Calendarul, ianuarie 1933 (Anul 2, nr. 260-283)

1933-01-01 / nr. 260

t anina S A apărut „GÂNDIREA” No. 10 pe Decembrie cu următorul cuprins : LUCIAN BLAG­A: Cunoașterea luciferică. „ ■ ION PILLAT : Poezii. PAN M VIZIRESCU : Drumul spre soare. D. CIUREZU : Drum către m­­ine. EMIL ISAC : Poez­i. VASILE BANCILAs Mormântul unei învățătoare. CRONICA LTERARA Si OVIDIU PAPADIMA: Dragoș Protopopescu s Iarmarocul I­­ met­ hnelor Mihail Sadoveanu:Avar: EM. D- BOROIANU : Tudor Vianu : Arta actorului. I­o t IDEI: OAMENI ȘI FAPTE ! "' TUDOR VIANU : Notă despre ..Anabasis“. CRONICA MARUNTA­­­I EMIL CIORAN: Timp și relativism. Ferdinand Bruckner:­­ Desena : Demian și St. Dim­trescu. _________ _________ Acuitatea edilitara si cu­ sectorul i €­feric Ce a realizat df. C. Algiu Unul din cele mai sărace sectoa­re e cel de Verde, “însuși aci prin îi­ âdăința d-lui Algiu sa ajuns la un­ număr respectabil de lucrări e­­staJas­i: ’ Numai vre« cinci străzi sunt lipsi­­țș­­ ae pavaj și aceasta din simplul m­otiv că n'au fost încă aliniate. In epoca­­ 1929—1930 s'au făcut cele m­ai numeroase lucrări la periferie,­­mr In 1331—932 concomitent cu pe­­riferia, s'a lucrat intens la centru. ȘCOLI, BISERICI Printre frumoasele realizări școala­ primară No.­­5 din str. P­e e­goranu, o clădire monumentală, cu 17 săli de cursuri și o sală de fes. Unitați. In aceste săli 480 elevi pot audia cursurile. Dea­semeni o biserică impozantă, Sf. Maria, e pe cale de a fi termi­nată. Pictura e executată de Braes­­cu, iar sculptura de un abil sculp­tor în lemn Dumitrescu­. Sectorul de Verde cuprinde de a­semeni unul din cele mai bune te­­renuri sportive din Capitală: Venus. Un parc bine amenajat e pe cale de a fi pus la dispoziția locuitorilor in cartierul Pleșoianu. In str. Caraiman, un bazin pentru copii intre 7—12 ani pus gratis la dispoziția micilor odrasle. ATENEE, CANTINE Sectorul de Verde numără șase atenee care funcționează regulat, sub supravegherea d­ nei consiliere Chelmegeanu. Amintim printre cele fruntașe ateneul „Regina Maria­" de sub președinția d-lui Vintilă Panta­zopol și ateneul „Alex. Cuza”. Una din inițiativele lăudabile ale d-lui primar Algiu pe care căutăm să o subliniem, e ajutorarea copiilor sărmani. Astfel în fiecare zi la școa­­lele din cartier, la ora 10 diminea­ța, se împarte copiilor săraci sti­cluțe cu lapte și falii de pâine. Această asistență a copiilor e de SCO sticluța cu lapte, zilnic. Dease­­meni funcționează două cantine pen­tru copii LUCRĂRI. I In sectorul Verde s'au făcut nu­meroasa lucrări edilitare pa lângă cele amintite: , ,,, . Relevăm astfel: lucrările In asfalt — Ieftine, și de bună calitate. In 1932 au fost pavate — asfalt, piatră cubică, și bolovani — 29.9S8 m. p. In acelaș timp bugetul nu a fost împovorat. Din potrivă Dela 143 mi­­lioane a fost redus la 119 milioane. Activitatea d-lui primar Algiu e prodigioasă și de aceia am căutat s’o însemnăm. nailon încrețit PREMIERA DE ASTA SEARA Compania dramatică „Treisprezece și Lun” prezintă astă seară la ora 8 lum. In sala Sindicatului Ziariști­lor din B-dul Carol, puternica drama a lui Ferdinand Bruckner „Molime Tinereții“ (Krankheit der Jugend),­­prezentată pe principalele scem­ne, impresionanta lucrare dra, a im Ferdinand Bruckner , discuțiuni aprinse, atât prin­­ natica psihologică, specifică frământărilor tinerei generații câ și­ prin suflul de tragic uman ce atri­baie întreaga piesă. " Ansamblul e format din d-rele La­iwr Demetrius, Tantzi Cocea, Leat. Predescu și d nii I. Gheorghiu, Emil Botta, Fug. Stoiceanu. D-ra Maria Antonova va juca, în reprezentație unul din rolurile prin­cipale. Direcția de scenă: George Mihail Zamfirescu. Agitația polițiștilor din Constanța Care 8 rostul examenelor de definitivat CONSTANȚA.— La chestura de poliție din l ocul­tate, s’au primit ieri ordine individuale adresate comisa­rilor, subcomisarilor, agenț­ior și al­tor funcționari polițienești cărora li se pune în vedere că sunt ncadrați cu titlu provizoriu prin noua lege de organizare a poliției. Ministerul de interne se puse în vedere ca să se prezinte în luna Februarie 1933 la un exame­n de definitivat. Această veste a produs o conster­nare generală în­­ rândurile ofițerilor de poliție și funcționarilor asi­milați cari nu au p­osibilitatea să și cum­pe­re cărți pentru a învăța dară­mi­te să se r­epet­e pentru examenul a­nut­țat, intr’un timp atât de scurt. Povestea aceasta durează de mult. Faptul "F am mai relatat odată în ziarul nostru. Polițiștii cari au primit azi ordi­nele citate sunt pur și simplu nedrep­tățit. Prin legea de organizare poliției în 1­929, acești polițiști au a fost in­verați prin decizii ministe­riale, . eu­­ t. d­v. definitiv, și astăzi, sunt treceți cu titlu provizoriu, deci retrogradați în funcțiile lor. E drept, că prin modificarea adusă anul a costa legei, de organizare polițieneas­­că, se cer acestor oameni titluri aca­dempice, bacalaureatul, etc, ceiace majoritatea din ei nu au. Au primit­­ avertismente drastice ca într’un timp de 2—3 luni să și procure acte, di­­plome, etc. pe cari nu le aveau și în caz contrar, pe 1 Ianuarie 15S3, sa­­bia lui Damocles se va tăia la toți capul, fiind puși în disponibilitate. Ministerul de interne a căutat să în­dulceasca întrucâtva punerea lor în disponibilitate, inventând examenul de definitivat din Februarie 1933. Dându le termen scurt, el nu se vor putea pregăti serios, și, vor fi trân­tiți pe­ capete și puși in disponibili­­tate. Examenul acesta ar fi numai o formă prin care acești polițiști vor fi dați afară, plasând în locul lor par­tizani politici. Agitațiile în rândurile polițiștilor constănțeni continuă. Se dă ca sigu­ră constituirea unui comitet de ini­țiativă din rândurile lor cari vor lupta pentru apărarea drepturilor câștigate. Sunt printre ei polițiști cu vechime, destoinici, cari s’au acope­rit de merite. Aceștia au acționat deja, de pe acum ministerul, a ja de.­ată. Polițiștii din această categorie roa­gă pe ci ministru de interne să gâ­sească o sită soluție pentru a le ress­­pecta funcțiun­ie și gradele pentru care au muncit și s’au instruit ani de zile. Ajutoare pentru săraci stițistica Sfatului Negustoresc Eri la ora 5 a avut loc în sala „Locomotiva“ solemnitatea distri­­buirei ajutoarelor acordate de Sfa­tul Negustoresc secția Grivița. Sau distribuit haine, încălțămin­te și alimente la un număr de 50 persoane, copii și negustori scăpă­tați. D-l EREMIA MUNTEANU preșe­dintele secției a arătat că de­și tim­purile sunt destul de vitrege și pen­tru comercianți, totuși Sfatul Ne­gustoresc a găsit toată buna­voin­ța din partea negustorilor cari­­ au pregetat să vină cu ajutorul celor lipsiți de mijloace. Prin­­ modesta lor contribuție s'a putut alina în mică parte suferin­țele atât de mari cari apasă popu­lațiunea. Propune ca Sfatul Negus­toresc Secția Grivița să înființeze o cantină pentru șomerii din cartier. D. V. I. COSTESCU relevă toate greutățile ce indura toate clasele so­ciale. Comerțul altă dată înfloritor iși duce existența de azi pe mâine fără nici o perspectivă de indrep­tare. Apelează la d-ni­ profesori să infiltreze în sufletul tineretului dra­gostea de muncă și de aj­­ Horare a­­proapelui. D. I. EFTIMESCU din partea func­ționarilor din comerț, aduce laude Sfatului Negustoresc secția Grivi­­ța, pentru gestul uman de a veni în ajutorul celor oropsiți și lipsiți de strictul necesar. D. CASTRIȘEANU­ arată că pilda Sfatului Ne­gutoresc ar trebui să găseasc­ă cât mai mulți imitatori. Co­merțul românesc s'a ilustrat în toa­te timpurile prin fapte și acte gene­roase și se cuvine cu atât mai mult să i se aducă laude astăzi când su­feră și ei consecințele unei crize fără precedent. D. SAVA directorul școalei nr. îl exprimă mulțumiri inițiatorilor, pre­cum și acelora cari au dat prilejul unui act filantropic menit să a­ru­nce o rază de bucurie în sufletul acelor necăjiți. D-SOAN­A CASTRISANU în nume­le copiilor ajutați exprimă de ase­menea mulțumiri comitetului de i­­nițiativă și închee cu cuvintele: „a­­cești copii nu pot să vă mulțumească pentru ajutorul menit să-i apere de frig și boale, dar lacrimile lor de bucurie sunt dovada elocventă a re­­cunoștinței ce o poartă generoșilor donatori“. Au mai luat cuvântul d-nii:. Ro­­senberg, Batinescu, Iliescu, Voicu­­lescu, G. Dumit­rescu, Avramescu, Schwartz și Z. Matei după care so­lemnitatea a luat sfârșit. Retragerea d-lui general Florescu Burn­aela P. T. T. D. general Florescu Banu deuisi­o­­nând, pe ziua de 1 ianuarie 1933, din postul de director general al­ Legiei autonome P. T. T., și-a luat rămas bun de la foștii săi colaborati­ri și a trimis tuturor oficiilor din țară, ur­mătoarea circulară: „Plecând din capul rositul­ unei, după 20 de luni de când o servim împreună, în care timp nu am avut altă preocupare decât împlinirea le­gilor și conștiința datorii, fără alte considerațiuni decât interesul insti­tuției.­­­­ " ' Vă mulțumesc pentru concursul ce mi ați dat în tot timpul și în toate caziunile și vă rog să urmați a servi cu aceiași conștiință impli­nirea legi­lor, regulamentelor și ordinelor, fie­care în funcțiunea ce îndepliniți, pentru binele și înălțarea­ țărei și a tronului. Ca întotdeauna, vă recomand și de data aceasta, pentru programi și prosperitatea instituției pe care serviți: muncă fără prege­t, cinste în­­ vorbe și fapte, iubire și bună înțele­gere între șefi și colegi și dragoste de adevăr‘ Sâmbătă, 31 TEATRE OPERA ROMANA ora 8.30: „Seara mare“. NAȚIONAL ora 2.30: „Inșir’te măr­gărite“; seara ora 8.30: „Titanic- Vals“. REGINA MARIA mat. ora 3: „Trei și una“;­seara ora 9: „Marietta". VENTURA mat. ora 3: „Slabakufe et Co.“; seara ora 0: „Micky și Nicky“; 'ti- ALHAMBRA ora 9 seara: „Álham I bră im". - ---- •­CS^EMAfOGRÄFC VOX: Sărută mă cu Georges Milton. REGAL: Willy Fritsch, Lilian Hur vey și Willy borst fu Visul blotid. BULEVARD PALACE: Nebun după cinema cu Lui El. CAPI­UL: Grand Hotel cu Greta Garbo. SELECT: Hotelul studenților. FEMINA: Logodnica Regimentului cu Lucie Englisch și Paul Horbi­ger. TRIANON: Nu vreau să știu cine ești, cu Liane Haid și Gustav Fröhlich. RIO : Dio Oder Kein, cu Gitta Alj ar și Max Hansen. ROXY: Grand h­otel cu Greta Garbo FORUM : Ia umbra fericirii. MARNA: Doamna și-a pierdut ro­chita și C. Tănase ca ansamblu în revista: Joc și eu. MARCONI: Atlantida și trupa Titi Mihăiescu. OMNIA: îndrăznețul cu Hans Al­bert. SPLENDID: Amanții Parisului și jurnal RAHOVA: Atlantida și Regele co­­piilor. GRIVIȚA: In numele legii și Caba­ret­ul, JERHA: Tom se răzbună și Stan și Bran, și teatru. LORSO: Regele spadei. Deceț­trapie LUX: Fnjix știe tot. in­MIS: Qua Vadis cu Emil ladings, jurnal" și com­pletări:­*3-7 " MM.aNth­,­Legea Half Wohn­“ cu cu José Mojica. ..Charley face dra­go­st pe ploaie­ și 2 completări. UILUIU: Fiul Iu­diti cu Bal non­ -No­­varro și Stan și Bran escroci. LYRA: Carceră femeilor și două completări. . t­­­ MĂRĂȘEȘTI: Tara Kârtova. IRIUMI: Aghiotantul prințesei cu Lam­­inee Tibeti ș­iface Moare și complectă­ri. Pentru seara de anul nou urmare din pag. l­a quarante, rouge et noire și toate celelalte „distracții“, vor funcționa toată noaptea. Se vor rula milioa­­ne de lei. Cât va reveni oare ace­­luiași buget secătuit al statului, din aceste milioane? Cine va controla cantatele și va asigura statului Și asistentei sociale, drepturile sale legale, singura satisfacție dată opi­niei publice, de pe urma acestor vicii. * Asemenea comentarii, ne-au ven­t un gând, cetind cele două informa, liutii, cari caracterizează in modul cel mai eloquent, situațiunea și men­­talitatea țărei noastre nu ajunai nou­lui an Să ne mai mirăm de ce se dezvoltă cu atâta ușurință mișcările subversive ? Dar dacă în noaptea de reneillon, o mână desperată a unei mame cu­­ copii flămânzi și desculți, ar face ■răndări geamurile unui local de „lux“, unde se plătește 1000 de lei un soupeu, de către toți profitorii mizeriei generale a țării, se va găsi cineva in țara aceasta care să o condamne ? Trăim cu toții în mizerie. Toți ne zbatem să scăpăm din această neno­­rocită situație și avem speranța că vom scăpa. Dar această putere de rezistență a marei masse românești, să nu fie provocată, să nu fie insul­­tată. Provocatori nu au dreptul la nicio apărare, atunci, când vor tra­­ge consecințele gesturilor lor nesă­buite. Ion Scutari consti­ție de adam­ehtrați fo’rmare din pag. I~a­­rea Marconi (amestecați Lloyd (George și lordul Reading) însfâr­­șit, în Statele­ Unite monstruoasele fraude săvârșite de banda având în frunte pe însuși președintele re­­publicei h­arding, care a fost silit să se sinucidă, sunt concludente. Să mai vorbim de dulcea demo­crație românească? Democrație înseamnă deci firma în dosul căreia plutocrați irespon­sabili și unici își fac afacerile și scurg tezaurele statelor. Un motiv în plus spre a dori sfârșitul acestui regim de carton, care pervertește națiunile și nărue statele. M­ihail Polihroniade 1) Toate datele sunt luate din ex­celenta lucrare „Das Geld in der Politik“ de Richard Lewinsohn (Fischer-Verlag, Berling 1930). Accident de ante­non­ I Berlin, 30 (Rador).­­ Un automo­bil cu pompă împotriva incendiului­ s-a răsturnat intr'un râu, în timp ce se îndrepta spre locul unui in­cendiu. Cinci persoane au fost grav rănite, iar una a murit.' Teetrmfenfora Astă seară de revelion, ce] mai a­­muzant spectacol -ii-) oferă Teatrul Ventura, cu reprezentarea comediei muzicale Miky și Niky (Mo­rgen geht’s uns gut) cu muzica de Bena­tzky. Spectacolul se va termina la orele 11. ..............­­­O comedie la care se râde încon­tinuu, o muzică delicioasă, melodii inspirate, romanțe de cea mai bună calitate și o interpretare extraordi­nară în frunte cu marii comediant. Leny Căler și G. Timică­ fac din a­­cest spectacol evenimentul stagiunii bucureștene. Ansamblul e compus din peste 50 de persoane, baletul e trânjat­ de S­o.­min, iar orchestra e condusa de repu­tatul compozitor Elly Roman, autorul marilor șlagăre muzicale. Față de succesul realizat pân­ă azi — deoarece toate specta­ vi­eie s'au jucat cu săli arhipline, și fiindcă sute de spectatori au trebuit de fiecare reprezentație să se întoarcă acasă, s-a decis reprezentarea în serie a a­­cestei comedii muzicale fără altă al­ternare. Șlagărele muzicale lansate de Leny Caler și G. Tinitza au fost pditate deoarece toată urnea cere să le audă. Sâmbătă matineu, ora 3 cu prețuri reduse, cu ilarianta comedie Haba­kuk cu aceiaș strălucită astributie de la premieră, in frunte cu Const­­leneanu, Marieta Rareș și G. Zi­­mi­că. Flhim­­bitica Pentru a face muzica simfonică accesibilă oricărei pungi, direcția „Fundației Culturale Voever­ul Mi­­hai“ a hotărit să dea o serie­ de con­certe simfonice populare cu prețurile excepțional de reduse: 9­, 70 și 61 lei, inclusiv taxele. Primele două vor avea loc la se­rile de Vineri 6 și Vineri 13 ianua­rie 1933 și vor fi dirijate de mae­strul Alfred Alessandres­. Pogramele acestor con­­crte nu ră­mân cu nimic în urma celor obiș­nuite. In timp ce al doilea es­i un festival Wagner, primul af­șeaza o simfonie de Haydn, concertul pentru piano și orchestră de Gneg (sonata, d-ra Popa Potrovici), poemul simfo­nic „La Peri“ de Paul Dukas și dan­sul Salomeei, din celebra operă a lui Richard Strauss. Darchatică" I laoruglie 1933 In noianul de cărți care copleșesc prin multiudinea lor și mai ales prin punctele de vedere diferite prin care tratează problemele cele mai variate, mintea se pierde, neputând sistematiza individual acest vast material de informație. Veacul nostru de ascensiuni ra­pide și mulțifor­me a dus la­ o ne­cesitate de specializare, de restrân­gere a orizonturilor in sfere tot mai mici, mai apropiate de punctul cen­tral din care să iradieze sinteza Dar aceasta sinteză nu se poate că­păta decât printr'o disciplinare per­fectă a posibilităților de asimilare, care sin­gurl duce la acea minunata orientare din care sa izvorească cer­titudinea, informația bogata și crea­ția nea. In acest sens. Bibliografia este a­gentul esențial fard de care intelec­tualul consuma o energie prețioasă in acumulări de note efemere este ghidul cel mai necesar, conlucrând in mod activ la creațiunea de sin­teză în spre care tinde gândirea u­­mană. Iar dacă în occident,­sesizăndu-se necesitatea pereritorie a acestei noi discipline, sau făcut eforturi mari pentru a­­ asigura autoritatea de știință, la noi, un dispreț aproape integral sa suprapus peste con­știința celor puțini care au avut cu­rajul de a contribui la ridicarea ei, privită din acest unghia, noua pa­blica­țiu­ne a d­lui N. Georgescu.Tista informată riguros Științific, merita o deosebită atenție, ea fiind fructul unei migăloase munci, dăruind cul­turei românești literare cea mai buna și completă t,bibliografie de bibliografii“. U. N. Georgescu Tretu este un rutinat cunoscător al studii­lor de bibliografie din occident, un­de a făcut îndelungate și fructuoase cercetări. Opera recent apărută, este rezultatul acestor investigațiuni. Ea este in acelaș timp dovada cea mai concludentă că in stadiul actuali­tății, bibliografia, nu mai poate ca­dra ca o simplă anexă cu aderențe mai mult sau mai puțin prețuite, ci este o nouă cale deschisă spre un domeniu de munca grea, dar ne­spus de valoroasă. ’ „Bibliografia literară română“ a d­lui N. Georgescu-Tretu este o bi­bliografie de­ bibliografii, aduă o­ cu­legere erudită de cataloage și titluri de cărți privitoare la publicațiile bibliografice in contingența strânsă cu literatura română. Plecând de la delimitarea domeniu­­lui bibliografic, d. N. Georgescu Tistu, face câteva incursiuni din pro­lemele de diferențiare și ierarhizare a deosebitelor împărțiri bibliografice explicând noțiunile elementare tn care se integrează diferitele aspecte ale noei discipline. Elemente biblio­­teconomice moderne completează a­­ceste expuneri. Intr un capitol special, ne pune in Curent cu bibliografia în cadrul coo­perației arătând marea expansiune luata in slujba acestui ideal, de „Liga Națiunilor“. Mai presus insă decât oricare, meritul d-lui A., Geor­­gescu-Tissu și valoarea o­perii sale constă în importantele indicațiuni de bibliografie pentru informațiuni generale privitoare la literatura ro­mâna. Presărate cu foarte multe infor­mațiuni inedite, pline de sugestii perspective ele stabilesc preocupa­rile culturale ale inaintușilor noștri, relațiuni­le cu substrat intelectual ale boierilor, genul de literatură care se citea și ca atare gradul de pro­­gres ce se infiltra an cu an, rapor­turile și fluctuațiunile tipăriturilor dintre cele două Principale, contin­gențele de libra­re cu străinătatea, etc. Tot acest amestec de material informativ literar în care se cu­­prinde intreaga activitate Ulristicăi din țară, cu sublinierea celor mai expresive producții, se suprapune peste acele cataloage ale biblioteci­lor bisericești, studiate cu preala­bila intenție a obiectivului istoric literar, formând o exactă relatare de fapte culturale. . t Pentru studentul sau elevul necu­noscător al multor tub­te din trecutul nostru cultural, cea mai bună și fi­delă oglindire, pe baze științifice, de o probitate savantă și de o consec­vendă sistematizare, este aceasta Bi­bliografie Literară Română. Trebue sa mai adăugăm că o înfățișează in condițiile tehnice cele mai bune, fiind publicată de Academia Ro­mână, și că are o anexă de­­­ plan­șe, cuprinzând cărți rare, facsimile din cataloagele vechilor mănăstiri și din bibliotecile particulare. D. N. Georgescu-V­istu a făcut operă de o importanță netăgăduită fiind prima lucrare cu proporții mari și buze definite, în domeniul bibliografiei de bibliografii româ­nești. Vum d sa, dotat cu o cultura atât de completa, și-a susținut teza de­­ docență cu această serioasă lucrare, acceptată elogios de ă. ministru al Instrucțiunii Guști, ne place să cre­dem că s'a găsit în s­prșit, lu pre­gătirea d-lui N. Georgescu-Ttetu, profesorul de mâine al unei catedre de bibliografie la Facultatea de Li­tere din bucurești. Noi felicităm în tot cazul pe au­­tor, pentru prețioasa operă începută, cu ultim­ entuziasm, și acnm «n­ă sa realizator­ul unui întreg curent bibliografic în țara noastră, atât de înapoiată pe acest Wânt. Dan Smântănescu „cmEMAB tr climiRAi Bibliografia literara română, de M. Georgescu Tîsiu ------------------- - »w—­ -----* RADIO üanxbatai ük BUCUREȘTI 13: Plăci de gramofon. 13.45: Informațiuni, burta de ce­reale, burta de efecte, cota apelor Dunării și temnal orar. 14: Plăci de gramofon. 18: Orchestra Sibiceanu. Muzică ușoară și românească. 19: Informațiuni, meteorul și tem­­nal orar. ... 19.10. D-l Gabriel Marinescu: Con­ferință ocazională. 19­25: Orchestra Sibiceanu, Conti­nuarea concertului. 20: D-l Ion Marin Sadoveanu, Bilanțul teatral pe 1932. 20.20: Lecturi din Cezar Petrescu. PROGRAM DE SEARA 20.40: Plăci de gran­ofon. 21: Noaptea sfântului Vasile (da­tini). 22: Muzică românească și liniai­că de dans. 24: Urări de Anul Nou. BUDAPESTA 10.15- Concert al ord­. Mandits. 13. Muzică de clopote. 13.05. Radio­­concert. 20.15. Concert executat de corul Gudimel, dirijat de d. L. Laj­­tba. „Arie din secolul XVII“; Arii populare“; Praetorius: „Arii de Crâ­cian“. Hammerschmied­: „Halleluja“, „Arie“. MORAVSKA 7.15: Trans, din Praga. 11. Con­cert, muzica reg. 15 linie. 12. Plăci m­ecemb­rie de gramofon. 12.55: Trans, din Pra­ga, 1310: Trans, din Praga 13.30: Trans, din Brno. 14.30: Trans din Praga. 17.10: Trans, din Bratislava 18.10: Trans, din Praga. 18­50: Plăci de gramofon 19­15: Trans din Pra­ga. 19­25: Plăci de gramofon. 20: Trans, din Praga. 21: Trans din Bra­tislava. 22 40: Muzică de dans exe­cutată de orc­, radio, dirijor Plichta. BERLIN 16­40: Franz Baumann cântă 17.30: Trans, de la cafeneaua Corso, muzică distractivă. 18: Trans, din Leipzig, cântecul cerșetorului german reportaj radiofonic de Krnst Wiechert 19: Concert de lied-uri. 20 30: Trans de la toate stațiunile germane. 0.45: Revelionul. 1.15: Muzică de dans. BELGRAD 12: Programul următor, apoi plăci de gramofon. 13.05: Concert al or­chestrei radio. 16: Plăci­ de­ gramofon. 18: Concert al orch. radio 19: Trans, dela biserica catolică. 20: Plăci de gramofon. 20.20: Causerie. 21: Trans unei operete de la teatrul național din Zagreb. ROMA 13.30: Meteorul, plăci de gramofon 14: Semnal orar, comunicate. 14: Orchestra radio. 18: Concert de mu­zică variată. 20­15: Știri agricole, co­municate, jurnalul radio, plăci de gramofon. 21: Semnal orar, comuni­­cate. 23.55: Orchestra radio..1: Mu­­zică de dans. :­^e i Comentarii, f­apte, Aspecte D. VIRGIL CIGFLEC — fratele exploratorului Romulus autorul­ acelui­­ frum­os volum de schi­țe și nuvele din viața sătească „Sf. Mălureni" și al uneia dintre cele ma­­i rie întocmite monografii despre Gri­gorescu­, din opera căruia achiziționa­se un foarte mare număr de liter­ai ■ pe care le-a donat împreună cu alți opere artistice Muzeului din Cluj - s a retras deja o vr­eme din viața pu­blica literară și ar­tistică. Bănuim că autorul Mălurenilor ajunsă acum La a lll-a­­ ediție, scrii in prezent un roman-frescă din ace­iași viață plugărească pe care o Cu­noaște până în­ toate cutele ei intu­necate, VREMEA — a apărut de Crăciun într’un impresionant număr de peste 40 de pagini mari, dintre­ care aproape 15 pagini sunt dedicate literaturii, ar­tei și problemelor culturale în te űrie. "c. . ..... • . . A . . . ■ • In acest număr, de remarcat o anchetă­ asupra problemei tinerei generații pe care a desbat câteva condee tinere și la care răspund o seamăMî pafii ettf -tstft gen'ersită" as­­tatet 'ratt'lín­teétt?•'ticsin 'aști'''­­ - ' ftăsputtsai dfce et mutat talmin eott­. dian bucureștean e un rrtic cap de operă d­,e lipsă de înțelegere a pro­blem­ei...­­de platitudine în cugetare și expresie. Interesant e răspunsul d-lui dr. V. Trifu. Ii reproducem în întregim­e: Da, există, dela război încoace, o generație care are „un fel de men­talitate", distinctă de a celorlalte și care se caracterizează prin însușiri ciudate: 1. O extraordinară mobilitate care o face să sară cu o ușurință uluitoare de la o extremă la alta și care o îm­piedecă să aibă un ideal precis. 2. O trașnică lipsa de discernământ, care ii perm­te să poarte idei conser­vatoare, perimate, in revoluționaris­mul cel mai răsvrătit și concepții re­voluționare anarhice, nn cel mai rigu­­ros național­sm creștin. 3. O prețiozitate, adesea ridicată in discutarea unor probleme­­ ce nu pot intra în cadrul preocupărilor ei, ală­turi de un dispreț năprasnic față de bătrâni, o adevărată gherontofobie ca­re amintește preziua revoluției fran­ceze, annfală față de educația intelectuală si morală mergând in raport invers ,proportional cu o ver­sabilă furie, ia­­ru nimic, justifcată dar t­ot mai av­entuată, penița cea mai falsa și mai.­­Lup de educație fizică. 3. Și in loc de înfrățire prin muncă productivă, in loc de iubire, actualul tineret se desbină­ și se frământă ste­ril pentru recorduri absurde. ■ Dacă este vorba de ce cred despre consecința mentalității sale actuale, ara răspunsul: . ... Actuala generație, bombardată fără milă de idei distrugătoare, a fost dis­­­mată din făgașul ei, natural (lupta, pentru culmea morală și intelectuală) și desbrăcată de sentimentele ei fi­rești (iubirea de Neam și Patrie) prin­ uneltirile­ infame ale celei mai odioa­se asociații de crim­­nali, francmasoni, și merge, fără voie, spre o pieire sin­­gură și a ei și a Neamului, care, mâi­ne, nu va avea pe cine să se sprijine și de cine să fie condusă. I Misiunea generației lib­ere de aziar, fi să repare greșelile grave ale re­prezentanților derio liberalism­ului ma­­sonic, deci o operă grandioasă, însă, deosebi­t de dificilă și pentru aceasta tinerelul actual ar trebui să se pre­­gătească prin­ o cultivare cât mai in­erentă a minții și a inimii, sub imboju­­ital, invent par­abil j al naționalismului creștin, cel mai categoric, . Misiunea tinerii generaț­i ar mai fi să pătrundă intențiile scelerate ala Francmasoneriei și să o nim­icească fără cruțare; pentru aceasta ar tre­bui să excludă nu numai din sânul ei, dar chiar din fruntea ei, prin ur­m­are, din fruntea Univerității, pe toți nevrednicii maeștri de azi, cari și-u uitat datoria lor de propovă­duitori ai Adevărului și Binelui­ și al Frumosului, pentru a se face propa­gandiștii unei culturi false, odioase. Mi se pare o monstruozitate fără seamăn că pot rămânea La catedre u­­niversitare, nestingheriți, nenumărați nebuni, dintre cari unul iși perm­ite să recomande tineretului studios, ca tip al celei m­ai înalte culturi, pe abiec­tul depravat André Gide, mare preot al pederastiei. Realizările precise ale tinerii gene­­rați nu sunt până acum decât gr­a­­niezile diforme de mușchi ce se pot admira zún­e, in așa zisele „exibiții sportive", turpitudinea si randunin­di gloata nefericită de bolnavi fu­sici și venerici, ce umple anticamerele dis­pensarelor ori cerșește desnădă­jelui­tă o cameră de sanatoriu, ce i se re­fuză... Realizările în spe au fost formula­te foarte frumos, de studențimea cre­știna, și ín ultimul congres studen­țesc, in Brașov, ele insa, vor fi cu cer­titudine impedecale, cât timp va fi tolerată opera dezastruoasă a Franc­masoneriei.­­ ANALELE ROMANE revistă care apare la Roma, are următorul sumar: G. Voevidca, Doina, V. Eftimiu, Și tu mi-ai fost icoană (versuri); Al. Epure, Miron Costin „De neamul Moldovenilor" ; N. Tcaciuc Albu, Fă­­răsită (versuri); G. Voevidca, Intre, gazetari (schiță); C. V. Predeanu, Din Iloratiu, Reflecții asupraa no­țiunii de infinit. C. Niculescu No­vaci, Din Baudelaire; M. Ghimbă­­șanu, Vedenia (schiță); L Manoles­­cu, Nostalgie (versuri); A. I. Lupi­an, Mai tare ca moartea (schiță); Dra­goș Vitencu, Descătușare (versuri); Eugen Teodorescu, Inflația; Marcel Șt. lonescu, Fragment miniatural (Versuri); G. Voevidca, Epigrame; I. Manolescu, Epigrame. Proverbe din literatura : Sanscrită, Folclor, Cronică, Poșta Redacții­, etc. etc. ÎNFIINțAREA unui muzeu IS­T­ORIC LA MARAȘEȘTI Primăria orașului Mărășești fost înștiințată că Marele Stat Ma­­­jor al armatei a probat înființarea unui muzeu istoric. Muzeul va lua ființă în cursul lurtei Ianuarie și se va instala in localul primăriei. Cu această ocazie se va scoate de sub tipar „Istoricul luptelor de la Mărășești“ care se va vinde în folosul muzeului.

Next