Calendarul, februarie 1933 (Anul 2, nr. 284-307)
1933-02-01 / nr. 284
Pwina '<£ [UNK] Calendarul sportiv Campionatul național de viteză pe ghiață CLUJ — Duminică înainte de amiază la orele 9, au început concursurile pentru campionatul național pe ghiață, participând grupările K, K E, Mureș și C. T. C. Concursurile s-au desfășurat la patinouarul din parc, în fața unui public numeros. . PROBELE LA 500 M. Concurenții ce au luat parte la proba de 500 m., s-au clasat în felul următor: 1 Pop Vasile, K. K. E.-Cluj 52,0, record național. 2 Pap Adalbert K. K. E și Wartenberg CT. C. 52,5, ambii bătând recordul național stabilit anul trecut 3) Pap Tiberiu, C. T C. 53,84, 4) Becsei Anton „Mureș“ 54 6. 5) Nagy Ignatie, K. K. E 54.7. 6) Pusbtay Adalbert K K. E. 54 8. Urmează apoi Gaal Carol din ,Mureșul“;. Osvatd și Gebelugi din K. K E. 1500 METRI 1) Pop Adalbert K. K. E 2:48.5. 2) Pop Vasile K. K. E 2:49.7. 3) Wartenberg C T. c 2:56!7. 4) Nagy Ignatie 2:55.7. 5) Gaal Garos Mureș 2:57.1 Rezultatele de la 5000 m. n’au fost întocmite. t $. Miercurea C«co3oi-Poi(la n. c. (2-1) Duminică, a avut loc pe patinoarul artificial „Oteteleșeanu" matchul revanșă dintre puternica echipă a C. a. Miercurea Ciucului și tânăra formație a poliției care s'a terminat in favoarea primilor. In trecuta întâlnire, care a avut loc la Miercurea Ciucului rezultatul obținut de „poliție” cu acea ocazie a fost superior acestuia din prezent când unicul punct al partidei a fost marcat la Îngrămădeală în ultima fază a jocului de către „Miercurea Ciucului”. ■ „Poliția” de data aceasta a apărut in arenă întărită cu internaționalul Fiedländer Buia și Ticu de la p. t. t. Matchul s’a desfășurat intr’un timp rapid. Oaspeții au făcut tot ce au vrut din adversari. Dacă n’au reușit să înscrie multe goaluri aceasta se datorește în mare măsură „norocului“ pe care l-a avut portarul. Singurul care s’a remarcat a fost neobositul Tudor Ioan, care a dovedit a avea calități excepționale și în acest domeniu. Oaspeții s’au prezentat cu o formație bine pusă la punct atât din punct de vedere tehnic cât și al siguranței în atac. Din lotul oaspeților internaționalul Taco a făcut o partidă excelentă alături de coechiperii săi cari s'au achitat in mod conștiincios de însărcinarea luată. Au marcat de la învingători: Taco și Biro iar dela învinși: Buia. Arbitrajul d-lui. Sell, cu oarecari scăpări a fost mulțumitor. Gh. AXIOTI ÎNVINGE PRIN K. O. PE BARJOLIN Un succes de o hotărîtă importanță este acel repurtat de compatriotul nostru Gh. Axioti la Paris. Pentru prima oară în orașul boxeurilor cu renume și pus în fața unui luptător de valoare Axioti și-a asigurat o serie de angajamente. Au trecut pe ringurile Parisului numeroși boxeuri de ai noștri însă nici unul n’a reușit strălucita victorie a acestuia. Pus în fața francezului Barjolin un proaspăt semi-greu, a arătat realele lui calități, pentru că după ce își trimite la pământ adversarul în câteva rânduri în repriza, a șeaptea îl doboară pentru mai mult de 10 secunde. Dorim temerarului nostru campion cât mai multe succese ca acesta legându-se de victoria sportului nostru dincolo de hotăra. INFORMAȚIUNI Azi la orele 8.30 în localul poștei se va ține ședință la biroul federal. Mâine va avea loc pe patinoarul Oteteleșeanu la roele 9 p. m. o demonstrație artistică de patinaj, organizată de „Careul de patinaj București**, Reprezentativa Bucureștiului a învins reprezentativa Miercurea Ciucului cu 3—2. muzicaiâ Asanarea datoriilor agricole Urmare din pag. la tiile, atât în ce privește debitorul cât și creditorul. ce S’A Lucrat la ministerul justiției Proiectul pe care îl va lua în curând în disscuțiune consiliul de miniștri, va avea să se ocupe de: a) asanarea 1) datoriilor agricole ; 2) datoriilor urbane (ipotecare). b) plafonul acestor datorii. c) coeficientul de revalorizare a bunurilor pentru diferite categorii de datorii agricole, urbane și industriale. d) problema intangibilităței creanței și a reducerei dobânzilor. Datele pe care ministerul de justiție le are complectate se referă la : quantumul datoriilor : hipotecare și privilegiate, chirografare și cele girante sau garante. Averea debitorilor ei. Pasivul debitorului și natura (specificarea naturei datoriilor). Modalitatea asanarei și cota și dobânda oferită de debitor. Termenul de plată. Intr’un viitor articol vom cerceta aceste date și concluziile la cari se poate ajunge, după cunoașterea situației reale. |pan Sculam C«LEND«RtiL Viața muncitorească la Prahova Ședința comisiei locale a sindicatelor monctorești era sindicatele lucrători: „brutari*’ și „tyojidi* Știi diverse munctorești PLOEȘTI. 30. — Le sediul sindicatelor muncitorești din orașul nostru, a avut loc ori după amiază ședința comisiei locale a sindicatelor. Au luat parte delegații sindicatelor: Permetal, C.F.R., Ospătari, Brutari și Tipografi. Au luat cuvântul d-na: V. Georgescu, A. Schmidt, Bădinescu, Gr. Crăciun, H. Bauh, M. Nicolescu și alții. ’ In urma discuțiunilor cari au avut loc, s’a hotărât să se sprijine toate cererile făcute de delegația noului sindicat al lucrătorilor brutari, afiliat Confederației generale a Muncii. Pentru camerile de muncă, să se depună imediat liste de candidați și să fie continuate tratativele de colaborare. Să ia ființă un contencios pentru asistența judiciară a muncitorilor organzați. Asupra șomajului în urma raportului făcut de d. M. Nicolescu, delegat in comitetul de șomaj care face cunoscut că primăria municipiului angajează la lucru muncitori, însă nu întregul număr de muncitori șomeri care exisă la Ploeși, comisia locală cere ca să se acorde ajutoare tuturor acelor care n’au lucru, in care scop numește o delegație care să meargă să intervină pe lângă inspectoratul muncii și pe lângă primărie. * Azi după amiază la sediul partidului social-democrat din calea Rodului Nr. 31, a conferențiar d. dr. Ilie Horodniceanu despre ,,Evenimentele politice la ordinea zilei”. Conferențiarul s’a ocupat în conferința sa și de cazul d-lui prof. Gr. Forțu. , în sala sindicatelor amsterdamiste din orașul nostru, a avut loc astăzi de dimineață adunarea, de breaslă a sindicatului lucrătorilor brutari și franzidari. . . „ " Ședința s’a deschis sub preșidenția d-lui Marin Ionescu, D. M. Nicolescu luând cuvântul dă explicațuni asupra mișcării muncitorești organizate. In continuare vorbește despre convenția colectivă de muncă care în Prahova nu se aplică, arătând felul cum se aplică aceasta în Capitală. Se hotărăște ca Joi 2 Februarie să aibe loc adunarea generală a membrilor sindicatului. Aseară a avut loc în sala restaurantului „La Paiața” din orașul nostru, o serbare organizată de sindicatul lucrătorilor tipografi. Au luat cuvântul cu această ocazie d-nii: lancu Iliescu, Mitică Nicolescu, V. Dinescu, d-na Stela Chinescu, ș.a. * Marți, 31 Ianuarie la orele 9 seara, la sediul partidului social-democrat din orașul nostru, are loc ședința Cercului de studii sociale. Vor avea loc discuțiuni asupra programării partidului. # Tot Marți 31 Ianuarie, la orele 3 d.a., la sediul sindicatelor muncitorești, are loc adunarea comitetului sindicatului lucrătorilor ospătari. La ordinea de zi sunt de rezolvat diverse chestiuni în legătură cu activitatea sindicatului. * Vineri, 3 Februarie la orele 7 seara are loc adunarea generală a comitetelor sindicatelor locale. I. TODOSIE * Cronica Urmare din pagiu rele simfonii ale lui Liszt liricul și mantismul frenetic al lui Berlioz, literarul Faust. Uvertura Carnavalul Roman a lui Berlioz, scrisă ca o a doua uvertură pentru opera sa Benvenuto Cellini, e o lucrare unde vigoarea manifestardă și delirul de imagini al muzicei lui Berlioz pare potolit, — ca de gestul une clasice divinități. Dar calitățile etern romanticului respiră în patetica ochestrației, nu individualismul — s’ar spune — cu care se exprimă fiecare instrument, în perversiunea și rafinarea imaginilor sonore — rafinare și perversiune care evocă atâta pe aceea a imaginilor lui Baudelaire. Carnavalul Roman, — scris pe când Berlioz beneficia de stagiul în Italia, grație premiului Romei — e o procesiune grotescă de culori de evenimente armonice, exodii și și măști de carnaval cari trec sub ochiul distant și lunar al muzicianului. (Berlioz afecta un dispreț superior pentru Italia formelor clare și armonioase, pentru clasica Italie!) Poemul simfonic Marsyas al domnului GastaMi avea să clarifice co-Marsyas exprimă triumful armoniei și al formelor reflectate asupra delirului romantic și al inspirației confuze. Este un elogiu al clasicismului. Scriind altă dată despre conflictul Marsyas — Apollon vedeam în tragicul mithellenie o definire a spiritului european. Intre satirul muzical Marsyas, fiu al Pământului, expresie a formelor larvare și geneziace, și Apollon, se întâmplă cunoscuta rivalitate pentru cântecul cel mai frumos. Este probabil — și legenda o afirmă — că Marsyas a modulat un cântec mai profund, mai pasionat și mai tulburător decât armoniosul fiu al lui Uranus. Era un cântec orfeic și confuz, al bucuriilor și al fervorii. Cert e însă că Apollon a sunat un imn frumos — irumpe în accepțiunea de ales în forme, domnit de rigori dar liniștit, limpede și banal, cum e rațiunea — Rațiunea însăși — din care proceda. Marsyas a fost jupuit de viu pentru divinul motiv,, pentru considerentul strict european — că importă nesfârșit mai mult o formă chiar săracă, dar meditată, lucidă și severă, decât o profuziune oricât de straniu — încântătoare de acte confuze și de facile orgii. Conflict înte fluer și liră. Intre cromatismul frigian și diatonismul attic — triumf al principiilor apollonice — aceste nobile idei au fost exprimate în poemul domnului Castaldi — unde Marsyas modulează ca o ilustrare a geniului său cromatic, un motiv de doină — cu un sentiment al proporțiilor clasice, cu o vigoare de inspirație, ș o eleganță de stil rar întâlnite. Simfonia Faust de Franz Liszt și-a desvoltat, în sfârșit, imensa-i frescă decorativă. Scrisă sub clara influență a lui Berlioz — pentru primele sale două părți, mai ales — simfonia Faust prezintă în muzica ei divagantă și splendidă pe eroii dramei goetheene. Allegro, andante și scherzo constitue portretele succesive ale lui Faust, Margareta și Mefistofeles. De o lungime care înfruntă ideea umană de proporție prima parte a simfoniei, Faust e un act de reverie, de retorică și de literatură. Margareta are coloritul duios linia tristă și torturată a picturilor primitive. Dar în Mefistofeles, geniul heteroclit al lui Liszt triumfă în invenție grotescă, în pitoresc ritmic, în timbre violente și bizare. Finalul simfoniei. Apoteoza, expresie a geniului mistic și cavaleresc al compozitorului, pune în lumină grația constantă a Hellenei, ideea eternului feminin. E o structură de diamant, o apă împietrită. Dan BaRa TEATRE OPERA : Carmen. NATIONAL: Găgăuță, Vedenia și Joc primejdios. REGINA MARIA :‘J Trei și una. VENTURA : David Golder. ALHAMBRA : Alhambra 1933. MAJESTIC : Yo-Yo. CINEMATOGRAFE CAPITOL: Baby cu Anny Ondrn. TRIANON : Friederike cu. Mady Christians și Hans Heinz Boi. mann. v" V.-,“ VOX _ Inimi frânte și revistă. ROXY: Baby cu Anny Ondra. BULEVARD PALACE. Shanghai sub bombe și jurnal sonor. REGAL: Femeia fatală cu Pola Negri. RIO: Valsul Imperial cu Martha Eggerth și atracțiuni. SELECT: Noaptea de 13 Iunie cu Clive Broock și jurnal sonor. FEMINA : Când femeia conduce cu Charlotte Ander și Schletow. FORUM : Georges Milton în Sărută-ma. CORSO: Nu vrei amu să știu cine ești cu Liane Haid și Gustav Frohlich. MARNA. Crucișătorul Emden, jurnal și revista Marna Cabaret. AMERICAN : Post-Restant 202 și Charite erou sentimental. L YR : Conița din Pullman și 3 băeți și o fericire cu Lilian Harvey. TOMIS: Un vis sub cer albastru, jurnal și completare.. REX : Cruciada neagră și Lacrămile mamei. LUCIFER : Răpirea miresei și între două femei cu John Boles. MILANO . Iubește-mă și Straniul caz al Clarei Deane. TERRA : Gene Tunney în Pumnul de oțel și Tată fără voe, seara artiști. FACLA. __ Fete în uniformă și completare RAHOVA : In umbra fericire! și 2 completări. OMNIA : Mata-Hari cu Greta Garbo și Pat și Patachon la varieteu. MARCONI : Quo Vadis cu Emil la ningă și trupa Titi Mihăilescu. DICHIU: Viciul blond cu Marlene Dietrich și complectare. LUX : Fascinație cu Joan Crawford și Harold Lloyd în Nebun după cinema MARAȘEȘTI: Fiica dragonului și Range. LOLICA . Trader Horn și Charlie la fotograf. ■ ■ ,• N’jfe 7 . REGELE FERDINAND:: Vasul fan zână și Străzile orașului.. TRIlL IF: Omul cu opinii de monstru, complectare și artiști. GRIVIJA: Biletul galben, jurnal și complectare. KlsFLIFF: Studentul cerșetor și complectări sonore. MARȚI, 31 IANUARIE 1933 Conferințele Patriarhie Astăzi Marți 31 Ianuarie c., ora 6 p. m., se va ține la Fundația Dalles a doua conferință din ciclul „Biserica și problemele sociale“, organizat sub auspiciile Patriarhiei Române. Consiliul Central Bisericesc. Va vorbi de Mihail Manoilescu, tratând subiectul „Lupta ortodoxiei împotriva materialismului“. Intrarea liberă. Conferințe D. ing. C. Costandache va ține în sala fundației Dalles, Joi 2 Februarie a c. otele 6 p. m. a treia conferință în legătură cu soluția crizei economice din România. Problema pusă de conferențiar este înlăturarea efectelor dezastruoase ale deplesiunei actuale, fără amputări și sacrificii sângroase din partea populației, regimul comprimărilor constituind o cauză agravantă a crizei. Titlul conferinței este , Revoluția monetară în Romania“. Bilete de intrare la magazinul _.Feder“. Studenții au intrarea liberă .Deși biletele poartă număr, locurile în sală se ocupă în ordinea sosirei). învățătorii din Prahova alături de Gr. Forțu învățătorii cercului cultural Poenari Apostoli, județul Prahova, au trimes la redacția noastră următoarea telegramă: »Aducem omagii celui ce prin întemnițarea suferită a dărâmat temnița lașității, precum și studențimei române, chezașa virtuților neamului, pentru râvna punerii Sfintei cruci la căpătâiul eroului necunoscut, român creștin, închinăm munca noastră curată în slujba idealurilor pentru cari se oferă sublim la jertfă profesorul martir Grigore Fortu președ. TRAIAN BOLDEANU -------------ft »-«ES»— D. Iorga doctor honoris causa al Universtatii din Roma ROMA 30. (Rador). — In cadrul unei ceremonii solemne, Universitatea din Roma a decernat azi d-lui profesor N. Iorga titlul de doctor „honoris causa” în litere și filosofie. La această ceremonie au participat autoritățile politice, numeroase personalități culturale și un imens număr de studenți. D-nii Rocco, rectorul Universității, și De Francisci, ministru, au ținut discursuri în care au elogiat activitatea și eprsonalitatea d-lui prof. Iorga. D. Iorga a răspuns mulțumind și subliniind continuitatea spiritului roman în România dealungul veacurilor. CALENDARUL“ CULTURAL ..............................* —» • —■ " — "■ [UNK] [UNK] -Cer, laie aimers tare, grevă... Termometrul s’a lăsat vertiginos. < Din toamna pe care toată lumea chiar o și vedea in zilele Crăciunului prelungită până în primăvară, s’a iscat deodată o iarnă ca pe vremea războiului. Troiene, ghețuș pe străzi, ger năprasnic noaptea. Și bieții studenți sunt în grevă. Pe vremi sălile universităților erau un refugiu în zilele când frigul se întrecea cu gluma. Iarna, pe atunci devenea fatal anotimpul frecventelor. Până și cele mai spmmeie somități universitare se lăjdiau dinaintea unui numeros luditoriu Și In cântecul monotonelor lor prelegeri, tineretul gonit din mansardele subțiri de pd‘untă, se legăna uuice miiurenciaiu și ruseasca mo tăială Se pare însă că în iarna asta nu mai puțin geroasă decât altele de cumplită laimd, cântecul de demult e mai adevărat ca oricând. ...O jerum, o jerum ....O jerum. perum Doua Incuuuti au proclamat grevă. Studenții rătăcesc rebegiți pe străzile pavate cu ghiată, aur refuză să populeze prelegerea aceasta a domnului cutare. Prețul prelins de marele savant, ca sa i se asculte tutuiala idei redată după cine știe ce colega din runi or Heuim, emite alor de scump. Pentru că spre marea rușine a culturei noastre, cearta provine dintr'o atât de neuniversitare și meschină neînțelegere de parale. Iubiții profesori ai studenților noștri se cotează prea scump. Cel puțin dacă pentru cea mai mare parte dintre ddi și it lemurile științei universale mai mute, măcar atâta preț să-și poată fixa după criteriul care nu greșește niciodată al auto apreferei. ..Așadar domnilor, ca s'o luăm în stil adecuat, — problemul e clar, ne găsim dinaintea unei simple particole, dintr'un complex, care domină socieatea actuală. Brutarii, măcelării și ceilalți producători încă cu mai îndelungată vreme duc această acerbă luptă, cu spiritul lacom și neînțelegător al consumatorilor. Studenții vreau să consume lumină. Lumină proaspătă adusă din marele centre ale civilizației in bidoane spectate. Marfă lână în lână, de cea mai franțuzească, nemțească or englezească — pardon — calitate. Nimic nu e indigen. Totul e produs original... de peste hotare. <jr, cum s-ar putea lăsa prețurile la un articol a- t fee autohton, tot de principal? Când chiar și uzinele de gaz și electricitate, nu?'concepe cd utina când rezista până și zatsuguya, tocmai lumina ar putea fi desconsiderată cu o sculturare de preturi. Dar lumina intelectuală domnilor? (.dei ce e lumina intelectuală ... ?“ Rezon. Buteți să tremurați mult și bine dragi studenți. Căci nu e puțin lucru lumina adusă dea dreptul dela 1‘ani, fără nici o picătură de a metr ib. I. Mihaestu Universitare stadențe și Cercul studențesc tulcean ține adunare generală ordinară în ziua de 2 Februarie a. c. ata 8 p. m. în localul Căminului din str Austrului No 40. Se aduce la cunoștința domnișoarei*1. și domnilor studenți constănțeni că Joi 2 Februarie cart ora 3 p. m. se ține adunare generală în localul căminului din str Austrului 14. iisendi nuntű „CtloHfarm C’eî mai intraavseist ziar politic independent. RADIO MARȚI, 31 IANUARIE 1933 BUCUREȘTI 1920 m. Blaj experimental 075 kw. 156 KHz. 12.50. Bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării. 13. Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 1345: Informatinal și semnal orar. 14. Muzică românească (plăci de gramofon). 18. Orchestra Moțoi: Muzică ușoară și românească. 19: Informațiuni, meteorul și semnal orar. 19.10: D-1 C. Sfireanu: Anecdote literare. 19.25. Orchestra Moțoi: continuarea concertului Din ciclul asupra României. 20: D-1 general M. Ionescu, C F. R. (31). 20.20: D-1 Ien Filat: „Temele poeziei române“. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică ușoară (plăci gramofon). 21. Ora exactă. Orchestra Radio, dirijată de d-l Th. Regalski: Mozart: Uvertură la „Don Juan“. Schumann: Concert pentru piano și orchestră (solistă d-ra Ury Wechsler). D-na Ross Baumann-Rădulescu, canto, acomp. de orchestră: Pergolesi: Tre giornl; Martini: Plaisir d amour; Paisiello: Che vuu] la Zingarella; Mozart: Arie din „Figaro“. Orchestra Radio: Mendelssohn: Capriccio brillant pentru piano și orchestră (sohsiă d-ra Hly Wechsler). 22: D-1 Em. Ciomac: Simfoniile de Mendelssohn. 22.15: Orchestra Radio: continua rea concertului: Mendelssohn. Simfonia italiană în fa major din ciclul istoric al simfo. 22.45: Informațiuni și știri sportive. BARI 14: Jurnalul radio. 14.10: Muzică de jazz. 18.30: Muzică ușoară. 21: Comunicare ,apoi trans. unei opere dela teatrul Petruz rch. KATOWICI 13.10: Concert de plăci de gramofon. 16.50: Audiție pentru copii, 17.15: Plăci de gramofon. 17.15: Frans. din Varșovia. 20.15: Știri, plăci de gramofon 20.25: Comunicate sportive. 20.30: Trans. din Varșovia. MÜHLACKER 8.20: Concert matinal la plăci de gramofon. 11.10: Lieduri de Raimund Rucker cântate de Maria Fiechts. 13: Concert distractiv de plăci de gramofon. 14.15: Ora,1 meteoritl, anunțarea programului. 14.30: Concert de amiază. 15: Concert de propagandă a poștei din Stuttgart. 20.30: Richard Tauber cântă la plăci de gramofon. 21: „Minna von Barnhelm’’ comedie de Lessing. 22.15: Muzică romantică executată de orch. filarmonica din Mannheim. 23.30: Muzica nouă distractivă executată de orch. simfonică a muzicanților șomeuri, dirijor Otto Eber von Losen. KOSICE 19.30: Plăci de gramofon. 19.40 Conf. despre higienă. 20: Trans. din Praga. 20.20: Concert al ord. radio. 21.20: Trans. din Praga. MUENCHEN 12.30: Concert de propagandă cu plăci de gramofon. 13.20: Concert de amiază executat de muzicanții profesioniști. 17.45: Concert seral dirijat de Erich Kloss. 19.55: Ora, meteorul, știri agricole 20.25: Concert Coral 21.55: Oră distractivă, cu concursul: Kaethe Hagedorn, Rudolf Zemmler, Albert Lippert, Ludwig Schmid mier, capela Weiser, da Comentarii, rasite, Aspecte MODIFICAREA ORTOchanowski (mort în 1584) n’au întrebuințat v dublu. Aceste cercuri insită asupra necesității ca Academia Poloneză să se ocupe serios cu chestiunea reformei ortografiei DISCOBOLUL își continuă regulat (până acum) apariția, la redacție am primit No. 5 din această revistă cu colaborări e tineri; unii d n ei își aută un drum în realizare. I, Horia Groza — deschide acest număr, publicând un eseu. Mai găsim colaborările d-lor Dan Petrașincu, Arșavir Aclenan, Constantin Micu, Horia Liman, Petru Manoliu, letoni Șerbu, Horia stamatu, Ștefan Stănescu dur, Edgar Papu, ,Mihail Petre Boi. Ilovici, cronici literare, teatrale, plastice; note interesante. ..SUNET DE BRONZ“ — poem în XXII de efigii, semnat de Virgil Treboniu - a apărut în ed itura „Raze poetice“. GRAHEI L1MBEI POLONEZE ' In Polonia se manifestă tot mai puternic tendința de simplficare a ortografiei limbii poloneze. Se constată că ortografia de până acum și ultimele reguli ale Academiei de Ștințe din Varșovia, pricinuesc nari dificultăți, a cidurilor din Polonia. De curând s’a pornit o acțiune a așa zișilor literați reformiști, cari împreună cu editurile poloneze propagă o reformă a ortografiei. Se asistă în special ca literile duble sz, cz, și rz să fie înlocuite cu un s, c, r, cehoslovac, care au un accent circoni’.cx invers deasupra și sună ca: ș, ce și rje în românește. Această reformă ar însemna o importantă simplificare a scrisului și în afără de aceasta ar înlesni răspândirea literaturii poloneze la celelalte națiuni slave, în special la cehoslovaci și iugoslavi. Ziarele arată că în secolele trecute cărturarii polonezi au dus în câteva rânduri lupte energice împotriva ortografiei. Cercurile literare poloneze favorabile reformei insistă și asupra imortanței de a se înlocui litera „w.‘‘ prin „W.“ și amintesc că nici marii scriitori polonezi Rej (1584) și KO CARNET LITERAR“ No. 1-2 — formatul aminteștie defunctele bilete de papagal“. După cum anunță o notiță de la sfârșitul revistei, acest număr al „Carnetului literar“ a fost scos sub auspiciile Comitetului de organizare al meetingului antirevizionist de sub președinți de onoare a P S. Episcop Ghenadie și a d-lui Stelian Popescu. Printre colaboratori găsim pe d-nii Romulus Seușanu, George Hoimoriceanu, Sava Anghei, Petru Zaharescu, P I. Ghenadie, episcopul Buzăului, Const. Tomulescu, P. Volănescu, Gh. Mănăilă, Antonescu, Preot prof. Const. Minculescu, Săfragnul Klopstok, G Podgoreanu, B. Constantinescu, etc. „REPREZENTAȚIE DE ADIO" volumul de nuvele și schițe al d-lui Ion Dongorozi obține un frumos succes de librărie. SE FAC PREPARATIVE —■ în Italia pentru un mare muzeu al teatrului italian și o bibliotecă. S’a strâns până acum un vast material, care va înfățișa metodic evoluția scenică, începând cu reprezentațiile sacre, comedia clasică, drama pastorală, comedi dine Arte, inclusiv scenografia modernă. Peste trei mii de volume dintre cele mai bune și mai rare ediții compun până față de diferite acuri biblioteca, alte obiecte ca: stampe, scristori, fotografii, autografe, programe, etc. Vin apoi costume autentice purtate de diferiți mari actori italieni, amintiri de la Adelaida Ristori, Salvini, ș a. „SIC COGITO” se intitulează ziarul nou revistă în miniatură lunară, pe care o diriguește de medic colonel în retragere dr Victor Corbul. In ultimul număr (Anul III No 4) d. director cugetă „Ceva“ despre monetele noastre. Săgețile sunt îndreptate către d ministru al finanțelor EXPOZIȚIA PICTORULUI GHIAȚA Joi 2 Februarie va avea loc vernisajul expoziției pictorului hiața D. în sala , Fundației Dalles“ din B-dul Brătianu s Haosul legislaței noastre muncitorești Urmare din pagi-a oferă muncitorilor adulți și copiii și am dovedit precaritatea ei, de altfel lesne de înțeles, într’un labirint de legi și regulamente nefolositoare. Dar trecând în revistă toate aceste preocupări, trebue să recunoaștem că nu am făcut decât primii pași în vastul domeniu pe care-l ocupă problemele muncitorești și sociale. Vremurile cele noi și mai cu seamă scurtul răstimp de la război încoace, au extins și mai mult hotarele acestui domeniu» au complicat într-un mod cu totul neprevăzut rețeaua de drumuri care duce prin el la aflarea adevărului. In fata imensului dedal, în fata acestei năprasnice întortochieri de căi și de poteci, care nu arare țin chiar dea dreptul pe muchii de prăpastie, țara noastră se prezintă cu cea mai meschină și mai sărcăcioasă legislație, cu o lipsă totală de pregătire pentru înțelegerea timpului» și, ceia ce e mai grav, cu o nepăsare și cu un simț de neprevedere atât de înspăimântătoare, că atinge aproape inconștienta. Cu atât mai mult, așadar, ne simtim obligați să ne facem și mai departe datoria, să biciuim nedreptățile, să clamăm la toate răspântiile ipocrizia și falsa revoltă a demagogiei interesate pentru nevoile celor ce-și dobândesc amarnicul drept la viață, cu sudoarea frunței lor și mai cu seamă să zgâlțăim din toate răsputerile, această nepăsare stupidă, această orbire voioasă, zgomotos de râzătoare» de bețiv, care-și mută alandala pașii pe înălțimi amețitoare. Și vom rămâne astfel măcar cu mângâierea că nu ne-am sfiit să strigăm la timp: „Ia seama!“. (aiiii. I. fikSsaescM Greva studentlor to drept continuă „Studenților facultății de drept din București ” se aduc la cunoștință următoarele: a) Greva conform hotăririi luate de adunarea generală din 27 cor., continuă și d_nii student sunt rugați a se menține in cadrele ei și azi. bj Pentru noi dispozițiuni, sunt convocați în adunare generală, astă seară, la orele 9, în localul cantin" Gutenberg*’. Corabia „Jantra“ gri avariată CONSTANȚA. Corabia „Jantra“ sub pavlion bulgar, ce se află sechestrată de către C. A . în portul Mangala, a fost prinsă de furtură și asvârlită pe mal, unde prin lovituri căpătate a suferit grave avarii. Ea fiind amenințată a se scufunda Cazul a fost raportat chesturei de poliție Constana.telegrafie