Calendarul, iulie 1933 (Anul 2, nr. 407-433)
1933-07-01 / nr. 407
Pfrwiffel 2"?V iiimii JÉ A Fii" D-na Lucia Gozma, profesoară de cânt la Academia regală de muzică, a dat aseară o audiție muzicală la care și-au dat concursul elevele sale și fostele eleve. Audiția a avut loc în sala de festivități a „Casei Femeii“, ""din splaiul Imprimeriei No. 2.Prima, care a înfruntat cu mult curaj emoția scenei a fost o tânăra elevă din anul II mamais care prevestește însă frumoase calități de ingenuă. Voce ușoară de soprană legera, d-ra Lia Constantinescu a cântat o arie din „Răpirea din Serai“ de Mozart. De ce atât de emoționată d-ra Gtinița Iosef ? Intr’o arie din ,Jougenoții“ de Meyerbeer — d-ra Lisette Dima din anul III, a adus o voce sprintenă, poate mai voalată pe alocurea din cauza emoției, dar păstrând o atitudine destul de degajată. Fizicul său desvoltat —o arată ca o viitoare interpretă de eroine dela nord. • Cam slab s’a presentet d-ra Dodo Protopopescu (anul IV) care a cântat „Mandoline“ de Debussy. L fizic foarte agreabil, va trebui să muncească serios pentru a-l face mai expresiv. Cu multă siguranță de sine d-ra Mica Gotici (anul IV) în „S'mes ,vers“ de R. Hahn și,El pano mo.rumo“ de Falla. O voce cu mlădieri muzicale. . Prima parte a programului s’a încheiat cu un terțet din „Căsătoria secretă“ de Cimarosa, interpretat de d-rele Fifi Boierii, Irina Dogeanu și Elsa Goering. Partea II a fost susținută de d-ra Irina Dogeanu (anul IV)— care în ,,Trovatore“ de Verdi și o romanță de Sabin Drăgoi .Crisamtema a arătat sentiment, seriozitate și un atlas bine rotunjit. D-ra Elsa Goering în ,,Von eroigers Liebe“ de Brahms — a arătat inteligența muzicală. Desigur că d-ra Filflideni este una din mândriile profesoarei sale- O statură de statuetă de porțelan de bota — în toaletă albă de organ și cu umezi goi —brunetă — cu mult nerv scenic, expresivitate și comunicativitate. A fost rând pe rând cochetă în ,.Nittouche“ — în cele două cântece „Chanson espagnole“ de Delibes și ,.Liliacul“ de Strauss. Va face o frumoasă carieră muzicală, D. Mihail Scheel în ,mențiunea“ de Haydn a adus o voce melodioasă de bariton. Dela primele fraze s’a remarcat dicțiunea perfectă a d-rei Mariana Ciurea. A cântat „Cavatina"* din Bărbierul din Sevilla și „Hamlet“ de Thomas, cu multă sensibilitate D-na Elena Nasturas (anul V) întro arte din ..Alceste“ de Glucs. și „Bailo în maschera" de Vercy— ne-a arătat o voce generoasă de mezzo-soprană, cu note de mediu foarte expresive. Ar fi poate ceva de Spus împotriva ținutei sale— mereu cu mâinile împreunate ca de rugăciune. Bineînțeles aceasta nu e un defect — ce poate corija. Partea treia a programului fost în întregime susținut de fostele eleve Elsa Cuimescu, Ana Fiorescu, Florica Magor, Stella Simionescu-Datio, laureată a concursului de canto de la Viena și Vasiliu Felicia de la Opera România. Sau prezentat ca vedete și eșeau din cadruul unei producții d sfârșit de an. Și acum —i culege aplauzele noastre d-na Lucia Cozma profesoara, care tot timpul și-a acompaniat elevele la pian, care a întocmit atât de frumos programul care a lucrat acele voci cu atâta și maeștrii. A. M Nu-s vremile sub cârma omului! (Urmare din parri-a). Că autocrhia, bună, rea, este indicată de mersul lucrurilor, că politicul odată mai mult este una cu economicul și că trebuie făcut totul spre a armoniza această nouă formă ce omenirea tinde să ia cu necesitățile vieței de stat, ca organizarea economică a națiunei nu e dorință de visatori, ci atitudine impusă de natură. In felul acesta, naționalismul integral capătă înaltă semnificație a supunerei în fața legilor firei, nu a unei doctrine inventate cum vor să o judece acei ce nu o înțeleg. Autarhia care e pe cale să se instaureze peste tot, cu avantagii și dezavantagii în care voința umană nu are a se opune fiindcă ar fi în zadar, pare a fi o etapă în mersul omenirei, promovând în mod automat și primatul naționalismului integral. Privită de la război încoace, desfășurarea crizei, ia aspecte din ce în ce mai pronunțate, iar universalismul ei cu identitatea reacțiunilor în liniile mari, ne împingeau fatal la concluzia care astăzi s’a impus ca un fapt brutal, peste capul conducătorilor cari și ei ca și popoarele nu au decât iluzia că lupta contra firei, nu rămâne altceva decât să ne încadrăm la locul nostru în cursul marelui proces de instaurare a naționalismului economic, pentru că nu’* vremiie sub cârma omului, ci bietul era sub vremi, pacea punerei în practică a principiului. C. A. Maiteescu durează ți care schimbă profund structura omenirei. Amploarea fenomenelor fără precedent, care ne-au ținut încordată atenția în acești utimi ani ne-au împiedecat să vedem că sunt chiar simptomele de schimbare structurală menite să aducă înlocuirea regimului capital și prin alt sistem de altceva să însemne : retragerea Rusiei și Chinei din circuitul comerțului intene aporian, îndatorirea tuturor producătorilor până dincolo de capacitatea lor de plată, încetarea de plăți din partea Germaniei și altor state, formidabila criză de transporturi, căderea câtorva valute din cele socotite ca cele mai tari, șomajul in proporție de 30 milioane oameni ?. Dara este adevărat că o anumită stare de echilibru rezultată din libertatea tranzacțiilor și stabilitatea unei serii întregi de drepturi se numește capitalism, atunci nu mai vedem în ce fel omenirea de astrăzi mai seamănă cu omenirea care a născocit cuvântul capital și capitalism. Din enumerarea simptomelor de mai sus se vede cât de puțin îndreptățită este nădejdea de a lecui omenirea astfel schimbată cu ajutorul vechilor metode. Dar atunci ?... Atunci acei ce socoteau principiul naționalităților perimat, nu au decât să revină asupra concepțiilor spre a-și da seamă că războiul și nu au fost decât începutul j TEATRE•v .1 ,t . » , î* ! , » TEATRUL CĂRĂBUȘ: Cărăbușul cântă. , GRADINA FUSTA MARCONI: Compania Tonearnu. ..Micul Weber”, CINEMATOGRAFE CAPITOL: Farmecul alb. IVOX și PARCUL OTETELEȘANU Oh, Kitty!, comedie muzicală, jurnal și diotră domipied< .cabaret. REGAL: Sclavele Destinului și două complectări, SELECT: Feteia uniformă și Omul de orf cu Clive Brook. CORSD: F. P. 1 nu răspunde și Frumoasa aventură. BD. PALACE: Suzan Linox cu Greta Garbo și Stan și Bran se însoară. • FEMINA:Program dublu: Floarea din Hatvar și Luminile Orașului Cu Charlie Chaplin. 1 MARNA: Dragostea , creiază Moda, Jurnal Paramount și o nouă revistă. ■ [UNK] AMERICAN: Regele Junglei și revista „Gânda gândd cu bucurie”. TOMIS: Tama cea mare cu Willy Forst, Jurnal .și Complectare:, GRADINA, ȘI SALA FORUM: Pola Negri în ,,Femeia, fatală” și. Stan și Bran victimele crizei. jSPLENDID: Cei 5 din Jazz și Dragoste în viteză. INTIM: Ben-Hur cu Ramon Novaro și Masacrele din China. MILANO: Sânge păgân și Hai să râdem cu Țuchi Eremia. GRADINA SCALA: Trup și suflet cu Elissa Landi și Shanghai sub bombe. OMNIA: Maîec impresar și Dansul spre prăpastie. MARCONI: Ultima mea dragoste cu Jose Mojica și Șantaj cu Joan Bennett. FRANKLIN: Simfonia junglei și Aloi Alpi... legătura greșită, EPISCOPIEI: O noapte de groază și Șapte zile fericite. APOLLO: Malec Casanova și o complectare. Vineri, 30 Iunie 1933 1I Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 30 IUNIE Al. D. Roșu, Calea Griviței 78; G. Ramașcanu, Strada Colței 31; C. Chihăescu, Calea Victoriei 61 ; G.. Berbhier, B-dul Carol 45; M. Horn, B-dul Elisabeta 19; Aurelia Sotirescu, Șoseaua, Ștefan cel Mare 4; Dr. Gh. Sima, Calea Șerban Vodă 198; Farmacia E. Belcot (Caramea), B-dul Ferdinand 59; Farmacia Birmanescu (Macarie), Caiea Rahovei 50; Farmacia Cugler (Faingold), Strada Regală 3; Farmacia Șceopol, Strada Nicolae Bălcescu 14; M. Beinich, Strada Nerva Traien S3. JCT*7---------’’WOO Cursuri experimentale de fizica pentru profesorii secundari Din partea Asociatei generale a profesorilor secundari primim următoarele : ..Se aduce la cunoștința colegelor și colegilor profesori de științele fizzic0 chimice, că, din inițiativa d-lui profesor universitar G. Dima, de la Cluj, și cu sprijinul Asociației generale a profesorilor secundari și al ministerului instrucției, ce vor ține, cu începere de la 10 iulie, niște cursuri de fizică experimentală în laboratorul de fizică al Universității din Cluj, precum și de lucrări practice într’un atelier organizat de d. profesor, Dima acolo. Aceste lucrări de atelier vor consta in: montarea, demontarea și repararea aparatelor de fizică, precum și in lucrarea pieselor respective. .... . Cursurile durează două săptămâni. Profesorii ce ei înscriu a paricipa vor avea locuință gratuită la căminul studențesc de la „Casa învățătorilor“, iar profesoarele la miteratatul liceului de fete, „Regina Maria“. Masa aproape gratuită, se va da la școala de menaj Sfânta Tereza a societății Sfânta Maria a Femeilor române greco-catolică din Cluj. Profesorii vor veni în două serii de câte 20 și vor lucra câte două săptămâni, prima serie 10-25 iulie, a doua 25 Iulie — 10 August. Colegele și colegii doritori să participe la aceste cureuri, își vor trimete adeziunile d-lui profesor G. Dima, la Institutul de fizică experimentală al facultății de științe din Cluj. 0 mare nedreptate însfiendarea școalei normale de Mieri din Pitești In momentul când școala Normală de băieți din Pitești și-a ridicat un locaș frumos, fiind așezat într-un centru minunat pentru sănătatea elevilor, având clase mari și luminoase, dormitoare splendide și tot ce-i trebuie unei școli moderne : (laborator de fizică, muzeu de șt. naturale, sală de educație fizică și de muzică, muzeu Etnografic, școală primară de aplicație frumos organizată) ministerul o desființează. Nedumrirea nosatră se întemeiază și pe alte considerente : Pe lângă faptul că orașul Pitești este un centru regional prielnic pentru recrutarea elevilor din 5—6 județe, fiind la acelaș timp și un centru de studiu sociologic de mare valoare, școala normală de băeți avea populație școlară numeroasă și toți profesorii erau titulari, așa că ministerul instrucțiunii din punct de vedere nu a făcut acest nicio economie, deoarece profesorii oricum tot trebuie să fie plătiți din bugetul statului. Singura cheltuială ce s-ar fi făcut în plus pentru această școală ar fi fost plata personalului administrativ și de serviciu, care pentru un moment nu ar fi fost posibil ca să fie susținut de comitet și în acest caz Ministerul Instrucțiunii trebuia să o sprijine cu 3.400.000 lei anual. Dacă se adaugă la acestea Și faptul că școala posedă un teren de 50 pogoane de pământ cultivabil, care a fost pus în valoare prin tot felul de semănături, se înțelege de la sine că veniturile 11 creșteau și În acest caz ar fi fost posibilă toată întreținerea prin eforturi proprii. Trebuie să menționăm și o spunem aceasta fără a fi lipsiți de modestie, că școala aceasta s‘a ridicat și s‘a organizat cum puține școli sunt în țară (nu e vorba de ziduri) și ar fi construit pentru organele superioare ale ministerului de instrucție un argument puternic de menținere prin valoarea ei și peste care element de înaltă educație nu se putea trece ușor. Mâhnirea noastră este cu atât mai mar cu cât după ce s-a trecut prin Cameră și Senat și s’a publicat prin toate ziarele că această școală se desființează, ‘aflăm că în localul ei, printr’o decizie ministerială se transferă școala normală de fete din Câmpulung-Muscel. Aducându-se prin surprindere și pe căi lăturalnice școala de fete din Câmpulung-Muscel la Pitești, se poate observa cât de colo că este la mijloc un interes meschin, neîngăduit, fiindcă nu este admisibil că în localul unei școale bine organizată și care f '+,,'inea toate condițiile de funcționare, să se aducă o școală desființată de doi ani de zile, fără local și fără existență didactică, fiindcă n'am auzit nimic de seamă din activitatea acestei școli. Dispoziția ministerială prin care s’a anunțat venirea Șc. Normale de fete din Câmpulung—Muscel la Pitești a stârnit un sentiment de revoltă printre toți intelectualii din orașul Pitești și mai ales printre elevii și părinții acestora, cari socotesc că împlinirea acestui fapt constituie o mare nedreptate socială, fiindcă șca normală de băieți a fost terminată cu bani strânși din sudoarea lor (circa a două milioane și jumătate) cari și-au vândut pământ și vite și au făcut însemnate datorii pe la bănci, numai ca să-și poată plăti taxele cerute și pentru construcție, cu nădejdea că feciorii lor se vor folosi de aceste străduințe ale lor, învățând până la sfârșitul studiilor într-o școală apropiată și creiată de ei. Prin desființarea acestei școli pare că ni se spulberă speranțele în dreptatea socială, fiindcă pe deoparte și afirmăm acest lucru fără înconjur, nu s-a respectat principiul de a se păstra școalele cele mai bune, iar pe altă parte se creiază în mintea oamenilor și ideea că într-o bună zi nu vor mai fi stăpâni nici pe casa lor, deoarece alții vor veni să le-o cotropească și să le-o stăpânească. Fapta aceasta apare și mai urîtă dacă cu gândul la procedeul întrebuințat și la argumentele pe care cei cari vor să prostească le aduc lumea. „Nu se desființează școala normală din Pitești că se aduce la locul ei șc. normală de fete din Câmpulung, așa că cetățeni ai orașului Pitești nu trebuie să vă alarmați, fiindcă școala rămâne pe loc !“ Ce îndrăzneață și revoltătoare argumentare ! ! ! Dar lumea din Pitești care a uitat că aici a mai fost o școală normală de fete care s-a desființat în Noembrie 1930 ? Ce lipsă de seriozitate ! Ne jucăm de-a desființatul și de-a reînființatul școlilor și aceasta nu după criterii sănătoase — fiindcă ne-am închina în fața acestora — ci după cum dictează interesele neobrăzate ale politicianilor din Câmpulung și Argeș, cari au cutezat să treacă peste marginile dreptății ale intereselor superioare ale învășițământului. Hotărît lucru , reducerea școlilor normale și în special a celor de fete este o necesitate, dar această reducere cerem să se facă cu dreptate ș i fără a se aduce lovituri și jigniri nemeritate. R. P. --------------- à Serbare câmpenească dată de soc. „Principele Mircea“ Comitetul Soc. „Principele Mircea" a organizat pentru Duminecă 2 Iulie, o mare serbare câmpenească în parcul Federației Sportive de la „Arcul de Triumf“. Petrecerea va dura de la 9 de m. până la 3 noaptea. gggjiggjjE«., IT.IS« SO33 La granița de Vest a țărei, in cuprinsul județului Satu.Mare Corpul învățătoresc prin revizorat și prin Asociația sa, face să iasă la iveală revistă „Viața Școlară Pe răbojul apostolatului și al ostenelilor cărturărești, această revista crestează zece ani de activitate. O revistă care de bună seamă poate trece neobservată ta marea vrăjuială de hârtie tipărită, totuși o soție ca aceasta modestă și tăcută, la marginea dinspre asfințit a hotarului pășind pragul anului al zecelea de viad, ne reșine atențunea. E un eveniment care poate multora le-a scăpat; și e posibil să fi scăpat poate chiar celor ce au mai mare cădere să aibă privirile atente. In tot cazul evenimentul e semnificativ in felul său. Ne Vruțem ușor da seama că acum zece [UNK] ani când a pornit la lucru acel mănunchiu de dascăli sătmăreni nu era starea de lucruri de azi. Era mai Îmbelșugată .Să zicem viata dar rosturile de lucrare națională au fost multă vreme sub limita de înțelegere trebuitoare și de intervenire grabnică. Dăscălimea deși tot anemiată in puterile i de lucru a pășit la drum. Nu s'a gândit nici la satisfacții de ordin comun și nici la advcriere de avantagii, cunoscută fiindu-i calea ce avea de străbătut. Și a stăruit. Gândul de a face să se scrie și de a face să se înstăpânească un inceput de lucrare in afară de linia o filială a școlii, cu carte și cu tipăritură in teascurile Soltmarului, oraș acum zece ani cu o atmosferă insuficient de prielnic româneasca era in adevăr o stare care dacă nu era tocmai greu de început, in orice gaz era nespus de greu de dus la capăt. Am vizitat Satul Mare in 1925 împreuna cu mult regretatul misionar al cantului nostru D. G. Kiriaki cu Societatea corală „Carmen”. Atmosfera minoritară ostilă, streini ce ne priviau pieziș, ne infăpșau starea realităților anevoioase in cari avea să se restaureze sufletul românesc după reintrarea in drepturile lui sfinte. Chemarea celor ce aveau să sluească ideia de reinsamântare a valorei noastre spirituale pe pământul ce a cunoscut suferința lui V Lucaciu și dr. Ioan Rațiu egala cu prețul unor noui sacrificii. Nu s'au ferit din calea lor, ci mai vârtos li S'au împotrivit cu suflet hotărât pe terenul școalei, dascălii poporului. Cinste lor. Zece ani de trâmbițare de pe estrada „Vieței Școlare” înseamnă un capitol de viață națională la partea de hotar dinspre care ne pândește o ură neîmpăcată. Țesătura acțiunilor dușmănoase își are firele întinse atât in afara cât și înăuntru. Nempăcați in ura lor, cetățenii pe cari i-am moștenit dela vechea împărăție au nutrit timp îndelungat spiritul răzvrătirei și al dărâmatei. Neîncrezători în valoarea culturei pe care o reprezintă geniul neamului nostru, chiar cei mai modești dintre ei au înțeles să persiste la atitudinea de boicotare a „școalei românești*. Acestei stări de lucruri trebuia să i se opuie acțiunea, cartea și școala românească. Misionarii invătămdntului sătesc s'au achitat pe deplin fată de îndoitele îndatoriri. Grupați în organizația lor oficialăprofesională, învățătorii sătmăreni sub conducerea reprezentanților lor indicați au reușit ca pe lângă activitatea pur didactică să tncilifeze o linie de preocupări extrașcolare prin care s'au valorificat, drept corp unitar, conștient de menirea lui din acele părți ale hotarului nostru. Cei zece ani de „Viața școlară ti reprezintă piresmdntati in cinste si laudă. Fie ca acest crâmpei de timp să reprezinte începutul măsuței in care să se desăvârșească spiritul românismului triumfator pe întinsul Intregului hotar al Ierei, Cost EÎanliin Brânzoiu doctorand In Teologie „CMENDARUL“ Ciclul Școala noastră Ba hotare BUCUREȘTI Sâmbătă 1 iulie 1933 13.00: Muzică de promenadă (plăci) 13.40: Muzică ușoară. 14.10: Radio.Jurnal. 17.45: Prof. I. Simionescu: Charles Darwin. 18.00: Orchestra Sibiceanu: Romanțe și arii naționale. Goubliec: Louviens tai vaile; Kalman: Selecțiuni din opereta :,Fetița Olandeză“; Aș virea să uit că te-am iubit-romanță; Schîpek: Luntrașul melodie în stil popular; Chiriaca) Bradul; b) Morarul melodii populare; Sârba lui Crăciun: Dacă nu mă mai iubești de O. Cremieux; E Roman: Azi cânt numai pentru tine, tango. 19.00: T. Teodorescu-Dragoște Săptămâna. 1915. Orchestra Sihiceanu: Vil nov: In ochii tăi am vrut ca să citesc.foxtrot; Cântece moldoveneșt din Basarabia; Arii naționale din Oltenia. T. Sibiceanu: De dragul ochilor aăi,vals baston; Corologos: Verișoara din Timișoara-foxtrot; Arii naționale. 2000: Dr. V. Voiculescu: Malaria 2020: Muzică Instrumentală (plăci) 2040: pr. Galu Galaction: Călătorii sfinte. 21.00: Corul bisericei Amza condus de prof. N. Lungu: Teodorescu: Doina; Teodorescu: Foaie verde sălcioară; C. I. Baciu: Bate-o crucea pe Ioana; I. Vidu: Răsunet din Crișana; Gh. Popescu.Brănești: ai Foaie verde mărgărit; b) Seara; c) Hora; I. Bohaciu: Cântă puiu cucului; T. Teodorescu: Fata de păstor; G. Călinescu: Ș’are măi. 21.30. Al. Obedenara: Răposata bibliotecă. 21.45. Orc. Fănică Luca: Muzică românească. 22.45. Radio.Jurnal. DIN STRĂINĂTATE Vineri, 30 lattie 1933 CONCERTE, SIMFONICE, OPERA, OPERETA 20 BUDAPESTA: Arii cântate de d-na Marie Basilides. 21 VARȘOVIA: Concert simfonic 22 MUENCHEN: Concert simfonic, 22.30 PRAGA: Concert executat de quartetul Ondzicek: Muzică ușoară 21 MUENCHEN: Concert militar 21 HEILSBERG: Concert de fantem. ■ ‘IWI .>■.WT., 21 BUDAPESTA: Concert al orchestred Oipered Regade. 21.05 LEIPZIG: Concert distractiv 22 VIENA Concert de orc. 22 VIENA: Concert de orch. 22.40 BUDAPESTA: Concert orch de țigani S. Koeze. 23.25 LEIPZIG: Marșuri militare. --------------------------------------- Alte aderări la acțiunea „Tineretului învățâtoresc“ Noni invățători, absolvenți ai școalei normale din București au trimis organizației „Tineretul învățătoresc“ următoarea scrisoare de adeziune: Fiind perfect convinși de scopul că organizația „Tineretului învățătoresc“ urmărește ne alipim ideilor exprimate și susținute de ea: Tudor Armașu-Bucuești - G. Horcea-Mehedinți; Gh. D. Lungu-Vlașca ; B. Conduneanu-Orheiu ; Gh. V. Apostol-Vlașca; Er. Măerean;Târnava Mare; I. Noaghea.Brașov ; I. A. Stănescu-Vlașca; I. Birghiță-Ilfov; Ilie Bratu-Vlașca ; C. St. Ioan-Prahova ; Gh. A. Mariinescu-Ilfov; M. P. Constantinescu-Vlașca; Ilie Marinescu- Ilfov ; Gh. Mânzu-Vlașca ; T. Cristea-Ilfov; Gh. Ionescu Țară-Ilfov; Gheorache-Vlașca; Gh. Anghelescu-Ilfov; Gh. Teodorescu-Ilfov ; G. Nedelcu-Vlașca; N. Buzdugan-Ilfov; Șt. Merlan-Tulcea; Dorin Petcu;Ilfov; N. Tănăsescu-Dâmbovița ; Ilie Popescu-Vlașca ; M. St. Neacșu ; I. T. Bereu, M. Varban, C. N. Iancu, toți din Vlașca ; I. Tănase și I. Tudor, Ilfov, —-----------fr—r* CARTIVISTE Literatura noastră turistică, atât de săracă în publicații periodice de specialitate s’a îmbogățit cu o nouă publicație ,,România pitorească“. Cu articole semnate de da nii: dir. g-ral Vicol, prof. Nic. loan) prof. Stoemac, av. D. I. Grangur, I. Kaiter, M. Păunescu, I. Teulea, A. Pug, etc. cu cronici interesând toate sporturile înrudite cu turismul, și bogat și foarte frumos ilustrată, revista „România pitorească" umple un gol simțit în literatura noastră turistică, „ij # Cinicisti, rupte, Mmmi APROPOS D. V. VOICULESCU — poetul volumelor „Pargă’i și al „Poemelor cu îngeri“ are sub tipar, în editura „Cartea românască“ un nou volum de versuri, intitulat „DESTIN". Noua carte de poeme a d-lui Voiculescu va aduce aceeași reavănă și românească aromă, acelaș gust tare de buruiană pentru cuvântul rar și autohton — în plus o subțiere, evidentă, o spiritualizare a versului. Volumul va apare în librării, la toamnă. REDĂM — fragmentar — din lipsă de spațiu — ultima parte din foiletonul d-lui Perpessicius apărut în ziarul „Cuvântul“ asupra romanului „Rusoaica*’ al d-lui db. Mihăescu: „Ce suflet superior în schimb, ce pur temperament de cavaler, pentru care nici primejdie, nici concesie nu există, acest Bagaiac, din tare d -ib. I. Mihăescu a făcut una dintre cele mai ispititoare creațiuni ale bogatei sale colecțiuni masculine. Pornit din târgul basarabean de garnizoană, spre Nistru, Ragaiac lasă în urmă o iubită torturată. Este Marușca, rusoaică autentică dar nu Rusoaica pentru că sufletul îndrăgostitului visează mai departe, mai ales când este un cititor pasionat cum este acest Ragaiac, victimă într-o oarecare măsură a literaturii. Cu toate că încearcă să-și adoarmă inima, scufundându-se în studiul matematicei ca într’o tebaidă, în care până și calul său se numește Pafnute, Ragaiac se trezește hărțuit ca un alt stâlpnic de toate arătările de prin veacuri, Diane, îudithe și Daiile pe care singuratecul nostru erou le iubește și le alungă în așteptarea Rusaoaicei. Dar dacă Rusoaica și nici Valia care încearcă să se reîntoarcă dar este luată de apele Nistrului dezghețat, nu-l vor visita, Ragaiac află prin expedițiile nocturne ale oamenilor săi, de mândra, și cutezătoarea haiduceasă frumoasa Niculina, soția contrabandistului Serghie Bălan. Niculina nu e însă numai o gazdă de hoți. Ibovnică atât de năvalnică precât rafinată, ea va cădea în cele din urmă în mrejele cu care va căuta să adoarmă pe scumpul ei locotenent. Și este ceea ce înnalță și spiritualizează pe această Veneră a codrilor și cătunelor pierdute pe malurile întortochiatului Nistru. Serghie Bălan avea dreptate să nu se îndoiască de credința nevestii sale și când prins de Bagaiac și trimis sub gardă, bănuiește totuși din privirea acestuia că s-ar putea să fie și altminteri, prăbușirea lui sufletească emoționează. Niculina iubește pe Bagaiac și dacă din plecarea ei enigmatică de după omorîrea lui Serghie ca și din atâtea cuvinte frînte sau răspicate s-ar putea schița vreo îndoială întreaga ei patimă și grijă de a-și feri iubitul de răzbunare bărbatului său, evadat din închisoare și întors, suferințele ei de a se împărți între vechea și noua dragoste ridică iubirea acestei primitive a patimei pe treapta clasicelor pasiuni ale umanității. Rusoaica este numai romanul himerelor locotenentului Bagaiac, dar și romanul de dragoste al Niculinei, haiduceasa, răsărită ca o zână a nopții într-un cătun înnecat în mister și umbră de pe malurile Nistrului. De departe și ce palide rămân pe lângă această voinică și pătimașă a iubirii de codru, toate Vidrele și toate Chrajnele literaturii noastre istorice. Dar studiul acestei eroine, celebră de astăzi înnainte, între egale, nu poate fi încheiat așa de ușor. El se amână numai. A fi isbutit să ridice la o înnaltă potență, egală în tot cursul romanului său de astăzi acele însușiri de concentrare și implicație sufletească, din nuvelele sale de faimă, a fi limpezit cu varga de alun a unei mari pasiuni, de două planuri, iadul sexualității, a fi ridicat pe plaurul țesut din tot atâtea experiențe bordeiul solid de pe Nistru al locotenentului Bagaiac, a fi împletit cu poesie și vigoare, o poveste, pe cât de romantică, pe atât de psihologică, iată ce constituie recordul d-lui Gib. Mihăescu în noul său roman și iată penru ce Rusoaica este una din cele mai tulburătoare licori ale epicei de astăzi - de ultimele evenile din Balcani, amintim apariția revistei „Macedonia“, ajuns în al VlI.la an de existență, sub direcția d-lui dr. Naum Nance, cari a nimidat-o. In ultimul număr (4—5, Maiu— Iunie), „Macedonia”, aduce pe lângă multe articole privind interesele oiipstei provincii aromâne din Balcani — și un comuncat menit să netească unele gâlcevuri anterioare dintre revistă și vechea „societate de cultură macedo-română**. Astfel „Wv .‘ialva filiii dr îiv ée lămurește că programul ei e opus celui al acestei societăți care a urmărit tot timpul colonizarea românilor macedoneni în pământurile vechiului Regat. Revista noastră vine cu o propunere nu lipsită de originalitate. Și dăm cuvântul: „Revista „Macedonia“, ca organ de cultură și propagandă națională, și-a cristalizat doctrina și programul preconizând cu toată puterea de convingere și credință, ca cdnmentul românesc din Macedonia să fie salvgardat și consolidat din punct de vedere național, cultural și economic în sensul înaltei politici de pacificare a Balcanilor printr'un acord durabil internațional și anume : proclamarea independenții Macedoniei, transformată într’un stat federiv, așa cum e Elveția de astăzi, sub protectoratul României. Ca cea mai mare putere balcanică’*. Nu știm întrucât pare posibilă realizarea visului acestei publicații, că adică să avem și noi (,,cea mai mare putere din Balcani*’) o Elveție a noastră, frumoasă și supusă Bucureștiului. Tot în corpul acestui număr al revistei se relatează pe larg evenimentul cununiei directorului cu grațioasa d-ră Galileea Petrescu, funcționară în ministerul industriei și comerțului“. j „RĂSĂRITUL”— revista de gânduri și sentimente curat creștine și care a adus și un prețios material literar *“ a împlinit 15 ani de existență. „Răsăritul** apare sub direcțiunea d-lui general I. Manolescu, preșe* dintele Caselor Naționale și prin larga colaborare a d-lor I. Gh. Oprișan și Al. Lascarov-Moldovanu, cunoscuții scriitori. J Revista care și-a serbat această glorioasă etate a apărut mai întâi la Chișinău, imediat după alipirea Basarabiei la Patria-Mumă. Dorim „Răsăritului“ încă mulți ani de viață și lumină... 111 1 mrfflTâjft .......—mi.■■ Procurile obligatorii și zelul avocaților (Urmare din pr*). lttj. ■ admiși în instanță, decât daca sunt asistați de avocați. Așa că, în fond, ele înseamnă acelaș lucru ca și cele date direct avocaților. S’ar părea prin urmare că noul cod de procedură, impunând obligativitatea reprezentării directe prin avocați, desființează procurile date persoanelor de fatal legătură dintre părțile, ocupate aiurea de alte afaceri — sau având domicilii depărtate de locul judecătei — și avocatul lor. Eu afirm că această măsură va i un rău pentru mersul proceselor în vechiul regat. Cele vreo câteva exemple ce mi s’ar da și cu care aș putea fi combătut, recunosc, în mod strălucit, nu schimbă aproape nimic din generalitatea cazurilor, care pot fi cu ușurință examinate. Așa că nu rămâne decât, odată cu consfințirea mesulei preconizate, dacă ea se consfințește în mod hotărît, să se acorde și sancțiuni severe împotriva avocaților lenți. Sancțiuni profesionale și neglijd daune civile pe care părțile vătămate le-ar obține firesc. In felul acesta măsura ar putea fi eficace, căci, am arătat la timp, în mâna avocaților conștiincioși și zeloși, ea ar duce la rezultate admirabile. Dar prevăd: obligativitatea va fi numai pentru bieții împricinați. Gib. B. ! IjiSlUC!