul polon socotea totuși că rezultatul acestor negocieri este o chestiune a guvernulu român, tot așa precum semnarea pactului polono-sovietic era exclusiv o chestrusțe a guvernului și a opiniei publice polone. O GREȘEALA A ROMÂNIEI JUSTIFICA O ORIENTARE A POLONIEI Dar să punem lucrurile la punct. La baza pactului de neagresiune polono-sovietic, rezidă interes de ordin economic, pe cari diplomația românească era obligată să le cunoască și a avut ocazia „oficial“ ale cuneanoaste. Polonia, are nevoie absolută de o ieșire la Marea Neagră. Afară de mult discutatul coridor Danzig și afară de miliardele (15) investite pentru crezarea postului Gwîdia, Polonia a tratat timp îndelungat cu România, ca de comun acord să stabilească ruta comercială și militară Lemberg —Cernăuți—Galați sau Constanța, cu o bază navală la Marea Neagră. Câtă importanță aveta o asemenea rută comercială pentru exportul polonez spre Orient, prin tranzitul românesc, se știe După câte ne amintim, s’au făcut și unele planuri și precizări: Ori dublarea liniei Grigore Ghica-Vodă—Galați, ori naavigabilitatea Prutului, ambele în legătură și cu baza navală poloneză la Marea Neagră. Dece nu s’a dat curs acestei cereri permanente a Poloniei și dece diplomația noastră cu monoclu în ochiu și cu cărare năp clăită la ceafă, a dormit? ISPRĂVILE DIPLOMAȚIEI ROMANEȘTI Astăzi Polonia. Ța ță_ «te indolența și direct eriminnal al noastră nepăsare» și-a îndreptat privirile către Soviete și plânsiește nat access la Srarea Neagră prin Asisia — Odesa— Constantinopol. S-a vorbit chiar de un consorțiu international care ar lua în antrepriză o asemenea Investire. Ce însemnează pentru România, executarea și realizarea unui asemenea plan, este ușor de înțeles. o pagubă enormă de trafic internațional și de viață economică și în mod fatal o apropiere din ce în ce mai strânsă între Polonia și Soviete. Legătura între Nordul și Orientul europesc, in loc să se facă prin România, se va face prin Rusia. Și atunci, care este situația țarei noastre, cu iscusita noastră diplomație de salon, în fața confurărei unei alianțe comerciale (și fatalmente în curând și de altă natură), polono-sovietico-turcă ? Iată în ce constă graba, pe care o pune Polonia în ratificarea pactului cu Sovietele și cari sunt dedesubturile economice ale chestiunei. Avem alianțe, dar alianțe fără conținut. Am avut diplomați, dar diplomați fără pregătirea, pe care o reclamă timpurile grele de astăzi. Ar fi timpul suprem, să ne deschidem ochii și mai ales să ne gândim bine la pepinieră, de unde ne scoatem slabii noștri diplomați. Prea se face ușor carieră diplomatică în România de după războiu ! ION SCUTARU Alianțele României nu au conținut ...... ► % mm —— Situația internațională tot neclară. Noui orientări și noul alianțe. Pactele cu Rusia și dedesubturile economice, intre România și Polonia. O greșeală a Romaniei și o justificare a Poloniei D. U. TITUL £ SCU Audiențe ia primul-ministru dni dimineață au fost primiți in audiență de primul ministru la prezidenția consiliului d-nii Mih. Popovici, ministnul justiției, Viorel Tilea, fost subsecretar de stat, Gabriel Marinescu, prefectul poliției Capitalei, Stan Vidr’ghin, fost director general al C. F. R., ing Hossiu, subdirector general C. F. R. și o delegație a băncilor compusă din d-nii: O. Kaufman, Al. Ștefănescu, N. Ștefănesu și A. Săvulescu, pentru menținerea vechiului orar întrevederea Nossolini- Goemboes BUDAPESTA, 10 (Rador). — In legătură cu intrevederea, care a avut loc azi la Roma între d-nii Mussolini și Goemboes. Agenția telegrafică ungară publică comunicatul următor : ,,D. Mussolini, a primit azi dimineață pe d. Goemboes, președintele consiliului ungar. In această de miniștri întrevedere s’a examinat situația politică genială și chestiunile care interesează în mod special cele două țări. Totodată s’a examinat și posibilitățile pentru dezvoltarea relațiunilor economice existente între Ungaria și Italia. D-nii Mussolini și Goemboes au constatat perfecții racord care există între ei și au subliniat încă odată intențiunea de a voi să confcituie și să desvolte poltca dusă de cele două guverne, pentru mutuala mulțumire a celor două țări“. DECLARAȚIILE D-LUI GOEMBOES BUDAPESTA, 10 (Rador). — D. Goemboes a făcut azi la Roma declarații corespondentului ziarului ,„ Grai/ Ujzag“, asupra întrevederei pe care am avut-o cu d. Mussolini D. Goemboes a declarat următoarele :,Am discutat cu d. Mussolini toate chestiunile, care pentru cele două țări prezintă o anumită actualitate. Am ținut mai ales să examinăm chestiunile economice, care azi cnstituie centrul intereselor tuturor țărilor. In cursul întrevederei am putut să constat din nou cu intre Ungaria și Italia nu este nici o divergință de interese și că desvoltarea mutuală a legaturilor economice nu va suferi nici un fel de împiedecare D. von Papen răspunde guvernului prusian BERLIN 10 (Rador). D-1 von Papen, cancelarul Reichului a răspuns azi d-lui Braun, primul ministru al Prusiei, la scrisoarea pe care acesta a adresat-o acum o săptămână d-lui Hindenburg, președintele Reichului. In acest răspuns, d-l von Papen declară că este gata să ia contact direct cu d-l Braun, pentru a examina situația și a găsi eventual o soluție acceptabilă pentru Reich și Prusia. Răspunsul d-lui von Papen a fost azi obiectul unei desbateri în Reichsrat. D. von Papen Unlific știri D. Titulescu, ministru afacerilor străine, a avut la domiciliul său întrevederi cu d-nii: Palairet, ministrul Angliei; Baronul Guillaume, ministrul Belgiei; Gabriel Puaux, ministrul Franței; Mihai Popovici, ministrul Justiției; Virgil Madgearu, ministru de finanțe și Lapedatu, director la Banca Națională. Astăzi, Vineri, se va sărbători în Capsală aniversarea nașterei M. Sale regelui Italiei. O recepție va avea lor la legația italiană. Atașatul militar francez in România, d-l Anvernig, i-a încetat misiunea pe ziua de 1 Noembrie. D sa va fi înlocuit cu d.l căpitan de fregată C.miim. D. Iuliu Maniu a plecat astăzi de dimineață la Sinaia. D-sa se va prezenta în audiența Suveranului înainte de prânz și va fi reținut la dejun. Primul ministru va supune M. Sale Regelui Mesajul spre aprobare și semnare și, totdeodată, îl va încunoștiința de stadiul la care se află cele două chestiuni externe la ordinea zilei. Diseară. Maniu se va înapoia în Capitală. CALENDARUL Noul regim al pâinii intră în vigoare la 25 Noembrie ConsiUI de miniștri de ori în silitorul regiunilor muntoase. Chestiunea refugiaților macedoneni Eri d. a. la orele 6.30 s’a ținut un consiliu de miniștri la prezidenție. A prezidat d. Iuliu Maniu. D-nii Titulescu și Mihalache au lipsit. . Chemat prin telefon și punct. Mihai Popovici, ministrul afacerilor străine a răspuns că nu poate părăsi casa fiind încă indispus. . . Din această pricină nu sa putut face nici un progres în chestiunea aranjamentelor financiare cu Geneva. După o versiune, d. Tîtulescu și-ar fi spus punctul d-sare de vedere, în ce privește problemele financiare ce vin în atingere cu sferele politicei externe. încă de acum 3 zile In consfătuirea dela d-sa și consideră că nu ar mai avea nimic de adăugat in aceasta privință. COMUNICATUL OFICIAL Ședința a durat până la orele 9. La sfârșit, s’a dat presei următorul comunicat: PROECTUL MESAJULUI REGAL Consiliul de miniștri, întrunit in ședința sa. din 10 Noembrie, a examinat proectul Mesajului regal de deschidere a Corpurilor legiuitoare. INTRAREA IN VIGOARE A NOULUI REGIM AL PÂINII Luând în discuțiune chestiunea regimului pâinii, examinată și rezolvată ori de delegația economică a guvernului, consiliul și-a însușit punctul de vedere al acesteia. Noul regim al pâinii va imtira In vigoare la 25 Noembrie. IN AJUTORUL REGIUNILOR MUNTOASE In scopul de a înlesni aprovizionarea cu pâine de secară și cu porumb a regiunilor muntoase, consiliul de miniștri a aprobat reducerea transportului pe C. F. R. cu 2S la sută. CHESTIUNEA REFUGIAȚILOR MACEDONENI Consiliul, luând în discuție chestiunea refugiaților români macedoneni, a dat însărcinare d-lui ministru al Agriculturii și Domeniilor să ia măsurile necesare în vederea așezării lor in țară și în legătură cu problema coloniștilor. ARENDAREA ABATORULUI DE LA BURDUJENI M. ministru al agriculturii și domeniilor aduce la cunoștința consiliulu oferta unui grup de producători români în asociațiune cu d. R. de Toll pentru arendarea abatorului de la Burdujeni, în vederea prelucrării balon-ului englez și a exportului de porci dela noi pe piața engleză. Oferta a fost aprobată. Consiliul a mai examinat ■ apoi chestiuni curente“. Șr. Vs Anglia și plata datorilor către America LONDRA, 10 (Rador). Rezultatul alegerilor din Statele Unite pune pe primul plan al actualității chestiunea rambursărilor datorite Americii. Părerile asupra atitudinei pe care o va adopta guvernul britanic sunt contradictorii. Unii cred că guvernul britanic va adresa în curând o comunicare importantă guvernului american, relevând hotărîrile care s-au luat la conferința din Lausanne în chestiunea reparațiilor și datoriilor de război Tipografia „TIPARUL ROMANESC”, str. Const. Mille No. 16, București 0 întrevedere Hooverftoossrelt WASHINTON, 10 (Rador). _ In cercurile politice se spune că președintele Hoover va invita zilele acestea pe Roosevelt la Casa Albă. Fostul și viitorul președinte al Statelor Unite. 1. Stimson, secretarul departamentului de stat, și-a exprimat dorința ea d. Roosevelt să îl desemneze cât mai curând pe succesorul său, întrucât ar voi să ii poată pune la curem cu marile chestiuni actuale de politică externă.