Calendarul, octombrie 1933 (Anul 2, nr. 487-512)

1933-10-01 / nr. 487

BKS3 H n.nilor MatrUtrati­ci . D­e ofitaji de reducere a prețurilor! Codul Civil Român ADNOTAT ColeeO« C. H4M4NGIII sub îngrijirea D-lui έr. Georgean Vol. I—VIII adnotat cu textul art. Italiene și Belgiene. )octrina Franceză și Româna: jurisprudența completă 1868—1927: egal în pânză Lei 3.500—Broșat Lei 3.000 De vânzare la toate librăriile. EDITURA LIBRĂRIEI „UNIVERSALA“ ALCALAY . Co. RITURI NEÎNTRECUTE Dispariția misterioasă a unui student din Cluj Crimă sau răp­ire. Cercetările poliției CLU­J. 30. — Poliția di­n locali­tate este preocupată de două zile cu un caz ciudat și misterios, în legătură cu dispariția tânărului student Mihail Ravasz, care avea domiciliul în str. Regina Măria No. 11 la d-na M. István. Iată amănunte în această cauză care face senzație în localitate. D-na M. István, a făcut denunț poliției locale prin care arăta, că de m­ai mult timp găzduește pe studentul Mihail Ravasz, care ur­ma cursurile la Universitatea din Cluj. Numitul student în zilele trecute a plecat de acasă fără sa anunțe gazdei că pleacă din oraș. D-na M. István văzând că tână­rul student nu se întoarce acasă nici după 4 zile a făcut denunț po­liției cerând să dispună cercetări­le necesare pentru găsirea dispă­rutului. Poliția pe baza indicațiunilor primite de la gazdă a dispus cer­cetări în legătură cu această dis­pariție. De­și în cele două zile din urmă s‘a mobilizat aproape toată briga­da de urmăriri, nu s’a putut afla nimic precis în legătură cu dispa­riția senzațională. CIN ESTE DISPĂRUTUL STU­DENT Interesându-ne în locuri compe­tente am aflat că studentul Mihai Ravasz este originar din Arad, fiul unui mare bogătaș de acolo. La Cluj ducea o viață variată și era simpatizat în toate cercurile bune minoritare. Adesea era vă­zut cu societăți mari la chefuri cari se prelungea de seara până dimineața. Din Cluj s­a telefonat la Arad, pentru a fi întrebați pă­rinții că nu cumva fiul lor a ple­cat acasă. S’a primit răspuns ca n­u știu nimic de soarta băiatului. CE SE CREDE LA POLIȚIE ■ Interesându-ne la secția de ur­măriri a chesturei locale am aflat că la data dispariției studentul M. Ravasz, avea asupra sa o sumă de 27—50.000 lei, deci nu este exclus ca cineva sa l fi tras în cursă pe numitul student. O altă părere s-a format în cer­curile polițienești din care rezultă că nu este exclusă o răpire a lui M. Rav­asz, pentru ca cei interesați să facă o presiune asupra părinți­lor pentru a obține bani, știind că familia este bogată. Părerea din urma pare încâtva întemeiată întrucât poliția este in­formată că tânărul student în ul­timul timp a fost văzut d­e multe ori în tovărășia a doi bărbați ne­cunoscuți în localitate, a căror ur­mă de asemenea a dispărut. Cazul face mare senzație în lo­calitate și se așteaptă cu viu inte­res cercetările poliției, crezându-se că în curând se va da de urmele dispărutului pentru a se lămuri a­­ceastă enigmă. Anulări și concesiuni de traseu — Aseară s’a întrunit la ministerul de comunicații­­ și lucrări publice, com­is­iu­nea specială compusă din d-nii : Șt. Enăchescu, președinte, I. Macovei, directorul mișcării c. f. r., Ștefanescu, Mihail Ioan, in­giner Peretz și Iorgulescu, membri, și inginer Da­ni­el eseu, secretar, pen­tru adjudecarea traseelor d­e cărău­șie publică. Comisiiunea luând în discuție concesionarea traseului Craiova- Bechet a acordat concesiunea aces­tei linii societății „Taxicoul“ din Oradea, stabilind o redevență a­ I­utila de 273.000 lei, pentru două vehicule, calculat la tariful d­e 2 lei kilometru. Deasemenea traseul Craiova-Hu­răzani a fost adjudecat asupra so­cietății „Taxicoul“ din Amaradia, fixându-se o redevență de 123.000 lei anual, pentru două autobuze, calculat la un tarif de 2 lei Km. Concesiunile de pe traseele Că­lărași-Puia-Petrei, Turnu Măgure­le-Roșiori­ile Vede și Craiova-Ple­­nița au fost anulate ; pentru pri­mele d­ouă trasee, comisiunea a ho­tărât ținerea unei licitații orale; în ce privește ultimul traseu, s-a hotărât, odată cu anularea conce­­siunei, segmentarea lui în d­ouă : Gara Moțăței-Plenița-Vârtop-Plop­șorul-Teucănău-Craiova și Cetate- Caraula-Vârtop-Plopșor-Terpezița- Leam­n­a-Cra­i­ova. PHP Producția peștelui Cu toate măsurile administrati­ve luate, din cauza timpului care s-a menținut rece, anul acesta pro­ducția peștelui nu a făcut nici un progres și este la nivelul produc­ției anului trecut. Se speră însă că producția din anul acesta poate întrece totul pe cea de anul trecut întrucât epoca de cruțare a fost riguros păzită, închiderea bălților s-a făcut la timp și pescuitul rațio­nal garantează generației de pește a anului prezent o bază sigură de producție. Cantitatea pescuită în anul aces­ta de P. A. R. I. D. și dijma se ci­frează la 10.572.299 kgr. In ce pri­vește veniturile rezultate din valo­rificarea acestor produci, adminis­­t „*»­. P. A. R I. D. are un deficit de 5.500.000 lei. La Galați, piața cea mai impor­tantă de desfacere a peștelui, spe­ciile importante s-au vândut astfel: șalău 19 lei kgr., știuca 11 lei kgr., crapul 8 lei, albitura 6 lei, babușca 5 lei. Intucât aceste prețuri sunt cu circa 30 la sută mai scăzute decât anul trecut, se explică pentru ce anul acesta veniturile au fost defi­citare. Ciocnirea de pe Dunăre — O lotcă motor scufundată — GALAȚI, 50. — O catastrofală ciocnire de vase a fost înregis­trată pe Dunăre astănoapte, pe la orele 3. De la Salina venea spre Galați lotca motor nr. 108 ,­ încărcată cu pește pentru piața Galați, condusă de chiar proprietarul ei Elefterie Lividov și fiul lui Ne­­culai Lividov. In dreptul km. 73, în apropie­rea gărei Prutului, Elefterie ob­servantă din partea opusă un bar­caz (dubă specială pentru cărat pește), a manevrat lotca spre stânga pentru a evita o ciocnire. Cum barcazul venea cu mare vi­teză și a făcut exact aceeaș ma­nevră, catastrofa s-a produs in mod fatal. Lotca izbită violent în dreptul motorului a fost sfărâmată și în câteva minute s-a scufundat cu întreaga cantitate de pește. Proprietarul vasului acciden­tat și fiul său au sărit în apă pentru a se salva. Cu mare greu­tate au putut fi pescuiți de per­son­alul de pe barcaz.Barcazul este denumit „Elena și este proprietatea d-lui­­ Nicolae Dum­itrescu din Galați. Căpitănia portului sesizată a ordonat o anch­etă petru a se stabili răspunderile in această ciocnire. Paubere se cifrează la peste 150.000. -ooo - ooo- Un funcționar particu­lar își face harakiri CERNĂUȚI.­­ Funcționarul par­ticular Ion Cernicovschi, în etate de 26 ani, a încercat ori după prânz să se sinucidă în plina stradă și anume în fața monumen­tului eroilor de la intersecția străzi­lor Regina Maria cu str. Ștefan cel Mare, aplicându-și, după sistemul japonez, dou­ă puternice lovituri transversale cu un pumnal în ab­­domen. Cu un țipet de groază și cu in­testinele ieșite afară, nefericitul sinucigaș s-a prăbuș­t la pământ, dând loc la un penibil spectacol în fața sutelor de trecători. Cu Salvarea, sinucigașul a fost transportat la spitalul Regele Carol al II-lea. Cauzele actului disperat nu se cunosc. „C­A­L­E­N­D­A­R­U­L­ B O lugubră descoperire la Brăila BRAIL­A, 50. — Cu ocazia unor săpături ce se făceau în str. Spe­­ranței, unde au fost dărâmate ha­lele, pentru a se clădi în loc bise­rica Sfinții Arhangheli, un mun­citor dislocând un bloc de piatră, a dat peste un cadavru de sex masculin. Chemat la fața locului, d. Răch­i­­țeanu, medic legist, a opinat că victima a fost strangulată. Deoarece se bănuește că ar fi vorba de un mare comerciant, care avea relații cu engrosiștii din Brăila și care a dispărut, chestura de poliție a dispus să se facă în­tinse cercetări, pentru identifica­rea cadavrului și, dacă va fi vor­ba, prinderea criminalului. Lugubra descoperire a făcut e­­normă sensație în cercurile locale. Vom reveni cu amănunte. ----------xox-----------­ In jurul evadării lui Brandahura si Creta 9­9 AIUD, 30. —.Am scris la timp, despre evadarea în stația Aiud, a deținuților Vladimir Brandahura și Dumitru Crețu, cunoscuți cri­minali, cari au fost condamnați de tribunalul Ilfov, la munca sil­nică pe viață, pentru crimă de o­­mor și tâlhărie. In jurul acestei evadări, s-au produs o mulțime de svonuri, care nu vor putea fi luate în serios decât in urma an­chetei ce va avea loc la peniten­ciarul Aiud, în cursul acestei săp­tămâni. Pentru prinderea acestor cri­minali, periculoși, au fost mobi­lizate toate forțele polițienești din întreg județul, s’au organizat potere de jandarmi, care fac asi­due urmăriri sub comanda d-lui comandant al legiunei, căp. Ni­­colescu. Până joi seara apariția bandiților nu a fost semnalată nicăeri, iar svonurile că ar dat atacuri în județ, sunt m­­ai exacte. IB«MS8BSiaagBESmffle35BE^BiSgk.. înfiorătoarea nenorocire de la o sinagogă din Calea Grivftței ~——-----—««sa» «a»«——---------— — 0 afirmă Se ® pp ® ¥ © ® că o spaimă Îngrozitoare. Nra a Senei moartei 30 rănite — In calea Grviței, intre numerele 141 și 143, se află o ulicioară des­tul de lungă dar și destul de strâm­tă — având case și pe o parte și pe cealaltă — cunoscută sub denu­mirea de fundătura Poradim (fostă Gri­vița). La extremitatea din fundul aces­tei ulicioare, pe partea­ stângă, la No. 21, se află un vechi imobil, care de mai bine de o jumătate veac a fost donat de către proprietarii săi , Carolina și Pincu Zissis, spre a fi transformat în sinagogă, ceea ce s’a și făcut încă din acea vreme. Aseară, fiind sărbătoarea evre­­ească „Iom Kipur“, in această sinagogă se adunaseră peste 300 de femei, în majoritate bătrâne, ca să participe la serviciul religios. Pes’­a­cee­a, când serviciul reli­gios era un totu, s’a stins pe neaș­teptate lumina. Nu fusese nimic alt­­­ceva decât se arsese siguranța. Când electricianul a vroit să schim­be siguranța, s’au produs câteva scântei la ventilator și la tablou. Din această cauză, o femee — probabil mai fricoasă decât celelalte—, a în­ceput a striga din răsputeri: „foc!“ întreaga massa de femei a început să strige la fel și s’a produs astfel o panică de nedescris. Sinagoga părea a se fi transformat într’un iad îngrozitor. Pretutindeni țipete și strigăte disperate. Femeilie dela balcoane s­au gră­mădit spre scară, ca să coboare în sinagogă. Balustrada s’a rupt și au căzut grămadă peste cele dela par­ter, mărind groaza și desnădejdea. SPRE UȘA ’Toată limb­­a se înghesuia spre ușă, care, însă, era încuiată — pen­­tru ca nu cumva vreun străin de rit să turbure slujba — și d­eea se pierduse. Chiar dacă ușa ar fi fost descuiată, nu ar fi putut ieși nimeni, deoarece ea se deschidea în inte­rior. Câteva femei, — cari fiind in ca­pul băncilor, au năvălit cele dintâi spre eșire, ajungând la ușe — au fost călcate în picioare și strivite de către celelalte, venite buzna și înghesuite peste ele. O bună parte din ele, păstrân­­du-și sângele rece și rămânând li­niștite la locurile lor, întrucât își dăduseră imediat seama că alarma fusese absolut nejustificată, au scă­pat refere. POM­PIERII ȘI AUTORITA­­TILE SOSS3C LA LOCUL NENOROCIRII Cum se dăduse alarma de foc, cineva a telefonat pompierilor și la fața locului a sosit după scurtă vreme, postul „Central“ sub co­manda d-lor căpitani Popescu Pin­tea și Grosescu.. Deasemeni, printre primii sosiți din partea autorităților­ a­u fost d-nii: procuror De’eanu și comisa­rul Voinescu, șeful circumscripției 37 polițienești. Au fost aduse apoi echipe de jan­darmi și gardieni publici pentru menținerea ordinei. Procedându-se cu mare greu­tate la evacuare s-a putut cons­tata că nenorocita panică a a­­vut ca urmare nouă femei moarte și vre­o treizeci de ră­niți. A fost anunțată și „Salvarea“, la locul nenorocirii venind trei ambulanțe sub conducerea in­ternilor Rări­ulesen Atanase și Gheorghiu Aurel, cari au dat rănitelor primele îngrijiri. La sosirea „Salvării“ cele mai multe dintre femeile ră­nite erau încă leșinate. Trei dintre victime fiind mai grav și având deci nevoe de se­rioase îngrijiri medicale, au fost transportate la spitalul Fi­lantropia și internate acolo. Printre acestea sunt : d-ra Charlotte Blasch, brodează, venită de curând din Arad și o doamnă anume Lea Morgen­stern, în ce privește pe cea de a treia, neputând vorbi și ne­­având asupră-i nici­ un act, nu i s-a putut stabili încă identita­tea. ANCHETA PARCHETULUI 9 Au mai venit — spre a proceda la facerea anchetei preliminare —­­d-nii : judecător de instrucție Ionel Stănescu titularul cabinetului VII; chestorul Const. Georgescu; comi­­sarul-șef N. Atanasiu din Siguran­ța Capitalei; comisarul Păulescu, șeful circumscripției 33 polițienești, în raionul căreea s’a întâmplat ne­norocirea ; comisarul Bratoloveanu, etc. . Magistratul instructor a stabilit identitatea a 8 femei din cele 9 moarte. Reprezentanții parchetului au au­torizat ca rudele și familiile victi­melor identificate să poată ridica corpurile neînsuflețite care au fost transportate cu automobilere la do­miciliile respective, urmând a fi a­­poi înmormântate. In ce privește cadavrul bătrânei neidentificate, el a fost transportat la Institutul medico-legal. AUDIEREA MARTORILOR . judecător Ionel Stănescu, pro­cedând la facerea primelor cerce­tări, a audiat pe d-nii : Poldi Zel­­zer din b-dul Alexandru Ion Cuza (fost Dreptului) nr. 4 și Maieu Weintraub din str. Popa Tatu nr. 62 precum și pe alți martori oculari la groaznica nenorocire. Din relatările date de aceștia, rezultă că nenorocirea s’a produs în împrejurările următoare : Pe la orele 8, — cum­ era prea cald, înlăuntru — s’a pus în func­țiune ventilatorul electric. In mo­­mentul acela arzându-se siguranța, lumina s’a­ stins. A fost adus un [UNK] e­­lectrician> spre a monta altă sim­i­­­­ranță. In timp ce electricianul lu­cra la tablou, s’a produs acea flacă­ră albastră, așa cum am menționat mai sus. Atunci s’a dat alarma de foc, primul strigăt fiind scos de una dintre femei, care mai apoi a fost ucisă în învălmășeală. După cum am spus, femele cari ocupau toate locurile de la balcon, au năvălit pe scară spre ușa ce­hă într’o mică curticică, ușă care de altfel — pe lângă că se deschide înlăundru — dar era încuiată cu cheea. Bărbații cari,,se aflau jos, în sală, au început să­ fluere. Unul dintre ei, un ceasornicar, a spart geamul. Ceilalți au fugit afa­ră, îngrămădindu-se în fața ușii în­chise spre a salva femeile. In jumătatea de oră care a ur­mat toată lumea își pierduse aproa­pe cu desăvârșire cumpătul. S-a stabilit că femeea care a stri­gat foc cea­­i­dui producând pa­nică cu urmări atât de dezastruoa­se, este Rașela Rubinstein din ca­lea Griviței 180, care a și murit. Vestea dezastrului s’a întins a­­seară fulgerător în toată Capitala, mai ales în cartierele evreiești. Mii de curioși staționau la orele 9 pe Calea Griviței și fundătura Pora­­dim. Cele 3 femei care fuseseră duse în stare gravă la spitalul Filantro­pia, au fost redate astăzi familii­lor. Starea lor nu prezintă nici un pericol. Celelalte femei care leșinaseră și-au revenit aseară. Rănitele au fost pansate la domiciliu. Azi se va face identificarea ce­lei de a 9-a victimă la institu­tul medico-legal de către procurorul de serviciu. ANCHETA OFICIALA Azi dimineață s-a făcut o an­chetă oficială la sinagoga din fundătura Poradim în legătură cu nenorocirea de aseară, care a stabili următoarele: Toată instalația electrică era defectă. Fișele erau instalate la tabloul de siguranță. Ventilatorul făcea scântei de câte ori funcțio­na, din cauza defectuozității sale. Reia Rubinstein a strigat „foc“ când a văzut scânteile de la radi­ator. Restul se cunoaște. Lupta studentimei cernank­ne CERNĂUȚI. — In vederea deschi­derii cursurilor universitare și a a­­propiatei sesiuni a examenelor de licență, studenții înscriși l­a diversele facultăți de pe lângă universitatea cernăuțe­ană, au început să revină la seidiu­l de reședință a studiului lor pentru a-și îndeplini înaltele lor o­­bligiațiiuni monade față de societate și față de viitorul lor, propriu. Odată cu venirea studenților și cu începerea anului universitar se afir­mă de la sine deosebit de importantă problemă a înfăptuirii celu mai ca­tegoric postulat al situdisinnuimii creș­tine și anume : Eliminarea elemen­tului evreesc de la universitatea lo­cală, înainte de a trece la examinarea problemei propriu zise, trebuie să scoatem în relief amănuntul că pos­tulatul de mai sus înfățișează rezul­tanta unei îndelungate lupte stu­dențești pentru a naționalizarea uni­versității din Cernăuți, o acțiune sprijinită de Întreaga opinie publi­că română din Bucovina. MOTIVELE AGITAȚIEI STUDEN­ȚEȘTI Motivele din cari isvorește astăzi începutul agitației studenților ro- Un pute un incendiu la rafina­ta „Norii“ din Ploești PLOEȘTI, 30. — Astănoapte pe la orele 4,30, un puternic incen­diu s’a declarat la rafinăria pe­troliferă „Noris“ din orașul nos­tru și anume în localul în care se află secția de fabricat „negru de fum“ (chinoroz). Focul a luat naștere dela pre­paratele pentru chinorez care nu erau terminate și foarte infla­mabile, întinzându-se la întreaga clădire foarte repede. Anunțându-se pompierii și au­toritățile, la locul incendiului a sosit postul de pompieri local care împreună cu echipele de incendiu ale fabricei au început localizarea focului. Din partea a­­utorităților au sosit d.­insp. Po­­rumboiu, chestorul poliției muni­cipiului, Alecu Popescu, șeful si­guranței și comisarul Bogzeanu. La ora 5,30 focul a fost stins. Pagubele se ridică la 200.000 lei­ mâni de pe lângă universitatea noa­stră rezidă, pe lângă cele de ordin tranșant național,­­pe cari le-am re­latat mai sus, în următoarele împre­jurări, exclusiv pendinte de compe­­tința și autoritatea rectoratului și a Senatului universitar : 1) Terminarea anchetei in contra studenților agresori din ziua de 3 Mai 1933 și exemplară lor pedepsire în conformitate cu dispozițiunile regulamentului universitar, 2) Aflarea unei modalități echita­bile pentru ca drepturile la examene ale studențiimei române creștine să fie respectate și 3) Reducerea taxelor de înscriere și a taxelor de examene, potrivit propunerilor făcute, în numeroase memorii, de centrul studențesc bu­covinean. NECESITATEA LUI NUMERUS CLAUSUS In ce privește obiectivele lupte na­ționale, în care se află angajată stu­dențimea română, putem iarăși a­­firma că reprezentanții legali conducătorii ei de fapt, își dau sea­si­­ma că eliminarea totală a elemen­tului evreesc din universitate este pentru moment o problemă nereali­zabilă, întrucât ea depinde nu de voința studențimei, ci de un întreg complex de împrejurări politice, cari în starea actuală a lucrurilor nu se manifestă în înțelesul reorganizării Statului român pe baze absolut na­ționale. , "Ști­­u atât mai mult însă studenți­mea creștină cere introducerea ne­întârziată a lui numerus clausus, de­oarece reprezintă un act de guver­nământ, care poate fi luat fără nici o dificultate. In această direcție, studenții creș­tini sunt deciși a face uz de spiritul lor de jertfă, apelând la sentimen­tul de solidaritate al tuturor colegi­lor creștini, pentru că acest dezide­rat național să ia ființă cu un ceas mai de­vreme. In lumina acestor considerente, este evident că factorii conducători ai universității trebuie să țină cont de mișcarea națională universitară a studenților noștri, evitând astfel o definitivă ruptură între corpul profesoral și studențimea creștină, fapt ce ar putea să pună în cum­pănă însăși problema existenței universității locale. Eugen Popovici Ortodoxia în occident (Armata din pag. III-a) a ortodoxiei. Păr. Mihălcescu, prof. la Fac. de teologie din București, a avut de asemenea în timpul celor doi ani cât a stat la Paris, o activitate foarte rodnică și mult apreciată. Cu acelaș gând, P. C. Sa a publicat în franțuzește ,,La théologie symboli­­c fine au point de vue de l’Eglise or­thodoxe orientale“, în 1932, care a și început a fi studiată cu mult in­teres și mult apreciată de marii teo­logi occidentali, cari prin acest mij­loc fac cunoștință cu dogmele și cultul Bisericii ortodoxe. Editată in ciclul „Les Religions“ de librăria Alcan, lucrarea păr. Bul­­gacov amintită mai sus, aduce rea­le Servici acestei cauze. Alături de aceea a lui Gogan despre catoli­cism și V. Monod despre protestan­tism, pare că le întrece pe amân­două in profunzime și claritate. Remarcăm cu plăcută surpriză cum un protestant ca d. W. A. Win­ger, I. Hooft, un distins teolog olan­dez, vorbește despre ortodoxie cu a­­tâta obiectivitate și simpatie. ■ In această atmosferă și condi­­țiuni, era și firesc ca ortodoxia să dobândească simpatii și adepți. U­­nul din rezultatele cele mai concre­te este înființarea unei biserici or­­todoxe franceze. Datele acestui prim început de răspândire a ortodoxiei printre francezi le dețin chiar de la preotul acestei noui parohii, păr. Gittet. L’am vizitat chiar în biserică în timpul sf. Liturghii. Oficiază cul­tul într’o capelă a unui templu pro­testant „oratoire Evangélise de la Trinité“, 174. Ed. de la Gara din Pa­ris. Ortodoxia este păstrată cu sfin­țenie. Numai limba e­ste nouă. Pentru că, ceea ce dă nota noută­ții și­ curiozității nu este atât fap­tul că tot cultul se săvârșește într’o limbă­­ oarecare, limba națională fiind pentru ortodocși limba oficia­lă a cultului. Ci de remarcat, este că prima dată se oficiază o litur­ghie în franțuzește de către fran­cezi, poate că acești creștini sunt primii francezi ortodocși, din câte știm noi. Prima comunitate ortodoxă de limbă franceză datează încă din 1928. începutul l-a făcut un grup de Francezi veniți din Rusia și câțiva protestanți deveniți ortodocși. încă unul din motivele, cari-i impuneau înființarea, era că Rușii născuți în Franța nu știu toți rusește, iar din­tre cei veniți din Rusia, mulți au ui­tat limba rusă. Este inițiată de mi­reni cu aprobarea mitropolitului rus din Paris. Ca și celelalte biserici ruse din străinătate, depinde canonicește de patriarhul din Constantinopol. Biserica numără 120 membri, veniți mai ales din rândul protestanților și se întreține din cotizații benevole. In ceea ce privește activitatea so­cială, biserica aceasta poate sta în rândul celor mai zeloase dintre cele catolice sau protestante. Un preot ajutător, G. Jouanit, conduce un a­­zil la țară, iar păr. Gillet se ocupă de școalele de Duminică, închisori, spitale, cercuri religioase ș. a. doar nu este singura parohie de se­Și­lul acesta. Mai există două : la Nan­tes și Strasbourg. La Nantes există și biserică și preot încă din 1931. Parohienii sunt Francezi, Ruși, Greci și Polonezi. La Strasbourg au o capelă în bi­serica protestantă St. Paul, dar nu au preot. Vine din când în când preo­tul Gillet sau altul din Belfort. Păr. Gillet face vizite anuale pe la Nice, Menton, unde sunt orto­docși Francezi cari au nevoie de servicii religioa­se. P. C. Sa mai este în relație și cu grupul ortodocșilor englezi din Londra, cari sunt și în căutarea unui preot, care să le facă serviciile religioase in limba en­gleză. Păr. Gillet a fost preot unit. La Nice, a determinat un puternic cu­rent pentru trecerea la ortodoxie a catolicilor. Episcopul locului l-a si­lit însă, să părăsească orașul. P. C. Sa mai este și profesor de limba și literatura religioasă franceză la Fa­cultatea de teologie ortodoxă rusă din Paris. Inteligent, viciu și plin de zel apostolic, P. C. Sa este foarte mult apreciat și iubit de Ruși și te­mut de catolici. Catolicii, dându-și seama că o condamnare publică a­ unei persoane, în loc să-i servească, mai rău strică, întrucât servește drept propagandă persoanei și con­vingerilor sale, nu l-au excomunicat. Astfel, păr. Gillet nu-i­ încă înlă­turat oficial din rândul lor. Ortodoxia nu este, după P. C. Sa, incompatibilă cu mentalitatea occi­dentală. Numai că, dacă ortodoxia trebue să rămână neapărat în esen­ță aceiași, în ceea ce privește acti­varea ei în societate, trebue să ca­pete un ritm occidental. Faptele înșirate arată că orto­doxia va avea un frumos viitor în Occident. Curentul de simpatie și înțelegere a ortodoxiei este chiar mult m­ai întins și mai puternic de­cât cel pe care-l arată aceste câte­va date. Protestanții, în studiile lor, au în­ceput să ia ortodoxia drept normă și-și fac o laudă din a fi cât mai a­­proape de ea. Convertirile la orto­doxie sunt din ce în ce mai dese. A­­nul trecut, o eminentă studentă a Facultății de teologie protestantă din Strasbourg, d-ra Siegel, a îm­brățișat oficial ortodoxia. Iar anul acesta, n’a ezitat să apere cu mare îndrăzneală și pricepere, cultul sfinților în ortodoxie, la examenul său de bacalaureat în teologie. Lucruri care, pentru noi, ortodoc­șii, constitue un eveniment, o izbân­dă și o nădejde. Pentru occidentali, înseamnă po­sibilitatea unei experiențe religioa­se creștine inedite și mai cu seamă, cât mai autentic creștină. Const. C. Ravel procesul unor spioni sovietici — Instalarea «un post de raii›-trans­m­isiuni‚ la Tigh­­aia — CHIȘINĂU. — Consiliul de răz­boi din localitate a judecat ori pro­cesul extrem de interesant al unor spioni sovietici. Faptele pentru cari au fost jude­cați, sunt următoarele: Tânărul Chiril Perinchin din Tighina a tre­cut în anul 1919 in Rusia Sovietică. Timp de 14 ani părinții n’au avut nici o veste despre el. In Rusia Sovietică, tânărul Petri­­chin­ a jucat un rol important ca spion pentru străinătate. In 1926, a fost trimis în Italia, de unde în­să fu expulzat de guvernul fascist. In acelaș an, veni în Basarabia de unde se întorsese curând în U­­craina cu un bogat material infor­mativ. De la 1926 și până în ianua­rie 1933, fu trimis in nenumărate rânduri în Germania. In Romnia se temea să vină, deoarece fiind supus român, era considerat dezer­tor. Dar odată cu venirea la pute­re a regimului hitlerist în Germa­nia, Sovietele fură nevoite să-și re­tragă curieri de pe teritoriul ger­man. Astfel Petrichin fiind readus pe frontul român, în Aprilie cor., primi însărcinarea să treacă la Ti­ghina și să instaleze aci un punct de radiotransmisiune, cu a­­jutorul căruia să țină sovietele în curent cu mhersul vieții militare și a siguranței statului român. Venit la Tighina în ziua de 14 A­­prilie cor. se prezentă cu un alt complice la tatăl său Pavel Petri­chin. Ambii erau îmbrăcați în hai­ne militare, iar la chipiu aveau ini­țialele reg. 40 „Călărași“. După ce statură câtva timp au dispărut, Tatăl spune că fusese informat că ambii tocmiseră altă gazdă, de un­de au început să lucreze. Fiul lui Pavel Petrichin, Vladi­mir i-a văzut în Sâmbăta Sf. Paști noaptea în biserică beți morți. Ve­nind în ziua de 18 Aprilie la bă­trân cu un geamantan, în care e­­ra aparatul de radio, l-au lăsat aci și l-au obligat pe bătrân să-l ducă la noua gazdă de la Borisovca. Bătrânul, crezând că îi va da câștig această meserie, primi. Pe la ora 10 seara, când ducea geaman­tanul cu aparatul de radio spre Borisovca, fu surprins de gardia­nul public Ilarion Savca. Luat din scurt, Pavel Petrichin mărturisi to­tul.Apărarea, prin d. avocat Tom­a Rațu arătând buna credință a bă­trânului, a cerut achitarea. Consiliul intrând în deliberare, după o jumă de oră a condamnat pe Chiril Petrichin la 20 ani muncă silnică și 50.000 lei amendă, iar pe Pavel l-a achitat. -xx-Prețuri fixe De curând, un cadou ce aveam obligația să-l fac unui coleg de ziua onomastică, m’a îndrumat spre magazinul Rosenthal di­n ca­lea Victoriei. Aleg un modest o­­biect și cer să mi se fixeze prețul. Evident cum din păcate es­te uzul în comerțul nostru, fac contra­­ofertă. „Prețurile noastre sunt ab­solut fixe1e, îmi răspunde prompt vânzătoarea și la insistența mea primesc lămuririle edificatoare ca mai curând preferă să nu închee o vânzare deși timpurile sunt atât d­e grele, decât să accepte tocmeala, deviza lor fiind prețuri bine com­primate, clar fixe. Mica cumpărătură m’a făcut să meditez la binefacerea sistemului „prețuri fixe“ și aceasta din urmă­toarele motive : Cât este de neplăcut, cât este de incorect când într’un magazin se cere pentru o cumpărătură oare­ți care un preț enorm și în timp ce tu studiezi obiectul, vânzătorul îți pune obișnuita întrebare „cât ofe­riți?“ Pentru că, să ne înțelegem, dacă pentru un obiect ce valorea­ză 1003 lei se cere două și ai ofe­rit 1300 atunci ești păcălit căci a­­celaș obiect cumpărat de un client dispus pe tocmeală este obținut nu­mai cu 1000 lei, deci o operație complect necinstită din partea co­merciantului. Afară de aceasta tim­pul pierdut, diverse sâcceli și nesiguranța contribuesc desigur pentru a determina comercianții să adopte prețurile fixe. Unde mai punem că perfecționarea acestui sistem­­ ridică enorm și prestigiul comerciantului și așteptăm cu in­teres modul cum comercianții vor reacționa.

Next