Calendarul, februarie 1933 (Anul 2, nr. 284-307)

1933-02-01 / nr. 284

Pwina '<£ [UNK] Calendarul sportiv Campionatul național de viteză pe ghiață CLUJ — Duminică înainte de a­­miază la orele 9, au început concur­surile pentru campionatul național pe ghiață, participând grupările K, K E, Mureș­ și C. T. C. Concursurile s-au desfășurat la patinouarul din parc, în fața unui public numeros. . PROBELE LA 500 M. Concurenții ce­ au luat parte la proba de 500 m., s-au clasat în fe­lul următor: 1 Pop Vasile, K. K. E.-Cluj 52,0, record național. 2 Pap Adalbert K. K. E și War­­tenberg C­­T. C. 52,5, ambii bă­tând recordul național stabilit anul trecut 3) Pap Tiberiu, C. T C. 53,84, 4) Becsei Anton „Mureș“ 54 6. 5) Nagy Ignatie, K. K. E 54.7. 6) Pusbtay Adalbert K K. E. 54 8. Urmează apoi Gaal Carol din ,Mu­reșul“;. Osvatd și Gebelugi din K. K E. 1500 METRI 1) Pop Adalbert K. K. E 2:48.5. 2) Pop Vasile K. K. E 2:49.7. 3) Wartenberg C T. c­ 2:56!7. 4) Nagy Ignatie 2:55.7. 5) Gaal Garos Mureș 2:57.1 Rezultatele de la 5000 m. n’au fost întocmite. t $. Miercurea C«co3oi-Po­i(la n. c. (2-1) Duminică, a avut loc pe patinoarul artificial „Oteteleșeanu" matchul re­vanșă dintre puternica echipă a C. a. Miercurea Ciucului și tânăra for­mație a poliției care s'a terminat in favoarea primilor.­­ In trecuta întâlnire, care a avut loc la Miercurea Ciucului rezultatul obținut de „poliție” cu acea ocazie a fost superior acestuia din prezent când unicul punct al partidei a fost marcat la Îngrămădeală în ultima fază a jocului de către „Miercurea Ciucului”. ■ „Poliția” de data aceasta a apărut in arenă întărită cu internaționalul Fied­länder Buia și Ticu de la p. t. t. Matchul s’a desfășurat intr’un tim­p rapid. Oaspeții au făcut tot ce au vrut din adversari. Dacă n’au reușit să înscrie multe goaluri aceasta se da­­torește în mare măsură „norocului“ pe care l-a avut portarul. Singurul care s’a remarcat a fost neobositul Tudor Ioan, care a dove­dit a avea­ calități excepționale și în acest domeniu. Oaspeții s’au prezentat cu o for­mație bine pusă la punct atât din punct de vedere teh­nic cât și al si­guranței în atac. Din lotul oaspeților internaționa­lul Taco a făcut o partidă excelentă alături de coechiperii săi cari s'au a­­chitat in mod conștiincios de însăr­cinarea luată. Au marcat de la învingători: Ta­­co și Biro iar dela învinși: Buia. Arbitrajul d-lui. Sell, cu oarecari scăpări a fost mulțumitor. Gh. AXIOTI ÎNVINGE PRIN K. O. PE BARJOLIN Un succes de o hotărîtă importan­ță este acel repurtat de compatriotul nostru Gh. Axioti la Paris. Pentru prima oară în orașul bo­­xeurilor cu renume și pus în fața u­­nui luptător de valoare Axioti și-a a­­sigurat o serie de angajamente. Au trecut pe ringurile Parisului numeroși boxeuri de ai noștri însă nici unul n’a reușit strălucita victo­rie a acestuia. Pus în fața francezului Barjolin un proaspăt semi-greu, a arătat rea­lele lui calități, pentru că după ce își trimite la pământ adversarul în câteva râ­ndu­ri în repriza, a șeaptea îl doboară pentru mai mult de 10 secunde. Dorim temerarului nostru campion cât mai multe succese ca acesta le­gându-se de victoria sportului nostru dincolo de hotăra. INFORMAȚIUNI Azi la orele 8.30 în localul poștei se va ține ședință la biroul federal. Mâine va avea loc pe patinoarul­­ Oteteleșeanu la roele 9 p. m. o de­monstrație artistică de patinaj, or­ganizată de „Careul de patinaj Bu­curești**, Reprezentativa București­ului a învins reprezentativa Miercu­rea Ciucului cu 3—2. muzicaiâ Asanarea datoriilor agricole Urmare din pag. l­a tiile, atât în ce privește debito­rul cât și creditorul. ce S’A Lucrat la mi­nisterul justiției Proiectul pe care îl va lua în curând în disscuțiune consiliul de miniștri, va avea să se ocupe de: a) asanarea 1) datoriilor agri­cole ; 2) datoriilor urbane (ipo­tecare). b) plafonul acestor datorii. c) coeficientul de revalorizare a bunurilor pentru diferite cate­gorii de datorii agricole, urbane și industriale. d) problema intangibilităței creanței și a reducerei dobânzi­lor. Datele pe care ministerul de justiție le are complectate se referă la : quantumul datoriilor : hipotecare și privilegiate, chiro­­grafare și cele girante sau ga­rante. Averea debitorilor ei. Pasivul debitorului și natura (specifi­carea naturei datoriilor). Moda­litatea asana­rei și cota și do­bânda oferită de debitor. Ter­menul de plată. Intr’un viitor articol vom cer­ceta aceste date și concluziile la cari se poate ajunge, după cu­noașterea situației reale. |pan Sculam C«LEND«RtiL Viața muncitorească la Prahova Ședința comisiei locale a sindicatelor monc­torești era sindicatele lucrători: „brutari*’ și „tyojidi* Șt­ii diverse m­unc­torești PLOEȘTI. 30. — Le sediul sindi­catelor muncitorești din orașul no­stru, a avut loc ori după amiază șe­­dința comisiei locale a sindicatelor. Au luat parte delegații sindicatelor: Per­metal, C.F.R., Ospătari, Bru­tari și Tipografi. Au luat cuvântul d-na: V. George­scu, A. Schmidt, Bădinescu, Gr. Cră­ciun, H. Bauh­, M. Nicolescu și alții. ’ In urma discuțiunilor cari au avut loc, s’a hotărât să se sprijine toate cererile făcute de delegația noului sindicat al lucrătorilor brutari, afi­liat Confederației generale a Muncii. Pentru­ camerile de muncă, să se depună imediat liste de candidați și să fie continuate tratativele de cola­borare. Să ia ființă un contencios pentru asistența judiciară a munci­torilor organzați. Asupra șomajului în urma rapor­tului făcut de d. M. Nicolescu, dele­gat in comitetul de­­ șomaj­­ care face cunoscut că primăria municipiului angajează la lucru muncitori, însă nu întregul număr de muncitori șo­meri care exisă la Ploeși, comisia locală cere ca să se acorde ajutoare tuturor acelor care n’au lucru, in care scop numește o delegație care să meargă să intervină pe lângă in­spectoratul muncii și pe lângă pri­mărie. * Azi după amiază la sediul partidu­lui social-democrat din calea Rodu­lui Nr. 31, a conferențiar d. dr. Ilie Horodniceanu despre ,,Evenimentele politice la ordinea zilei”. Conferenția­rul s’a ocupat în conferința sa și de cazul d-lui prof. Gr. Forțu. , în sala sindicatelor amsterdamiste din orașul nostru, a avut loc astăzi de dimineață adunarea­, de breaslă a sindicatului lucrătorilor brutari și franzidari. . . „ " Ședința s’a deschis sub preșiden­­ția d-lui Marin Ionescu, D. M. Nicolescu luând cuvântul dă explicaț­uni asupra mișcării munci­torești organizate. In continuare vor­bește despre convenția colectivă de muncă care în Prahova nu se aplică, arătând felul cum se aplică aceasta în Capitală. Se hotărăște ca Joi 2 Februarie să aibe loc adunarea generală a mem­brilor sindicatului. Aseară a avut loc în sala restau­rantului „La Paiața” din orașul no­stru, o serbare organizată de sindi­catul lucrătorilor tipografi. Au luat cuvântul cu această oca­­zie d-nii: lancu Iliescu, Mitică Nico­lescu, V. Dinescu, d-na Stela Chine­scu, ș.a. * Marți, 31 Ianuarie la orele 9 seara, la sediul partidului social-democrat din orașul nostru, are loc ședința Cercului de studii sociale. Vor avea loc discuțiuni asupra programării partidului. # Tot Marți 31 Ianuarie, la orele 3 d.a., la sediul sindicatelor muncito­rești, are loc adunarea comitetului sindicatului lucrătorilor ospătari. La ordinea de zi sunt de rezolvat diver­se chestiuni în legătură cu activi­tatea sindicatului. * Vineri, 3 Februarie la orele 7 seara are loc adunarea generală a comite­telor sindicatelor locale. I. TODOSIE * Cronica Urmare din pag­­i­u­ rele simfonii ale lui Liszt liricul și mantismul frenetic al lui Berlioz, literarul Faust. Uvertura Carnavalul Roman a lui Berlioz, scrisă ca o a doua uver­tură pentru opera sa Benvenuto Cellini, e o­ lucrare unde vigoarea manifestardă și delirul de imagini al muzicei lui Berlioz pare potolit, —­ ca de gestul une clasice divini­tăți. Dar calitățile etern rom­anticu­lui respiră în­ patetica ochestrației, nu individualismul — s’ar spune — cu care se exprimă fiecare instru­­ment, în perversiunea și rafinarea imaginilor sonore — rafinare și per­versiune care evocă atâta pe aceea a­ imaginilor lui Baudelaire. Carnavalul Roman, — scris pe când Berlioz beneficia de stagiul în Italia, grație premiului Romei — e o procesiune grotescă de culori de evenimente armonice, exodii și și măști de carnaval cari trec sub o­­chiul distant și lunar al muzicianu­lui. (Berlioz afecta un dispreț supe­rior pentru Italia formelor clare și armonioase, pentru clasica Italie!) Poemul simfonic Marsyas al dom­nului GastaMi avea să clarifice co-Marsyas exprimă triumful armoniei și al formelor reflectate asupra de­lirului romantic și al inspirației con­fuze. Este un elogiu al clasicismu­lui. Scriind altă dată despre conflictul Marsyas — Apollon vedeam în tra­gicul mit­hellenie o definire a spi­­ritului european. Intre satirul muzical Marsyas, fiu al Pământului, expresie a formelor larvare și geneziace, și Apollon, se întâmplă cunoscuta rivalitate pentru cântecul cel mai frumos. Este pro­babil — și legenda o afirmă — că Marsyas a modulat un cântec mai profund, mai pasionat și mai tul­burător decât armoniosul fiu al lui Uranus. Era un cântec orfeic și con­fuz, al bucuriilor și al fervorii. Cert e însă că Apollon a sunat un imn frumos — irumpe în accepțiunea de ales în forme, domnit de rigori dar liniștit, limpede și banal, cum e rațiunea — Rațiunea însăși — din care proceda. Marsyas a fost jupuit de viu pentru divinul motiv,, pen­tru considerentul strict european — că importă nesfârșit mai mult o formă chiar săracă, dar meditată, lucidă și severă, decât o profuziune oricât de straniu — încântătoare de acte confuze și de facile orgii. Conflict înte fluer și liră. Intre cromatismul frigian și diatonismul attic — triumf al principiilor apol­­lonice — aceste nobile idei au fost exprimate în poemul domnului Cas­­taldi — unde Marsyas modulează ca o ilustrare a geniului său croma­tic, un motiv de doină — cu un sen­timent al proporțiilor clasice, cu o vigoare de inspirație, ș o eleganță de stil rar întâlnite. Simfonia Faust de Franz Liszt și-a desvoltat, în sfârșit,­­ imensa-i frescă decorativă. Scrisă sub clara influență a lui Berlioz — pentru primele sale două părți, mai ales — simfonia Faust prezintă în muzica ei divagantă și splendidă pe eroii dramei goethee­­ne. Allegro, andante și scherzo con­­stitue portretele succesive ale lui Faust, Margareta și Mefistofeles. De o lungime care înfruntă ideea umană de proporție prima parte a simfoniei, Faust e un act de reve­rie, de retorică și de literatură. Margareta are coloritul duios li­nia tristă și torturată a picturilor primitive. Dar în Mefistofeles, ge­niul heteroclit al lui Liszt triumfă în invenție grotescă, în pitoresc rit­mic, în timbre violente și bizare. Finalul simfoniei. Apoteoza, ex­presie a geniului mistic și cavale­resc al compozitorului, pune în lu­mină grația constantă a Hellenei, ideea eternului feminin. E o struc­tură de diamant, o apă împietrită. Dan BaRa TEATRE OPERA : Carmen. NATIONAL: Găgăuță, Vedenia și Joc primejdios. REGINA MARIA :‘J Trei și una. VENTURA : David Golder. ALHAMBRA : Alhambra 1933. MAJESTIC : Yo-Yo. CINEMATOGRAFE CAPITOL: Baby cu Anny Ondrn. TRIANON : Friederike cu. Mady Christians și Hans Heinz Boi. mann. v" V.-,“ VOX _ Inimi frânte și revistă. ROXY: Baby cu Anny Ondra. BULEVARD PALACE. Shanghai sub bombe și jurnal sonor. REGAL: Femeia fatală cu Pola Negri. RIO: Valsul Imperial cu Martha Eggerth și atracțiuni. SELECT: Noaptea de 13 Iunie cu Clive Broock și jurnal sonor. FEMINA : Când femeia conduce cu Charlotte Ander și Schletow. FORUM : Georges Milton în Săru­­tă-ma. CORSO: Nu vrei amu să știu cine ești cu Liane Haid și Gustav Fro­hlich. MARNA. Crucișătorul Emden, jur­nal și revista Marna Cabaret. AMERICAN : Post-Restant 202 și Charite erou sentimental. L YR­­ : Conița din Pullman și 3 bă­­eți și o fericire cu Lilian Harvey. TOMIS: Un vis sub cer albastru, jurnal și completare.. REX : Cruciada neagră și Lacrămi­le mam­ei. LUCIFER : Răpirea miresei și în­tre două femei cu John Bol­­es. MILANO . Iubește-mă și Straniul caz al Clarei Deane. TERRA : Gene Tunney în Pumnul de oțel și Tată fără voe, seara artiști. FACLA. __ Fete în uniformă și com­pl­etare RAHOVA : In umbra fericire! și 2 completări. OMNIA : Mata-Hari cu Greta Gar­­bo și Pat și Patachon la varieteu. MARCONI : Quo Vadis cu Emil la ningă și trupa Titi Mihăi­lescu. DICHIU: Viciul blond cu Marlene Dietrich și complectare. LUX : Fascinație cu Joan Craw­ford și Harold Lloyd în Nebun după cinema MARAȘEȘTI: Fiica dragonului și­ Range. LOLICA . Trader Horn și Charlie la fotograf. ■ ■ ,• N’jfe 7­­­­ . REGELE FERDINAND:: Vasul fan zân­ă și Străzile orașului.­­. TRIlL IF: Omul cu opinii de mons­tru, complectare și artiști. GRIVIJA: Biletul galben, jurnal și complectare. KlsFLI­FF: Studentul cerșetor și complectări sonore. MARȚI, 31 IANUARIE 1933 Conferințele Patriarhie Astăzi Marți 31 Ianuarie c., ora 6 p. m., se va ține la Fundația Dalles a doua conferință din ciclul „Bise­rica și problemele sociale“, organi­zat­ sub auspiciile Patriarhiei Ro­mâne. Consiliul Central Bisericesc. Va vorbi d­e Mihail Ma­noil­escu, tratând subiectul „Lupta ortodoxiei împotriva materialismului“. Intrarea liberă. Conferințe D. ing. C. Costandache va ține în sala fundației Dalles, Joi 2 Februarie a c. otele 6 p. m. a treia conferință în legătură cu soluția crizei economice din România. Problema pusă de confe­rențiar este înlăturarea efectelor de­zastruoase ale deplesiunei actuale, fă­­ră amputări și sacrificii sângroase din partea populației, regimul comprimă­­rilor constituind o cauză agravantă a crizei. Titlul conferinței este , Revoluția mone­tară în Romania“. Bilete de intrare la magazinul _.Fe­der“. Studenții au intrarea liberă .Deși biletele poartă număr, locurile în sală se ocupă în ordinea sosirei). învățătorii din Prahova alături de Gr. Forțu învățătorii cercului cultural Poe­­nari Apostoli, județul Prahova, au trimes la redacția noastră următoa­rea telegramă: »Aducem omagii celui ce prin în­temnițarea suferită a dărâmat tem­nița lașității, precum și studențimei române, chezașa virtuților neamu­lui, pentru râvna punerii Sfintei cruci la căpătâiul eroului necunos­cut, român creștin, închinăm munca noastră curată în slujba idealurilor pentru cari se oferă sublim la jertfă profesorul martir Grigore Fortu președ. TRAI­AN BOLDEANU -------------ft »-«ES»—­ D. Iorga doctor honoris causa al Univers­tatii din Ro­ma ROMA 30. (Rador). — In cadrul unei ceremonii solem­ne, Universita­tea din Roma a decernat azi d-lui profesor N. Iorga titlul de doctor „honoris causa” în litere și filoso­­fie. La această ceremonie au partici­pat autoritățile politice, numeroase personalități culturale și un imens număr de studenți. D-nii Rocco, rectorul Universi­tății, și De Francisci, ministru, au ținut discursuri în care au elogiat activitatea și eprsonalitatea d-lui prof. Iorga. D. Iorga a răspuns mulțumind și subliniind continuitatea spiritului ro­man în România dealungul veacuri­lor. CALENDARUL“ CULTURAL ..............................* —» • —■ " —­ "■ [UNK] [UNK] -Cer, laie aimers tare, grevă... Termometrul s’a lăsat vertiginos. < Din toamna pe care toată lumea chiar o și vedea­ in zilele Crăciunului prelungită până în primăvară, s’a iscat deodată o iarnă ca pe vremea războiului. Troiene, ghețuș pe străzi, ger năprasnic noaptea. Și bieții studenți sunt în grevă. Pe vremi sălile universităților erau un refugiu în zilele când fri­gul se întrecea cu gluma. Iarna, pe atunci devenea fatal a­­notimpul frecventelor. Până și cele mai spm­m­eie somități universitare se lăjdiau dinaintea unui numeros luditoriu Și In cântecul monotonelor lor pre­legeri, tineretul gonit din mansar­dele subțiri de pd‘untă, se legăna uuice mii­u­ren­ciaiu și­­ ruseasca mo tăială Se pare însă că în iarna asta nu mai puțin geroasă decât altele de cumplită laimd, cântecul de demult e m­ai adevăr­at ca oricând. ...O jerum, o jerum ....O jerum. perum Doua Incuuuti au proclamat grevă. Studenții rătăcesc rebegiți pe stră­­zile pavate cu ghiată, aur refuză să populeze prelegerea aceasta a dom­nului cutare. Prețul prelins de ma­rele savant, ca sa i se asculte tu­­tuiala­­ idei redată după cine știe ce colega din runi or Heuim, e­mite al­or de scump. Pentru că spre m­area rușine a cul­turei noastre, cearta provine dintr'o atât d­e neuniversitar­e și meschină neînțelegere de parale. Iubiții pro­fesori ai studenților noștri se cotea­ză prea scump. Cel puțin dacă pen­tru cea mai mare parte dintre ddi și it lemurile științei universale mai mute, măcar atâta preț să-și poată fixa după criteriul care nu greșește nici­odată al auto apreferei. ..Așa­dar domnilor,­­ ca s'o luăm în stil adecuat, — problemul e clar, ne găsim dinaintea unei simple par­ticole, dintr'un complex, care domi­nă socieatea actuală. Brutarii, mă­celării și ceilalți producători încă cu mai îndelungată vreme duc această acerbă luptă, cu spiritul lacom și ne­înțelegător al consumatorilor. Stu­denții vreau să consume lumină. Lu­mină proaspătă adusă din marele centre ale civilizației in bidoane spe­ctate. Marfă lână în lână, de cea mai franțuzească, nemțească or en­glezească — pardon — calitate. Ni­mic nu e indigen. Totul e produs ori­­ginal... de peste hotare. <jr, cum s-ar putea lăsa prețurile la un articol a- t fee autohton, tot de principal? Când chiar și uzi­nele de gaz și electricitate, nu­­?'­­concepe cd ut­ina când rezista până și zatsuguya, tocmai lumina ar pu­tea fi desconsiderată cu o sculturare de preturi. Dar lumina intelectuală domnilor? (.dei ce e lumina intelec­tuală ... ?“ Rezon. Buteți să tremurați mult și bin­e dragi studenți. Căci nu e puțin lucru lumina adusă dea dreptul dela 1‘ani, fără nici o picătură de a metr­ ­ib. I. Mihaestu Universitare stad­ențe și Cercul studențesc tulcean ține aduna­re generală ordinară în ziua de 2 Fe­bruarie a. c. ata 8 p. m. în localul Căminului din str Austrului No 40. Se aduce la cunoștința domnișoarei*1. și domnilor studenți constănțeni că Joi 2 Februarie cart ora 3 p. m. se ține adunare generală în localul că­­minului din str Austrului 14. iisendi nuntű „CtloHfarm­ C’eî mai in­traavseist ziar poli­tic independ­ent. RADIO MARȚI, 31 IANUARIE 1933 BUCUREȘTI 1920 m. Blaj experimental 075 kw. 156 KHz. 12.50. Bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării. 13. Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13­45: Informatinal și semnal o­rar. 14. Muzică românească (plăci de g­ramofon). 18. Orchestra Moțoi: Muzică ușoa­ră și românească. 19: Informațiuni, meteorul și sem­nal orar. 19.10: D-1 C. Sfireanu: Anecdote literare. 19.25. Orchestra Moțoi: continua­rea concertului Din ciclul asupra României. 20: D-1 general M. Ionescu, C F. R. (31). 20.20: D-1 Ien Fi­lat: „Temele poe­ziei române“. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică ușoară (plăci gramofon). 21. Ora exactă. Orchestra Radio, dirijată de d-l Th. Regalski: Mozart: Uvertură la „Don Juan“. Schumann: Concert pentru piano și orchestră (solistă d-ra Ury Wechs­ler). D-na Ross Baumann-Rădulescu, canto, acomp. de orchestră: Pergolesi: Tre giornl; Martini: Plaisir d amour; Paisiello: Che vuu] la Zingarella; Mozart: Arie din „Figaro“. Orchestra Radio: Mendelssohn: Capriccio brillant pentru piano și orchestră (sohsiă d-ra Hly Wechsler). 22: D-1 Em. Ciomac: Simfoniile de Mendelssohn. 22.15: Orchestra Radio: continua rea concertului: Mendelssohn. Simfonia italiană în fa major­­ din ciclul istoric al sim­fo. 22.45: Informațiuni și știri spor­­tive. BARI 14: Jurnalul radio. 14.10: Muzică de jazz. 18.30: Muzică ușoară. 21: Comunicare ,apoi trans. unei opere dela teatrul Petruz­ rch­. KAT­OWICI 13.10: Concert de plăci de gramo­­fon. 16.50: Audiție pentru copii, 17.15: Plăci de gramofon. 17.15: Frans. din Varșovia. 20.15: Știri, plăci de g­ramofon­ 20.25: Comunica­te sportive. 20.30: Trans. din Var­șovia. MÜHLACKER 8.20: Concert matinal la plăci de gramofon. 11.10: Lied­uri de Raimund Ruc­­ker cântate de Maria Fiechts. 13: Concert distractiv de plăci de gramofon. 14.15: Ora,1 meteoritl, anunțarea programului. 14.30: Concert de amiază. 15: Concert de propagandă a poș­tei din Stuttgart. 20.30: Richard Tauber cântă la plăci de gramofon. 21: „Minna von Barnhelm’’ come­die de Lessing. 22.15: Muzică romantică executa­tă de orch. filarmonica din Mann­heim. 23.30: Muzica nouă distractivă e­xecutată de orch. simfonică a­­ mu­zicanților șomeuri, dirijor Otto Eber von Losen. KOSICE 19.30: Plăci de gramofon. 19.40 Conf. despre higienă. 20: Trans. din Praga. 20.20: Concert al ord­. radio. 21.20: Trans. din Praga. MUENCHEN 12.30: Concert de propagandă cu plăci de gramofon. 13.20: Concert de amiază execu­tat de muzicanții profesioniști. 17.45: Concert seral dirijat de Erich Kloss. 19.55: Ora, meteorul, știri agricole 20.25: Concert Coral­ 21.55: Oră distractivă, cu concur­sul: Kaethe Hagedorn, Rudolf Zem­mler, Albert Lippert, Ludwig Schmid mier, capela Weiser, da Comentarii, rasite, Aspecte MODIFICAREA ORTO­­chanowski (mort în 1584) n’au în­trebuințat v dublu. Aceste cercuri ins­ită asupra necesită­ții ca Acade­mia Poloneză să se ocupe serios cu chestiunea reformei ortografiei DISCOBOLUL își continuă regulat (până a­­cum) apariția, l­a redacție am pri­­mit No. 5 din această revistă cu co­­l­aborări e tineri; unii d n ei își aută un drum în realizare. I, Horia Groza — deschide acest număr, publicând un eseu. Mai găsim colab­orările d-lor Dan Petrașincu, Arșavir Aclenan, Con­stantin Micu­, Horia Liman, Petru Manoliu, leton­i Șerbu­, Horia sta­­matu, Ștefan Stănescu­ dur, Edgar Papu, ,M­ihail Petre Boi. Ilovici, cronici literare, teatrale, plastice; note interesante. ..SUNET DE BRONZ“ — poem în XXII de efigii, semnat de Virgil Treboniu - a apărut în ed­ itura „Raze poetice“. GRAHEI L1MBEI POLO­NEZE ' In Polonia se manifestă tot mai puternic tendința de simpl­ficare a ortografiei limbii poloneze. Se con­stată că ortografia de până acum și ultimele reguli ale Academiei de Ștințe din Varșovia, pricinuesc­­ nari dificultăți, a cid­urilor din Polo­nia. De curând s’a­­ pornit o acțiune a așa zișilor literați reformiști, cari împreună cu editurile poloneze pro­pagă o reformă a ortografiei. Se asistă în special ca literile duble sz, cz, și rz să fie înlocuite cu un s, c, r, cehoslovac, care au un accent ci­rconi’.cx invers deasupra și sună ca: ș, ce și rje în românește. Acea­stă reformă ar însem­na o importan­­tă simplificare a scrisului și în a­fără de aceasta ar înlesni răspân­direa literaturii poloneze la celelal­te națiuni slave, în special la ceho­slovaci și iugoslavi. Ziarele arată că în secolele trecu­te cărturarii polonezi au dus în câ­teva rânduri lupte energice împo­triva ortografiei. Cercurile literare poloneze favora­bile reformei insistă și asupra im­ortanței de a se înlocui litera „w.‘‘ prin „W.“ și amintesc că nici marii scriitori polonezi Rej (1584) și KO­­ CARNET LITERAR“ No. 1-2 — formatul aminteștie defunctele bilete de papagal“. După cum anunță o notiță de la sfârșitul revistei, acest număr al „Carnetului literar“ a fost scos sub auspiciile Comitetului de organizare al meetingului antirevizionist de sub președinț­i de onoare a P S. E­­piscop Ghenadie și a d-lui Stelian Popescu. Printre colaboratori găsim pe d-nii Romulus Seușanu, George Hoi­­moriceanu, Sava Angh­ei, Petru Za­­harescu, P I. Ghenadie, episcopul Buzăului, Const. Tomulescu, P. Vo­­lănescu, Gh. Mănăilă,­­ Antonescu, Preot prof. Const. Mincu­lescu, Săf­­ragnul Klopstok, G Podgoreanu, B. Constanti­nescu, etc. „REPREZENTAȚIE DE ADIO" volumul de nuvele și schițe al d-lui Ion Dongorozi obține un fru­mos succes de librărie. SE FAC PREPARATIVE —■ în Italia pentru­ un mare mu­zeu al teatrului italian și o biblio­tecă. S’a strâns până acum un vast ma­terial, care va înfățișa metodic e­­voluția scenică, începând cu repre­zentațiile sacre, comedia clasică, drama pastorală, com­ed­i dine Arte, inclusiv scenografia modernă. Peste trei mii de volume dintre cele mai bune și mai rare ediții compun până față de diferite acuri biblioteca, a­­­lte obiecte ca: stampe, scristori, fotografii, auto­grafe, programe, etc. Vin apoi cos­tume autentice purtate de diferiți mari actori italieni, amintiri de la Adelaida Ristori, Salvini, ș a. „SIC COGITO” se intitulează ziarul nou revistă în miniatură lunară, pe care o diriguește de medic colonel în retragere dr Vic­tor Corbul. In ultimul număr (Anul III No 4) d. director cugetă „Ceva“ despre mo­netele noastre. Săgețile sunt îndrepta­te către d ministru al finanțelor EXPOZIȚIA PICTORULUI GHIAȚA Joi 2 Februarie va avea loc verni­sajul expoziției pictorului hiața D. în sala , Fundației Dalles“ din B-dul Bră­­tianu­­ s Haosul legislaței noastre muncitorești Urmare din pag­­i-a oferă muncitorilor adulți și copiii și am dovedit precaritatea ei, de altfel lesne de înțeles, într’un labirint de legi și regulamente nefolositoare. Dar trecând în revistă toate a­­ceste preocupări, trebue să recu­noaștem că nu am făcut decât pri­mii pași în vastul domeniu pe care-l ocupă problemele muncitorești și sociale. Vremurile cele noi și mai cu seamă scurtul răstimp de la ră­zboi încoace, au extins și mai mult hotarele acestui domeniu» au com­­plicat într-un mod cu totul neprevă­zut rețeaua de drumuri care duce prin el la aflarea adevărului. In fata imensului dedal, în fata a­­cestei năprasnice întortochieri de căi și de poteci, care nu arare țin chiar dea dreptul pe muchii de pră­pastie, țara noastră se prezintă cu cea mai meschină și mai sărcăcioa­­să legislație, cu o lipsă totală de pregătire pentru înțelegerea tim­­pului» și, ceia ce e mai grav, cu o nepăsare și cu un simț de nepre­­vedere atât de înspăimântătoare, că atinge aproape inconștienta. Cu atât mai mult, așa­dar, ne simtim obligați să ne facem și mai departe datoria, să biciuim nedrep­tățile, să clamăm la toate răspân­tiile ipocrizia și falsa revoltă a de­magogiei interesate pentru nevoile celor ce-și dobândesc amarnicul drept la viață, cu sudoarea frunței lor și mai cu seamă să zgâlțăim din­ toate răsputerile, această nepă­sare stupidă, această orbire voioa­să, zgomotos de râzătoare» de be­țiv, care-și mută alandala pașii pe înălțimi amețitoare. Și vom rămâne astfel măcar cu mângâierea că nu ne-am sfiit să strigăm la timp: „Ia seama!“. (aiiii. I. f­ikSsaescM Greva student­lor to drept continuă „Studenților facultății de drept din București ” se aduc la cunoștință următoarele: a) Greva conform hotăririi luate de adunarea generală din 27 cor., continuă și d_nii student­ sunt ru­­gați a se menține in cadrele ei și azi. bj Pentru noi dispozițiuni, sunt convocați în adunare generală, astă seară, la orele 9, în localul cantin" Gutenberg*’. Corabia „Jantra“ gri avariată CONSTANȚA.­­ Corabia „Jan­­tra“ sub pav­lion­ bulgar, ce se află sechestrată de către C. A . în portul Mangal­a, a fost prinsă de fur­­t­ură și asvârlită pe mal, unde prin lov­ituri căpătate a suferit grave a­­varii. Ea fiind amenințată a se scu­funda Cazul a fost raportat chesturei de poliție Constana.telegrafie

Next