Calendarul, ianuarie 1933 (Anul 2, nr. 260-283)
1933-01-01 / nr. 260
t anina S A apărut „GÂNDIREA” No. 10 pe Decembrie cu următorul cuprins : LUCIAN BLAGA: Cunoașterea luciferică. „ ■ ION PILLAT : Poezii. PAN M VIZIRESCU : Drumul spre soare. D. CIUREZU : Drum către mine. EMIL ISAC : Poezi. VASILE BANCILAs Mormântul unei învățătoare. CRONICA LTERARA Si OVIDIU PAPADIMA: Dragoș Protopopescu s Iarmarocul I met hnelor Mihail Sadoveanu:Avar: EM. D- BOROIANU : Tudor Vianu : Arta actorului. Io t IDEI: OAMENI ȘI FAPTE ! "' TUDOR VIANU : Notă despre ..Anabasis“. CRONICA MARUNTAI EMIL CIORAN: Timp și relativism. Ferdinand Bruckner: Desena : Demian și St. Dimtrescu. _________ _________ Acuitatea edilitara si cu sectorul i €feric Ce a realizat df. C. Algiu Unul din cele mai sărace sectoare e cel de Verde, “însuși aci prin îi âdăința d-lui Algiu sa ajuns la un număr respectabil de lucrări estaJasi: ’ Numai vre« cinci străzi sunt lipsițș ae pavaj și aceasta din simplul motiv că n'au fost încă aliniate. In epoca 1929—1930 s'au făcut cele mai numeroase lucrări la periferie,mr In 1331—932 concomitent cu periferia, s'a lucrat intens la centru. ȘCOLI, BISERICI Printre frumoasele realizări școala primară No.5 din str. Pe egoranu, o clădire monumentală, cu 17 săli de cursuri și o sală de fes. Unitați. In aceste săli 480 elevi pot audia cursurile. Deasemeni o biserică impozantă, Sf. Maria, e pe cale de a fi terminată. Pictura e executată de Braescu, iar sculptura de un abil sculptor în lemn Dumitrescu. Sectorul de Verde cuprinde de asemeni unul din cele mai bune terenuri sportive din Capitală: Venus. Un parc bine amenajat e pe cale de a fi pus la dispoziția locuitorilor in cartierul Pleșoianu. In str. Caraiman, un bazin pentru copii intre 7—12 ani pus gratis la dispoziția micilor odrasle. ATENEE, CANTINE Sectorul de Verde numără șase atenee care funcționează regulat, sub supravegherea d nei consiliere Chelmegeanu. Amintim printre cele fruntașe ateneul „Regina Maria" de sub președinția d-lui Vintilă Pantazopol și ateneul „Alex. Cuza”. Una din inițiativele lăudabile ale d-lui primar Algiu pe care căutăm să o subliniem, e ajutorarea copiilor sărmani. Astfel în fiecare zi la școalele din cartier, la ora 10 dimineața, se împarte copiilor săraci sticluțe cu lapte și falii de pâine. Această asistență a copiilor e de SCO sticluța cu lapte, zilnic. Deasemeni funcționează două cantine pentru copii LUCRĂRI. I In sectorul Verde s'au făcut numeroasa lucrări edilitare pa lângă cele amintite: , ,,, . Relevăm astfel: lucrările In asfalt — Ieftine, și de bună calitate. In 1932 au fost pavate — asfalt, piatră cubică, și bolovani — 29.9S8 m. p. In acelaș timp bugetul nu a fost împovorat. Din potrivă Dela 143 milioane a fost redus la 119 milioane. Activitatea d-lui primar Algiu e prodigioasă și de aceia am căutat s’o însemnăm. nailon încrețit PREMIERA DE ASTA SEARA Compania dramatică „Treisprezece și Lun” prezintă astă seară la ora 8 lum. In sala Sindicatului Ziariștilor din B-dul Carol, puternica drama a lui Ferdinand Bruckner „Molime Tinereții“ (Krankheit der Jugend),prezentată pe principalele scemne, impresionanta lucrare dra, a im Ferdinand Bruckner , discuțiuni aprinse, atât prin natica psihologică, specifică frământărilor tinerei generații câ și prin suflul de tragic uman ce atribaie întreaga piesă. " Ansamblul e format din d-rele Laiwr Demetrius, Tantzi Cocea, Leat. Predescu și d nii I. Gheorghiu, Emil Botta, Fug. Stoiceanu. D-ra Maria Antonova va juca, în reprezentație unul din rolurile principale. Direcția de scenă: George Mihail Zamfirescu. Agitația polițiștilor din Constanța Care 8 rostul examenelor de definitivat CONSTANȚA.— La chestura de poliție din l ocultate, s’au primit ieri ordine individuale adresate comisarilor, subcomisarilor, agențior și altor funcționari polițienești cărora li se pune în vedere că sunt ncadrați cu titlu provizoriu prin noua lege de organizare a poliției. Ministerul de interne se puse în vedere ca să se prezinte în luna Februarie 1933 la un examen de definitivat. Această veste a produs o consternare generală în rândurile ofițerilor de poliție și funcționarilor asimilați cari nu au posibilitatea să și cumpere cărți pentru a învăța darămite să se repete pentru examenul anutțat, intr’un timp atât de scurt. Povestea aceasta durează de mult. Faptul "F am mai relatat odată în ziarul nostru. Polițiștii cari au primit azi ordinele citate sunt pur și simplu nedreptățit. Prin legea de organizare poliției în 1929, acești polițiști au a fost inverați prin decizii ministeriale, . eu t. dv. definitiv, și astăzi, sunt treceți cu titlu provizoriu, deci retrogradați în funcțiile lor. E drept, că prin modificarea adusă anul a costa legei, de organizare polițienească, se cer acestor oameni titluri academpice, bacalaureatul, etc, ceiace majoritatea din ei nu au. Au primit avertismente drastice ca într’un timp de 2—3 luni să și procure acte, diplome, etc. pe cari nu le aveau și în caz contrar, pe 1 Ianuarie 15S3, sabia lui Damocles se va tăia la toți capul, fiind puși în disponibilitate. Ministerul de interne a căutat să îndulceasca întrucâtva punerea lor în disponibilitate, inventând examenul de definitivat din Februarie 1933. Dându le termen scurt, el nu se vor putea pregăti serios, și, vor fi trântiți pe capete și puși in disponibilitate. Examenul acesta ar fi numai o formă prin care acești polițiști vor fi dați afară, plasând în locul lor partizani politici. Agitațiile în rândurile polițiștilor constănțeni continuă. Se dă ca sigură constituirea unui comitet de inițiativă din rândurile lor cari vor lupta pentru apărarea drepturilor câștigate. Sunt printre ei polițiști cu vechime, destoinici, cari s’au acoperit de merite. Aceștia au acționat deja, de pe acum ministerul, a ja de.ată. Polițiștii din această categorie roagă pe ci ministru de interne să gâsească o sită soluție pentru a le resspecta funcțiunie și gradele pentru care au muncit și s’au instruit ani de zile. Ajutoare pentru săraci stițistica Sfatului Negustoresc Eri la ora 5 a avut loc în sala „Locomotiva“ solemnitatea distribuirei ajutoarelor acordate de Sfatul Negustoresc secția Grivița. Sau distribuit haine, încălțăminte și alimente la un număr de 50 persoane, copii și negustori scăpătați. D-l EREMIA MUNTEANU președintele secției a arătat că deși timpurile sunt destul de vitrege și pentru comercianți, totuși Sfatul Negustoresc a găsit toată bunavoința din partea negustorilor cari au pregetat să vină cu ajutorul celor lipsiți de mijloace. Prin modesta lor contribuție s'a putut alina în mică parte suferințele atât de mari cari apasă populațiunea. Propune ca Sfatul Negustoresc Secția Grivița să înființeze o cantină pentru șomerii din cartier. D. V. I. COSTESCU relevă toate greutățile ce indura toate clasele sociale. Comerțul altă dată înfloritor iși duce existența de azi pe mâine fără nici o perspectivă de indreptare. Apelează la d-ni profesori să infiltreze în sufletul tineretului dragostea de muncă și de aj Horare aproapelui. D. I. EFTIMESCU din partea funcționarilor din comerț, aduce laude Sfatului Negustoresc secția Grivița, pentru gestul uman de a veni în ajutorul celor oropsiți și lipsiți de strictul necesar. D. CASTRIȘEANU arată că pilda Sfatului Negutoresc ar trebui să găsească cât mai mulți imitatori. Comerțul românesc s'a ilustrat în toate timpurile prin fapte și acte generoase și se cuvine cu atât mai mult să i se aducă laude astăzi când suferă și ei consecințele unei crize fără precedent. D. SAVA directorul școalei nr. îl exprimă mulțumiri inițiatorilor, precum și acelora cari au dat prilejul unui act filantropic menit să arunce o rază de bucurie în sufletul acelor necăjiți. D-SOANA CASTRISANU în numele copiilor ajutați exprimă de asemenea mulțumiri comitetului de inițiativă și închee cu cuvintele: „acești copii nu pot să vă mulțumească pentru ajutorul menit să-i apere de frig și boale, dar lacrimile lor de bucurie sunt dovada elocventă a recunoștinței ce o poartă generoșilor donatori“. Au mai luat cuvântul d-nii:. Rosenberg, Batinescu, Iliescu, Voiculescu, G. Dumitrescu, Avramescu, Schwartz și Z. Matei după care solemnitatea a luat sfârșit. Retragerea d-lui general Florescu Burnaela P. T. T. D. general Florescu Banu deuisionând, pe ziua de 1 ianuarie 1933, din postul de director general al Legiei autonome P. T. T., și-a luat rămas bun de la foștii săi colaboratiri și a trimis tuturor oficiilor din țară, următoarea circulară: „Plecând din capul rositul unei, după 20 de luni de când o servim împreună, în care timp nu am avut altă preocupare decât împlinirea legilor și conștiința datorii, fără alte considerațiuni decât interesul instituției. " ' Vă mulțumesc pentru concursul ce mi ați dat în tot timpul și în toate caziunile și vă rog să urmați a servi cu aceiași conștiință implinirea legilor, regulamentelor și ordinelor, fiecare în funcțiunea ce îndepliniți, pentru binele și înălțarea țărei și a tronului. Ca întotdeauna, vă recomand și de data aceasta, pentru programi și prosperitatea instituției pe care serviți: muncă fără preget, cinste în vorbe și fapte, iubire și bună înțelegere între șefi și colegi și dragoste de adevăr‘ Sâmbătă, 31 TEATRE OPERA ROMANA ora 8.30: „Seara mare“. NAȚIONAL ora 2.30: „Inșir’te mărgărite“; seara ora 8.30: „Titanic- Vals“. REGINA MARIA mat. ora 3: „Trei și una“;seara ora 9: „Marietta". VENTURA mat. ora 3: „Slabakufe et Co.“; seara ora 0: „Micky și Nicky“; 'ti- ALHAMBRA ora 9 seara: „Álham I bră im". - ---- •CS^EMAfOGRÄFC VOX: Sărută mă cu Georges Milton. REGAL: Willy Fritsch, Lilian Hur vey și Willy borst fu Visul blotid. BULEVARD PALACE: Nebun după cinema cu Lui El. CAPIUL: Grand Hotel cu Greta Garbo. SELECT: Hotelul studenților. FEMINA: Logodnica Regimentului cu Lucie Englisch și Paul Horbiger. TRIANON: Nu vreau să știu cine ești, cu Liane Haid și Gustav Fröhlich. RIO : Dio Oder Kein, cu Gitta Alj ar și Max Hansen. ROXY: Grand hotel cu Greta Garbo FORUM : Ia umbra fericirii. MARNA: Doamna și-a pierdut rochita și C. Tănase ca ansamblu în revista: Joc și eu. MARCONI: Atlantida și trupa Titi Mihăiescu. OMNIA: îndrăznețul cu Hans Albert. SPLENDID: Amanții Parisului și jurnal RAHOVA: Atlantida și Regele copiilor. GRIVIȚA: In numele legii și Cabaretul, JERHA: Tom se răzbună și Stan și Bran, și teatru. LORSO: Regele spadei. Decețtrapie LUX: Fnjix știe tot. inMIS: Qua Vadis cu Emil ladings, jurnal" și completări:*3-7 " MM.aNth,Legea Half Wohn“ cu cu José Mojica. ..Charley face dragost pe ploaie și 2 completări. UILUIU: Fiul Iuditi cu Bal non -Novarro și Stan și Bran escroci. LYRA: Carceră femeilor și două completări. . t MĂRĂȘEȘTI: Tara Kârtova. IRIUMI: Aghiotantul prințesei cu Laminee Tibeti șiface Moare și complectări. Pentru seara de anul nou urmare din pag. la quarante, rouge et noire și toate celelalte „distracții“, vor funcționa toată noaptea. Se vor rula milioane de lei. Cât va reveni oare aceluiași buget secătuit al statului, din aceste milioane? Cine va controla cantatele și va asigura statului Și asistentei sociale, drepturile sale legale, singura satisfacție dată opiniei publice, de pe urma acestor vicii. * Asemenea comentarii, ne-au vent un gând, cetind cele două informa, liutii, cari caracterizează in modul cel mai eloquent, situațiunea și mentalitatea țărei noastre nu ajunai noului an Să ne mai mirăm de ce se dezvoltă cu atâta ușurință mișcările subversive ? Dar dacă în noaptea de reneillon, o mână desperată a unei mame cu copii flămânzi și desculți, ar face ■răndări geamurile unui local de „lux“, unde se plătește 1000 de lei un soupeu, de către toți profitorii mizeriei generale a țării, se va găsi cineva in țara aceasta care să o condamne ? Trăim cu toții în mizerie. Toți ne zbatem să scăpăm din această nenorocită situație și avem speranța că vom scăpa. Dar această putere de rezistență a marei masse românești, să nu fie provocată, să nu fie insultată. Provocatori nu au dreptul la nicio apărare, atunci, când vor trage consecințele gesturilor lor nesăbuite. Ion Scutari constiție de adamehtrați fo’rmare din pag. I~area Marconi (amestecați Lloyd (George și lordul Reading) însfârșit, în Statele Unite monstruoasele fraude săvârșite de banda având în frunte pe însuși președintele republicei harding, care a fost silit să se sinucidă, sunt concludente. Să mai vorbim de dulcea democrație românească? Democrație înseamnă deci firma în dosul căreia plutocrați iresponsabili și unici își fac afacerile și scurg tezaurele statelor. Un motiv în plus spre a dori sfârșitul acestui regim de carton, care pervertește națiunile și nărue statele. Mihail Polihroniade 1) Toate datele sunt luate din excelenta lucrare „Das Geld in der Politik“ de Richard Lewinsohn (Fischer-Verlag, Berling 1930). Accident de antenon I Berlin, 30 (Rador). Un automobil cu pompă împotriva incendiului s-a răsturnat intr'un râu, în timp ce se îndrepta spre locul unui incendiu. Cinci persoane au fost grav rănite, iar una a murit.' Teetrmfenfora Astă seară de revelion, ce] mai amuzant spectacol -ii-) oferă Teatrul Ventura, cu reprezentarea comediei muzicale Miky și Niky (Morgen geht’s uns gut) cu muzica de Benatzky. Spectacolul se va termina la orele 11. ..............O comedie la care se râde încontinuu, o muzică delicioasă, melodii inspirate, romanțe de cea mai bună calitate și o interpretare extraordinară în frunte cu marii comediant. Leny Căler și G. Timică fac din acest spectacol evenimentul stagiunii bucureștene. Ansamblul e compus din peste 50 de persoane, baletul e trânjat de So.min, iar orchestra e condusa de reputatul compozitor Elly Roman, autorul marilor șlagăre muzicale. Față de succesul realizat până azi — deoarece toate specta vieie s'au jucat cu săli arhipline, și fiindcă sute de spectatori au trebuit de fiecare reprezentație să se întoarcă acasă, s-a decis reprezentarea în serie a acestei comedii muzicale fără altă alternare. Șlagărele muzicale lansate de Leny Caler și G. Tinitza au fost pditate deoarece toată urnea cere să le audă. Sâmbătă matineu, ora 3 cu prețuri reduse, cu ilarianta comedie Habakuk cu aceiaș strălucită astributie de la premieră, in frunte cu Constleneanu, Marieta Rareș și G. Zimică. Flhimbitica Pentru a face muzica simfonică accesibilă oricărei pungi, direcția „Fundației Culturale Voeverul Mihai“ a hotărit să dea o serie de concerte simfonice populare cu prețurile excepțional de reduse: 9, 70 și 61 lei, inclusiv taxele. Primele două vor avea loc la serile de Vineri 6 și Vineri 13 ianuarie 1933 și vor fi dirijate de maestrul Alfred Alessandres. Pogramele acestor concrte nu rămân cu nimic în urma celor obișnuite. In timp ce al doilea esi un festival Wagner, primul afșeaza o simfonie de Haydn, concertul pentru piano și orchestră de Gneg (sonata, d-ra Popa Potrovici), poemul simfonic „La Peri“ de Paul Dukas și dansul Salomeei, din celebra operă a lui Richard Strauss. Darchatică" I laoruglie 1933 In noianul de cărți care copleșesc prin multiudinea lor și mai ales prin punctele de vedere diferite prin care tratează problemele cele mai variate, mintea se pierde, neputând sistematiza individual acest vast material de informație. Veacul nostru de ascensiuni rapide și mulțiforme a dus la o necesitate de specializare, de restrângere a orizonturilor in sfere tot mai mici, mai apropiate de punctul central din care să iradieze sinteza Dar aceasta sinteză nu se poate căpăta decât printr'o disciplinare perfectă a posibilităților de asimilare, care singurl duce la acea minunata orientare din care sa izvorească certitudinea, informația bogata și creația nea. In acest sens. Bibliografia este agentul esențial fard de care intelectualul consuma o energie prețioasă in acumulări de note efemere este ghidul cel mai necesar, conlucrând in mod activ la creațiunea de sinteză în spre care tinde gândirea umană. Iar dacă în occident,sesizăndu-se necesitatea pereritorie a acestei noi discipline, sau făcut eforturi mari pentru a asigura autoritatea de știință, la noi, un dispreț aproape integral sa suprapus peste conștiința celor puțini care au avut curajul de a contribui la ridicarea ei, privită din acest unghia, noua pablicațiune a dlui N. Georgescu.Tista informată riguros Științific, merita o deosebită atenție, ea fiind fructul unei migăloase munci, dăruind culturei românești literare cea mai buna și completă t,bibliografie de bibliografii“. U. N. Georgescu Tretu este un rutinat cunoscător al studiilor de bibliografie din occident, unde a făcut îndelungate și fructuoase cercetări. Opera recent apărută, este rezultatul acestor investigațiuni. Ea este in acelaș timp dovada cea mai concludentă că in stadiul actualității, bibliografia, nu mai poate cadra ca o simplă anexă cu aderențe mai mult sau mai puțin prețuite, ci este o nouă cale deschisă spre un domeniu de munca grea, dar nespus de valoroasă. ’ „Bibliografia literară română“ a dlui N. Georgescu-Tretu este o bibliografie de bibliografii, aduă o culegere erudită de cataloage și titluri de cărți privitoare la publicațiile bibliografice in contingența strânsă cu literatura română. Plecând de la delimitarea domeniului bibliografic, d. N. Georgescu Tistu, face câteva incursiuni din prolemele de diferențiare și ierarhizare a deosebitelor împărțiri bibliografice explicând noțiunile elementare tn care se integrează diferitele aspecte ale noei discipline. Elemente biblioteconomice moderne completează aceste expuneri. Intr un capitol special, ne pune in Curent cu bibliografia în cadrul cooperației arătând marea expansiune luata in slujba acestui ideal, de „Liga Națiunilor“. Mai presus insă decât oricare, meritul d-lui A., Georgescu-Tissu și valoarea operii sale constă în importantele indicațiuni de bibliografie pentru informațiuni generale privitoare la literatura româna. Presărate cu foarte multe informațiuni inedite, pline de sugestii perspective ele stabilesc preocuparile culturale ale inaintușilor noștri, relațiunile cu substrat intelectual ale boierilor, genul de literatură care se citea și ca atare gradul de progres ce se infiltra an cu an, raporturile și fluctuațiunile tipăriturilor dintre cele două Principale, contingențele de librare cu străinătatea, etc. Tot acest amestec de material informativ literar în care se cuprinde intreaga activitate Ulristicăi din țară, cu sublinierea celor mai expresive producții, se suprapune peste acele cataloage ale bibliotecilor bisericești, studiate cu prealabila intenție a obiectivului istoric literar, formând o exactă relatare de fapte culturale. . t Pentru studentul sau elevul necunoscător al multor tubte din trecutul nostru cultural, cea mai bună și fidelă oglindire, pe baze științifice, de o probitate savantă și de o consecvendă sistematizare, este aceasta Bibliografie Literară Română. Trebue sa mai adăugăm că o înfățișează in condițiile tehnice cele mai bune, fiind publicată de Academia Română, și că are o anexă de planșe, cuprinzând cărți rare, facsimile din cataloagele vechilor mănăstiri și din bibliotecile particulare. D. N. Georgescu-Vistu a făcut operă de o importanță netăgăduită fiind prima lucrare cu proporții mari și buze definite, în domeniul bibliografiei de bibliografii românești. Vum d sa, dotat cu o cultura atât de completa, și-a susținut teza de docență cu această serioasă lucrare, acceptată elogios de ă. ministru al Instrucțiunii Guști, ne place să credem că s'a găsit în sprșit, lu pregătirea d-lui N. Georgescu-Ttetu, profesorul de mâine al unei catedre de bibliografie la Facultatea de Litere din bucurești. Noi felicităm în tot cazul pe autor, pentru prețioasa operă începută, cu ultim entuziasm, și acnm «nă sa realizatorul unui întreg curent bibliografic în țara noastră, atât de înapoiată pe acest Wânt. Dan Smântănescu „cmEMAB tr climiRAi Bibliografia literara română, de M. Georgescu Tîsiu ------------------- - »w— -----* RADIO üanxbatai ük BUCUREȘTI 13: Plăci de gramofon. 13.45: Informațiuni, burta de cereale, burta de efecte, cota apelor Dunării și temnal orar. 14: Plăci de gramofon. 18: Orchestra Sibiceanu. Muzică ușoară și românească. 19: Informațiuni, meteorul și temnal orar. ... 19.10. D-l Gabriel Marinescu: Conferință ocazională. 1925: Orchestra Sibiceanu, Continuarea concertului. 20: D-l Ion Marin Sadoveanu, Bilanțul teatral pe 1932. 20.20: Lecturi din Cezar Petrescu. PROGRAM DE SEARA 20.40: Plăci de granofon. 21: Noaptea sfântului Vasile (datini). 22: Muzică românească și liniaică de dans. 24: Urări de Anul Nou. BUDAPESTA 10.15- Concert al ord. Mandits. 13. Muzică de clopote. 13.05. Radioconcert. 20.15. Concert executat de corul Gudimel, dirijat de d. L. Lajtba. „Arie din secolul XVII“; Arii populare“; Praetorius: „Arii de Crâcian“. Hammerschmied: „Halleluja“, „Arie“. MORAVSKA 7.15: Trans, din Praga. 11. Concert, muzica reg. 15 linie. 12. Plăci mecembrie de gramofon. 12.55: Trans, din Praga, 1310: Trans, din Praga 13.30: Trans, din Brno. 14.30: Trans din Praga. 17.10: Trans, din Bratislava 18.10: Trans, din Praga. 1850: Plăci de gramofon 1915: Trans din Praga. 1925: Plăci de gramofon. 20: Trans, din Praga. 21: Trans din Bratislava. 22 40: Muzică de dans executată de orc, radio, dirijor Plichta. BERLIN 1640: Franz Baumann cântă 17.30: Trans, de la cafeneaua Corso, muzică distractivă. 18: Trans, din Leipzig, cântecul cerșetorului german reportaj radiofonic de Krnst Wiechert 19: Concert de lied-uri. 20 30: Trans de la toate stațiunile germane. 0.45: Revelionul. 1.15: Muzică de dans. BELGRAD 12: Programul următor, apoi plăci de gramofon. 13.05: Concert al orchestrei radio. 16: Plăci de gramofon. 18: Concert al orch. radio 19: Trans, dela biserica catolică. 20: Plăci de gramofon. 20.20: Causerie. 21: Trans unei operete de la teatrul național din Zagreb. ROMA 13.30: Meteorul, plăci de gramofon 14: Semnal orar, comunicate. 14: Orchestra radio. 18: Concert de muzică variată. 2015: Știri agricole, comunicate, jurnalul radio, plăci de gramofon. 21: Semnal orar, comunicate. 23.55: Orchestra radio..1: Muzică de dans. :^e i Comentarii, fapte, Aspecte D. VIRGIL CIGFLEC — fratele exploratorului Romulus autorul acelui frumos volum de schițe și nuvele din viața sătească „Sf. Mălureni" și al uneia dintre cele mai rie întocmite monografii despre Grigorescu, din opera căruia achiziționase un foarte mare număr de literai ■ pe care le-a donat împreună cu alți opere artistice Muzeului din Cluj - s a retras deja o vreme din viața publica literară și artistică. Bănuim că autorul Mălurenilor ajunsă acum La a lll-a ediție, scrii in prezent un roman-frescă din aceiași viață plugărească pe care o Cunoaște până în toate cutele ei intunecate, VREMEA — a apărut de Crăciun într’un impresionant număr de peste 40 de pagini mari, dintre care aproape 15 pagini sunt dedicate literaturii, artei și problemelor culturale în te űrie. "c. . ..... • . . A . . . ■ • In acest număr, de remarcat o anchetă asupra problemei tinerei generații pe care a desbat câteva condee tinere și la care răspund o seamăMî pafii ettf -tstft gen'ersită" astatet 'ratt'línteétt?•'ticsin 'aști''' - ' ftăsputtsai dfce et mutat talmin eott. dian bucureștean e un rrtic cap de operă d,e lipsă de înțelegere a problemei...de platitudine în cugetare și expresie. Interesant e răspunsul d-lui dr. V. Trifu. Ii reproducem în întregime: Da, există, dela război încoace, o generație care are „un fel de mentalitate", distinctă de a celorlalte și care se caracterizează prin însușiri ciudate: 1. O extraordinară mobilitate care o face să sară cu o ușurință uluitoare de la o extremă la alta și care o împiedecă să aibă un ideal precis. 2. O trașnică lipsa de discernământ, care ii permte să poarte idei conservatoare, perimate, in revoluționarismul cel mai răsvrătit și concepții revoluționare anarhice, nn cel mai riguros naționalsm creștin. 3. O prețiozitate, adesea ridicată in discutarea unor probleme ce nu pot intra în cadrul preocupărilor ei, alături de un dispreț năprasnic față de bătrâni, o adevărată gherontofobie care amintește preziua revoluției franceze, annfală față de educația intelectuală si morală mergând in raport invers ,proportional cu o versabilă furie, iaru nimic, justifcată dar tot mai aventuată, penița cea mai falsa și mai.Lup de educație fizică. 3. Și in loc de înfrățire prin muncă productivă, in loc de iubire, actualul tineret se desbină și se frământă steril pentru recorduri absurde. ■ Dacă este vorba de ce cred despre consecința mentalității sale actuale, ara răspunsul: . ... Actuala generație, bombardată fără milă de idei distrugătoare, a fost dismată din făgașul ei, natural (lupta, pentru culmea morală și intelectuală) și desbrăcată de sentimentele ei firești (iubirea de Neam și Patrie) prin uneltirile infame ale celei mai odioase asociații de crimnali, francmasoni, și merge, fără voie, spre o pieire singură și a ei și a Neamului, care, mâine, nu va avea pe cine să se sprijine și de cine să fie condusă. I Misiunea generației libere de aziar, fi să repare greșelile grave ale reprezentanților derio liberalismului masonic, deci o operă grandioasă, însă, deosebit de dificilă și pentru aceasta tinerelul actual ar trebui să se pregătească prin o cultivare cât mai inerentă a minții și a inimii, sub imbojuital, invent parabil j al naționalismului creștin, cel mai categoric, . Misiunea tinerii generați ar mai fi să pătrundă intențiile scelerate ala Francmasoneriei și să o nimicească fără cruțare; pentru aceasta ar trebui să excludă nu numai din sânul ei, dar chiar din fruntea ei, prin urmare, din fruntea Univerității, pe toți nevrednicii maeștri de azi, cari și-u uitat datoria lor de propovăduitori ai Adevărului și Binelui și al Frumosului, pentru a se face propagandiștii unei culturi false, odioase. Mi se pare o monstruozitate fără seamăn că pot rămânea La catedre universitare, nestingheriți, nenumărați nebuni, dintre cari unul iși permite să recomande tineretului studios, ca tip al celei mai înalte culturi, pe abiectul depravat André Gide, mare preot al pederastiei. Realizările precise ale tinerii generați nu sunt până acum decât graniezile diforme de mușchi ce se pot admira zúne, in așa zisele „exibiții sportive", turpitudinea si randunindi gloata nefericită de bolnavi fusici și venerici, ce umple anticamerele dispensarelor ori cerșește desnădăjeluită o cameră de sanatoriu, ce i se refuză... Realizările în spe au fost formulate foarte frumos, de studențimea creștina, și ín ultimul congres studențesc, in Brașov, ele insa, vor fi cu certitudine impedecale, cât timp va fi tolerată opera dezastruoasă a Francmasoneriei. ANALELE ROMANE revistă care apare la Roma, are următorul sumar: G. Voevidca, Doina, V. Eftimiu, Și tu mi-ai fost icoană (versuri); Al. Epure, Miron Costin „De neamul Moldovenilor" ; N. Tcaciuc Albu, Fărăsită (versuri); G. Voevidca, Intre, gazetari (schiță); C. V. Predeanu, Din Iloratiu, Reflecții asupraa noțiunii de infinit. C. Niculescu Novaci, Din Baudelaire; M. Ghimbășanu, Vedenia (schiță); L Manolescu, Nostalgie (versuri); A. I. Lupian, Mai tare ca moartea (schiță); Dragoș Vitencu, Descătușare (versuri); Eugen Teodorescu, Inflația; Marcel Șt. lonescu, Fragment miniatural (Versuri); G. Voevidca, Epigrame; I. Manolescu, Epigrame. Proverbe din literatura : Sanscrită, Folclor, Cronică, Poșta Redacții, etc. etc. ÎNFIINțAREA unui muzeu ISTORIC LA MARAȘEȘTI Primăria orașului Mărășești fost înștiințată că Marele Stat Major al armatei a probat înființarea unui muzeu istoric. Muzeul va lua ființă în cursul lurtei Ianuarie și se va instala in localul primăriei. Cu această ocazie se va scoate de sub tipar „Istoricul luptelor de la Mărășești“ care se va vinde în folosul muzeului.