Calendarul, octombrie 1933 (Anul 2, nr. 487-512)
1933-10-01 / nr. 487
BKS3 H n.nilor MatrUtratici . De ofitaji de reducere a prețurilor! Codul Civil Român ADNOTAT ColeeO« C. H4M4NGIII sub îngrijirea D-lui Îr. Georgean Vol. I—VIII adnotat cu textul art. Italiene și Belgiene. )octrina Franceză și Româna: jurisprudența completă 1868—1927: egal în pânză Lei 3.500—Broșat Lei 3.000 De vânzare la toate librăriile. EDITURA LIBRĂRIEI „UNIVERSALA“ ALCALAY . Co. RITURI NEÎNTRECUTE Dispariția misterioasă a unui student din Cluj Crimă sau răpire. Cercetările poliției CLUJ. 30. — Poliția din localitate este preocupată de două zile cu un caz ciudat și misterios, în legătură cu dispariția tânărului student Mihail Ravasz, care avea domiciliul în str. Regina Măria No. 11 la d-na M. István. Iată amănunte în această cauză care face senzație în localitate. D-na M. István, a făcut denunț poliției locale prin care arăta, că de mai mult timp găzduește pe studentul Mihail Ravasz, care urma cursurile la Universitatea din Cluj. Numitul student în zilele trecute a plecat de acasă fără sa anunțe gazdei că pleacă din oraș. D-na M. István văzând că tânărul student nu se întoarce acasă nici după 4 zile a făcut denunț poliției cerând să dispună cercetările necesare pentru găsirea dispărutului. Poliția pe baza indicațiunilor primite de la gazdă a dispus cercetări în legătură cu această dispariție. Deși în cele două zile din urmă s‘a mobilizat aproape toată brigada de urmăriri, nu s’a putut afla nimic precis în legătură cu dispariția senzațională. CIN ESTE DISPĂRUTUL STUDENT Interesându-ne în locuri competente am aflat că studentul Mihai Ravasz este originar din Arad, fiul unui mare bogătaș de acolo. La Cluj ducea o viață variată și era simpatizat în toate cercurile bune minoritare. Adesea era văzut cu societăți mari la chefuri cari se prelungea de seara până dimineața. Din Cluj sa telefonat la Arad, pentru a fi întrebați părinții că nu cumva fiul lor a plecat acasă. S’a primit răspuns ca nu știu nimic de soarta băiatului. CE SE CREDE LA POLIȚIE ■ Interesându-ne la secția de urmăriri a chesturei locale am aflat că la data dispariției studentul M. Ravasz, avea asupra sa o sumă de 27—50.000 lei, deci nu este exclus ca cineva sa l fi tras în cursă pe numitul student. O altă părere s-a format în cercurile polițienești din care rezultă că nu este exclusă o răpire a lui M. Ravasz, pentru ca cei interesați să facă o presiune asupra părinților pentru a obține bani, știind că familia este bogată. Părerea din urma pare încâtva întemeiată întrucât poliția este informată că tânărul student în ultimul timp a fost văzut de multe ori în tovărășia a doi bărbați necunoscuți în localitate, a căror urmă de asemenea a dispărut. Cazul face mare senzație în localitate și se așteaptă cu viu interes cercetările poliției, crezându-se că în curând se va da de urmele dispărutului pentru a se lămuri această enigmă. Anulări și concesiuni de traseu — Aseară s’a întrunit la ministerul de comunicații și lucrări publice, comisiunea specială compusă din d-nii : Șt. Enăchescu, președinte, I. Macovei, directorul mișcării c. f. r., Ștefanescu, Mihail Ioan, inginer Peretz și Iorgulescu, membri, și inginer Daniel eseu, secretar, pentru adjudecarea traseelor de cărăușie publică. Comisiiunea luând în discuție concesionarea traseului Craiova- Bechet a acordat concesiunea acestei linii societății „Taxicoul“ din Oradea, stabilind o redevență a Iutila de 273.000 lei, pentru două vehicule, calculat la tariful de 2 lei kilometru. Deasemenea traseul Craiova-Hurăzani a fost adjudecat asupra societății „Taxicoul“ din Amaradia, fixându-se o redevență de 123.000 lei anual, pentru două autobuze, calculat la un tarif de 2 lei Km. Concesiunile de pe traseele Călărași-Puia-Petrei, Turnu Măgurele-Roșioriile Vede și Craiova-Plenița au fost anulate ; pentru primele două trasee, comisiunea a hotărât ținerea unei licitații orale; în ce privește ultimul traseu, s-a hotărât, odată cu anularea concesiunei, segmentarea lui în două : Gara Moțăței-Plenița-Vârtop-Plopșorul-Teucănău-Craiova și Cetate- Caraula-Vârtop-Plopșor-Terpezița- Leamna-Craiova. PHP Producția peștelui Cu toate măsurile administrative luate, din cauza timpului care s-a menținut rece, anul acesta producția peștelui nu a făcut nici un progres și este la nivelul producției anului trecut. Se speră însă că producția din anul acesta poate întrece totul pe cea de anul trecut întrucât epoca de cruțare a fost riguros păzită, închiderea bălților s-a făcut la timp și pescuitul rațional garantează generației de pește a anului prezent o bază sigură de producție. Cantitatea pescuită în anul acesta de P. A. R. I. D. și dijma se cifrează la 10.572.299 kgr. In ce privește veniturile rezultate din valorificarea acestor produci, administ „*». P. A. R I. D. are un deficit de 5.500.000 lei. La Galați, piața cea mai importantă de desfacere a peștelui, speciile importante s-au vândut astfel: șalău 19 lei kgr., știuca 11 lei kgr., crapul 8 lei, albitura 6 lei, babușca 5 lei. Intucât aceste prețuri sunt cu circa 30 la sută mai scăzute decât anul trecut, se explică pentru ce anul acesta veniturile au fost deficitare. Ciocnirea de pe Dunăre — O lotcă motor scufundată — GALAȚI, 50. — O catastrofală ciocnire de vase a fost înregistrată pe Dunăre astănoapte, pe la orele 3. De la Salina venea spre Galați lotca motor nr. 108 , încărcată cu pește pentru piața Galați, condusă de chiar proprietarul ei Elefterie Lividov și fiul lui Neculai Lividov. In dreptul km. 73, în apropierea gărei Prutului, Elefterie observantă din partea opusă un barcaz (dubă specială pentru cărat pește), a manevrat lotca spre stânga pentru a evita o ciocnire. Cum barcazul venea cu mare viteză și a făcut exact aceeaș manevră, catastrofa s-a produs in mod fatal. Lotca izbită violent în dreptul motorului a fost sfărâmată și în câteva minute s-a scufundat cu întreaga cantitate de pește. Proprietarul vasului accidentat și fiul său au sărit în apă pentru a se salva. Cu mare greutate au putut fi pescuiți de personalul de pe barcaz.Barcazul este denumit „Elena și este proprietatea d-lui Nicolae Dumitrescu din Galați. Căpitănia portului sesizată a ordonat o anchetă petru a se stabili răspunderile in această ciocnire. Paubere se cifrează la peste 150.000. -ooo - ooo- Un funcționar particular își face harakiri CERNĂUȚI. Funcționarul particular Ion Cernicovschi, în etate de 26 ani, a încercat ori după prânz să se sinucidă în plina stradă și anume în fața monumentului eroilor de la intersecția străzilor Regina Maria cu str. Ștefan cel Mare, aplicându-și, după sistemul japonez, două puternice lovituri transversale cu un pumnal în abdomen. Cu un țipet de groază și cu intestinele ieșite afară, nefericitul sinucigaș s-a prăbușt la pământ, dând loc la un penibil spectacol în fața sutelor de trecători. Cu Salvarea, sinucigașul a fost transportat la spitalul Regele Carol al II-lea. Cauzele actului disperat nu se cunosc. „CALENDARUL B O lugubră descoperire la Brăila BRAILA, 50. — Cu ocazia unor săpături ce se făceau în str. Speranței, unde au fost dărâmate halele, pentru a se clădi în loc biserica Sfinții Arhangheli, un muncitor dislocând un bloc de piatră, a dat peste un cadavru de sex masculin. Chemat la fața locului, d. Răchițeanu, medic legist, a opinat că victima a fost strangulată. Deoarece se bănuește că ar fi vorba de un mare comerciant, care avea relații cu engrosiștii din Brăila și care a dispărut, chestura de poliție a dispus să se facă întinse cercetări, pentru identificarea cadavrului și, dacă va fi vorba, prinderea criminalului. Lugubra descoperire a făcut enormă sensație în cercurile locale. Vom reveni cu amănunte. ----------xox----------- In jurul evadării lui Brandahura si Creta 99 AIUD, 30. —.Am scris la timp, despre evadarea în stația Aiud, a deținuților Vladimir Brandahura și Dumitru Crețu, cunoscuți criminali, cari au fost condamnați de tribunalul Ilfov, la munca silnică pe viață, pentru crimă de omor și tâlhărie. In jurul acestei evadări, s-au produs o mulțime de svonuri, care nu vor putea fi luate în serios decât in urma anchetei ce va avea loc la penitenciarul Aiud, în cursul acestei săptămâni. Pentru prinderea acestor criminali, periculoși, au fost mobilizate toate forțele polițienești din întreg județul, s’au organizat potere de jandarmi, care fac asidue urmăriri sub comanda d-lui comandant al legiunei, căp. Nicolescu. Până joi seara apariția bandiților nu a fost semnalată nicăeri, iar svonurile că ar dat atacuri în județ, sunt mai exacte. IB«MS8BSiaagBESmffle35BE^BiSgk.. înfiorătoarea nenorocire de la o sinagogă din Calea Grivftței ~——-----—««sa» «a»«——---------— — 0 afirmă Se ® pp ® ¥ © ® că o spaimă Îngrozitoare. Nra a Senei moartei 30 rănite — In calea Grviței, intre numerele 141 și 143, se află o ulicioară destul de lungă dar și destul de strâmtă — având case și pe o parte și pe cealaltă — cunoscută sub denumirea de fundătura Poradim (fostă Grivița). La extremitatea din fundul acestei ulicioare, pe partea stângă, la No. 21, se află un vechi imobil, care de mai bine de o jumătate veac a fost donat de către proprietarii săi , Carolina și Pincu Zissis, spre a fi transformat în sinagogă, ceea ce s’a și făcut încă din acea vreme. Aseară, fiind sărbătoarea evreească „Iom Kipur“, in această sinagogă se adunaseră peste 300 de femei, în majoritate bătrâne, ca să participe la serviciul religios. Pes’aceea, când serviciul religios era un totu, s’a stins pe neașteptate lumina. Nu fusese nimic altceva decât se arsese siguranța. Când electricianul a vroit să schimbe siguranța, s’au produs câteva scântei la ventilator și la tablou. Din această cauză, o femee — probabil mai fricoasă decât celelalte—, a început a striga din răsputeri: „foc!“ întreaga massa de femei a început să strige la fel și s’a produs astfel o panică de nedescris. Sinagoga părea a se fi transformat într’un iad îngrozitor. Pretutindeni țipete și strigăte disperate. Femeilie dela balcoane sau grămădit spre scară, ca să coboare în sinagogă. Balustrada s’a rupt și au căzut grămadă peste cele dela parter, mărind groaza și desnădejdea. SPRE UȘA ’Toată limba se înghesuia spre ușă, care, însă, era încuiată — pentru ca nu cumva vreun străin de rit să turbure slujba — și deea se pierduse. Chiar dacă ușa ar fi fost descuiată, nu ar fi putut ieși nimeni, deoarece ea se deschidea în interior. Câteva femei, — cari fiind in capul băncilor, au năvălit cele dintâi spre eșire, ajungând la ușe — au fost călcate în picioare și strivite de către celelalte, venite buzna și înghesuite peste ele. O bună parte din ele, păstrându-și sângele rece și rămânând liniștite la locurile lor, întrucât își dăduseră imediat seama că alarma fusese absolut nejustificată, au scăpat refere. POMPIERII ȘI AUTORITATILE SOSS3C LA LOCUL NENOROCIRII Cum se dăduse alarma de foc, cineva a telefonat pompierilor și la fața locului a sosit după scurtă vreme, postul „Central“ sub comanda d-lor căpitani Popescu Pintea și Grosescu.. Deasemeni, printre primii sosiți din partea autorităților au fost d-nii: procuror De’eanu și comisarul Voinescu, șeful circumscripției 37 polițienești. Au fost aduse apoi echipe de jandarmi și gardieni publici pentru menținerea ordinei. Procedându-se cu mare greutate la evacuare s-a putut constata că nenorocita panică a avut ca urmare nouă femei moarte și vreo treizeci de răniți. A fost anunțată și „Salvarea“, la locul nenorocirii venind trei ambulanțe sub conducerea internilor Răriulesen Atanase și Gheorghiu Aurel, cari au dat rănitelor primele îngrijiri. La sosirea „Salvării“ cele mai multe dintre femeile rănite erau încă leșinate. Trei dintre victime fiind mai grav și având deci nevoe de serioase îngrijiri medicale, au fost transportate la spitalul Filantropia și internate acolo. Printre acestea sunt : d-ra Charlotte Blasch, brodează, venită de curând din Arad și o doamnă anume Lea Morgenstern, în ce privește pe cea de a treia, neputând vorbi și neavând asupră-i nici un act, nu i s-a putut stabili încă identitatea. ANCHETA PARCHETULUI 9 Au mai venit — spre a proceda la facerea anchetei preliminare —d-nii : judecător de instrucție Ionel Stănescu titularul cabinetului VII; chestorul Const. Georgescu; comisarul-șef N. Atanasiu din Siguranța Capitalei; comisarul Păulescu, șeful circumscripției 33 polițienești, în raionul căreea s’a întâmplat nenorocirea ; comisarul Bratoloveanu, etc. . Magistratul instructor a stabilit identitatea a 8 femei din cele 9 moarte. Reprezentanții parchetului au autorizat ca rudele și familiile victimelor identificate să poată ridica corpurile neînsuflețite care au fost transportate cu automobilere la domiciliile respective, urmând a fi apoi înmormântate. In ce privește cadavrul bătrânei neidentificate, el a fost transportat la Institutul medico-legal. AUDIEREA MARTORILOR . judecător Ionel Stănescu, procedând la facerea primelor cercetări, a audiat pe d-nii : Poldi Zelzer din b-dul Alexandru Ion Cuza (fost Dreptului) nr. 4 și Maieu Weintraub din str. Popa Tatu nr. 62 precum și pe alți martori oculari la groaznica nenorocire. Din relatările date de aceștia, rezultă că nenorocirea s’a produs în împrejurările următoare : Pe la orele 8, — cum era prea cald, înlăuntru — s’a pus în funcțiune ventilatorul electric. In momentul acela arzându-se siguranța, lumina s’a stins. A fost adus un [UNK] electrician> spre a monta altă simiranță. In timp ce electricianul lucra la tablou, s’a produs acea flacără albastră, așa cum am menționat mai sus. Atunci s’a dat alarma de foc, primul strigăt fiind scos de una dintre femei, care mai apoi a fost ucisă în învălmășeală. După cum am spus, femele cari ocupau toate locurile de la balcon, au năvălit pe scară spre ușa cehă într’o mică curticică, ușă care de altfel — pe lângă că se deschide înlăundru — dar era încuiată cu cheea. Bărbații cari,,se aflau jos, în sală, au început să fluere. Unul dintre ei, un ceasornicar, a spart geamul. Ceilalți au fugit afară, îngrămădindu-se în fața ușii închise spre a salva femeile. In jumătatea de oră care a urmat toată lumea își pierduse aproape cu desăvârșire cumpătul. S-a stabilit că femeea care a strigat foc ceaidui producând panică cu urmări atât de dezastruoase, este Rașela Rubinstein din calea Griviței 180, care a și murit. Vestea dezastrului s’a întins aseară fulgerător în toată Capitala, mai ales în cartierele evreiești. Mii de curioși staționau la orele 9 pe Calea Griviței și fundătura Poradim. Cele 3 femei care fuseseră duse în stare gravă la spitalul Filantropia, au fost redate astăzi familiilor. Starea lor nu prezintă nici un pericol. Celelalte femei care leșinaseră și-au revenit aseară. Rănitele au fost pansate la domiciliu. Azi se va face identificarea celei de a 9-a victimă la institutul medico-legal de către procurorul de serviciu. ANCHETA OFICIALA Azi dimineață s-a făcut o anchetă oficială la sinagoga din fundătura Poradim în legătură cu nenorocirea de aseară, care a stabili următoarele: Toată instalația electrică era defectă. Fișele erau instalate la tabloul de siguranță. Ventilatorul făcea scântei de câte ori funcționa, din cauza defectuozității sale. Reia Rubinstein a strigat „foc“ când a văzut scânteile de la radiator. Restul se cunoaște. Lupta studentimei cernankne CERNĂUȚI. — In vederea deschiderii cursurilor universitare și a apropiatei sesiuni a examenelor de licență, studenții înscriși la diversele facultăți de pe lângă universitatea cernăuțeană, au început să revină la seidiul de reședință a studiului lor pentru a-și îndeplini înaltele lor obligiațiiuni monade față de societate și față de viitorul lor, propriu. Odată cu venirea studenților și cu începerea anului universitar se afirmă de la sine deosebit de importantă problemă a înfăptuirii celu mai categoric postulat al situdisinnuimii creștine și anume : Eliminarea elementului evreesc de la universitatea locală, înainte de a trece la examinarea problemei propriu zise, trebuie să scoatem în relief amănuntul că postulatul de mai sus înfățișează rezultanta unei îndelungate lupte studențești pentru a naționalizarea universității din Cernăuți, o acțiune sprijinită de Întreaga opinie publică română din Bucovina. MOTIVELE AGITAȚIEI STUDENȚEȘTI Motivele din cari isvorește astăzi începutul agitației studenților ro- Un pute un incendiu la rafinata „Norii“ din Ploești PLOEȘTI, 30. — Astănoapte pe la orele 4,30, un puternic incendiu s’a declarat la rafinăria petroliferă „Noris“ din orașul nostru și anume în localul în care se află secția de fabricat „negru de fum“ (chinoroz). Focul a luat naștere dela preparatele pentru chinorez care nu erau terminate și foarte inflamabile, întinzându-se la întreaga clădire foarte repede. Anunțându-se pompierii și autoritățile, la locul incendiului a sosit postul de pompieri local care împreună cu echipele de incendiu ale fabricei au început localizarea focului. Din partea autorităților au sosit d.insp. Porumboiu, chestorul poliției municipiului, Alecu Popescu, șeful siguranței și comisarul Bogzeanu. La ora 5,30 focul a fost stins. Pagubele se ridică la 200.000 lei mâni de pe lângă universitatea noastră rezidă, pe lângă cele de ordin tranșant național,pe cari le-am relatat mai sus, în următoarele împrejurări, exclusiv pendinte de competința și autoritatea rectoratului și a Senatului universitar : 1) Terminarea anchetei in contra studenților agresori din ziua de 3 Mai 1933 și exemplară lor pedepsire în conformitate cu dispozițiunile regulamentului universitar, 2) Aflarea unei modalități echitabile pentru ca drepturile la examene ale studențiimei române creștine să fie respectate și 3) Reducerea taxelor de înscriere și a taxelor de examene, potrivit propunerilor făcute, în numeroase memorii, de centrul studențesc bucovinean. NECESITATEA LUI NUMERUS CLAUSUS In ce privește obiectivele lupte naționale, în care se află angajată studențimea română, putem iarăși afirma că reprezentanții legali conducătorii ei de fapt, își dau seasima că eliminarea totală a elementului evreesc din universitate este pentru moment o problemă nerealizabilă, întrucât ea depinde nu de voința studențimei, ci de un întreg complex de împrejurări politice, cari în starea actuală a lucrurilor nu se manifestă în înțelesul reorganizării Statului român pe baze absolut naționale. , "Știu atât mai mult însă studențimea creștină cere introducerea neîntârziată a lui numerus clausus, deoarece reprezintă un act de guvernământ, care poate fi luat fără nici o dificultate. In această direcție, studenții creștini sunt deciși a face uz de spiritul lor de jertfă, apelând la sentimentul de solidaritate al tuturor colegilor creștini, pentru că acest deziderat național să ia ființă cu un ceas mai devreme. In lumina acestor considerente, este evident că factorii conducători ai universității trebuie să țină cont de mișcarea națională universitară a studenților noștri, evitând astfel o definitivă ruptură între corpul profesoral și studențimea creștină, fapt ce ar putea să pună în cumpănă însăși problema existenței universității locale. Eugen Popovici Ortodoxia în occident (Armata din pag. III-a) a ortodoxiei. Păr. Mihălcescu, prof. la Fac. de teologie din București, a avut de asemenea în timpul celor doi ani cât a stat la Paris, o activitate foarte rodnică și mult apreciată. Cu acelaș gând, P. C. Sa a publicat în franțuzește ,,La théologie symbolic fine au point de vue de l’Eglise orthodoxe orientale“, în 1932, care a și început a fi studiată cu mult interes și mult apreciată de marii teologi occidentali, cari prin acest mijloc fac cunoștință cu dogmele și cultul Bisericii ortodoxe. Editată in ciclul „Les Religions“ de librăria Alcan, lucrarea păr. Bulgacov amintită mai sus, aduce reale Servici acestei cauze. Alături de aceea a lui Gogan despre catolicism și V. Monod despre protestantism, pare că le întrece pe amândouă in profunzime și claritate. Remarcăm cu plăcută surpriză cum un protestant ca d. W. A. Winger, I. Hooft, un distins teolog olandez, vorbește despre ortodoxie cu atâta obiectivitate și simpatie. ■ In această atmosferă și condițiuni, era și firesc ca ortodoxia să dobândească simpatii și adepți. Unul din rezultatele cele mai concrete este înființarea unei biserici ortodoxe franceze. Datele acestui prim început de răspândire a ortodoxiei printre francezi le dețin chiar de la preotul acestei noui parohii, păr. Gittet. L’am vizitat chiar în biserică în timpul sf. Liturghii. Oficiază cultul într’o capelă a unui templu protestant „oratoire Evangélise de la Trinité“, 174. Ed. de la Gara din Paris. Ortodoxia este păstrată cu sfințenie. Numai limba este nouă. Pentru că, ceea ce dă nota noutății și curiozității nu este atât faptul că tot cultul se săvârșește într’o limbă oarecare, limba națională fiind pentru ortodocși limba oficială a cultului. Ci de remarcat, este că prima dată se oficiază o liturghie în franțuzește de către francezi, poate că acești creștini sunt primii francezi ortodocși, din câte știm noi. Prima comunitate ortodoxă de limbă franceză datează încă din 1928. începutul l-a făcut un grup de Francezi veniți din Rusia și câțiva protestanți deveniți ortodocși. încă unul din motivele, cari-i impuneau înființarea, era că Rușii născuți în Franța nu știu toți rusește, iar dintre cei veniți din Rusia, mulți au uitat limba rusă. Este inițiată de mireni cu aprobarea mitropolitului rus din Paris. Ca și celelalte biserici ruse din străinătate, depinde canonicește de patriarhul din Constantinopol. Biserica numără 120 membri, veniți mai ales din rândul protestanților și se întreține din cotizații benevole. In ceea ce privește activitatea socială, biserica aceasta poate sta în rândul celor mai zeloase dintre cele catolice sau protestante. Un preot ajutător, G. Jouanit, conduce un azil la țară, iar păr. Gillet se ocupă de școalele de Duminică, închisori, spitale, cercuri religioase ș. a. doar nu este singura parohie de seȘilul acesta. Mai există două : la Nantes și Strasbourg. La Nantes există și biserică și preot încă din 1931. Parohienii sunt Francezi, Ruși, Greci și Polonezi. La Strasbourg au o capelă în biserica protestantă St. Paul, dar nu au preot. Vine din când în când preotul Gillet sau altul din Belfort. Păr. Gillet face vizite anuale pe la Nice, Menton, unde sunt ortodocși Francezi cari au nevoie de servicii religioase. P. C. Sa mai este în relație și cu grupul ortodocșilor englezi din Londra, cari sunt și în căutarea unui preot, care să le facă serviciile religioase in limba engleză. Păr. Gillet a fost preot unit. La Nice, a determinat un puternic curent pentru trecerea la ortodoxie a catolicilor. Episcopul locului l-a silit însă, să părăsească orașul. P. C. Sa mai este și profesor de limba și literatura religioasă franceză la Facultatea de teologie ortodoxă rusă din Paris. Inteligent, viciu și plin de zel apostolic, P. C. Sa este foarte mult apreciat și iubit de Ruși și temut de catolici. Catolicii, dându-și seama că o condamnare publică a unei persoane, în loc să-i servească, mai rău strică, întrucât servește drept propagandă persoanei și convingerilor sale, nu l-au excomunicat. Astfel, păr. Gillet nu-i încă înlăturat oficial din rândul lor. Ortodoxia nu este, după P. C. Sa, incompatibilă cu mentalitatea occidentală. Numai că, dacă ortodoxia trebue să rămână neapărat în esență aceiași, în ceea ce privește activarea ei în societate, trebue să capete un ritm occidental. Faptele înșirate arată că ortodoxia va avea un frumos viitor în Occident. Curentul de simpatie și înțelegere a ortodoxiei este chiar mult mai întins și mai puternic decât cel pe care-l arată aceste câteva date. Protestanții, în studiile lor, au început să ia ortodoxia drept normă și-și fac o laudă din a fi cât mai aproape de ea. Convertirile la ortodoxie sunt din ce în ce mai dese. Anul trecut, o eminentă studentă a Facultății de teologie protestantă din Strasbourg, d-ra Siegel, a îmbrățișat oficial ortodoxia. Iar anul acesta, n’a ezitat să apere cu mare îndrăzneală și pricepere, cultul sfinților în ortodoxie, la examenul său de bacalaureat în teologie. Lucruri care, pentru noi, ortodocșii, constitue un eveniment, o izbândă și o nădejde. Pentru occidentali, înseamnă posibilitatea unei experiențe religioase creștine inedite și mai cu seamă, cât mai autentic creștină. Const. C. Ravel procesul unor spioni sovietici — Instalarea «un post de raii›-transmisiuni‚ la Tighaia — CHIȘINĂU. — Consiliul de război din localitate a judecat ori procesul extrem de interesant al unor spioni sovietici. Faptele pentru cari au fost judecați, sunt următoarele: Tânărul Chiril Perinchin din Tighina a trecut în anul 1919 in Rusia Sovietică. Timp de 14 ani părinții n’au avut nici o veste despre el. In Rusia Sovietică, tânărul Petrichin a jucat un rol important ca spion pentru străinătate. In 1926, a fost trimis în Italia, de unde însă fu expulzat de guvernul fascist. In acelaș an, veni în Basarabia de unde se întorsese curând în Ucraina cu un bogat material informativ. De la 1926 și până în ianuarie 1933, fu trimis in nenumărate rânduri în Germania. In Romnia se temea să vină, deoarece fiind supus român, era considerat dezertor. Dar odată cu venirea la putere a regimului hitlerist în Germania, Sovietele fură nevoite să-și retragă curieri de pe teritoriul german. Astfel Petrichin fiind readus pe frontul român, în Aprilie cor., primi însărcinarea să treacă la Tighina și să instaleze aci un punct de radiotransmisiune, cu ajutorul căruia să țină sovietele în curent cu mhersul vieții militare și a siguranței statului român. Venit la Tighina în ziua de 14 Aprilie cor. se prezentă cu un alt complice la tatăl său Pavel Petrichin. Ambii erau îmbrăcați în haine militare, iar la chipiu aveau inițialele reg. 40 „Călărași“. După ce statură câtva timp au dispărut, Tatăl spune că fusese informat că ambii tocmiseră altă gazdă, de unde au început să lucreze. Fiul lui Pavel Petrichin, Vladimir i-a văzut în Sâmbăta Sf. Paști noaptea în biserică beți morți. Venind în ziua de 18 Aprilie la bătrân cu un geamantan, în care era aparatul de radio, l-au lăsat aci și l-au obligat pe bătrân să-l ducă la noua gazdă de la Borisovca. Bătrânul, crezând că îi va da câștig această meserie, primi. Pe la ora 10 seara, când ducea geamantanul cu aparatul de radio spre Borisovca, fu surprins de gardianul public Ilarion Savca. Luat din scurt, Pavel Petrichin mărturisi totul.Apărarea, prin d. avocat Toma Rațu arătând buna credință a bătrânului, a cerut achitarea. Consiliul intrând în deliberare, după o jumă de oră a condamnat pe Chiril Petrichin la 20 ani muncă silnică și 50.000 lei amendă, iar pe Pavel l-a achitat. -xx-Prețuri fixe De curând, un cadou ce aveam obligația să-l fac unui coleg de ziua onomastică, m’a îndrumat spre magazinul Rosenthal din calea Victoriei. Aleg un modest obiect și cer să mi se fixeze prețul. Evident cum din păcate este uzul în comerțul nostru, fac contraofertă. „Prețurile noastre sunt absolut fixe1e, îmi răspunde prompt vânzătoarea și la insistența mea primesc lămuririle edificatoare ca mai curând preferă să nu închee o vânzare deși timpurile sunt atât de grele, decât să accepte tocmeala, deviza lor fiind prețuri bine comprimate, clar fixe. Mica cumpărătură m’a făcut să meditez la binefacerea sistemului „prețuri fixe“ și aceasta din următoarele motive : Cât este de neplăcut, cât este de incorect când într’un magazin se cere pentru o cumpărătură oareți care un preț enorm și în timp ce tu studiezi obiectul, vânzătorul îți pune obișnuita întrebare „cât oferiți?“ Pentru că, să ne înțelegem, dacă pentru un obiect ce valorează 1003 lei se cere două și ai oferit 1300 atunci ești păcălit căci acelaș obiect cumpărat de un client dispus pe tocmeală este obținut numai cu 1000 lei, deci o operație complect necinstită din partea comerciantului. Afară de aceasta timpul pierdut, diverse sâcceli și nesiguranța contribuesc desigur pentru a determina comercianții să adopte prețurile fixe. Unde mai punem că perfecționarea acestui sistem ridică enorm și prestigiul comerciantului și așteptăm cu interes modul cum comercianții vor reacționa.