Calendarul, decembrie 1933 (Anul 2, nr. 527-550)

1933-12-01 / nr. 527

S­PORT­­­ i­um B­OX Campionatele naționale amatoare Astă seară se va disputa în sala cinematografului „Boxy“ semi-fina­­lele campionatelor naționale de a­­matori. Cum campionatele prezintă actualmente de amatori pentru con­ducătorii FJt.B-ului o mare impor­tanță — în ei fiind viitorul — boxu­lui nostru. Federația Română de Box a însărcinat cu organizarea reuniunii pe Radu Ottulescu, a cărei faimă in materie de montarea ga­lelor de box este cunoscută de toți sportivierii noștri. Programul reuniunei este compus din șapte matchuri amatoare și unul profesionist. In cadrul acestei reuniuni se­ vor întâlni­ următorii: Categoria „Cocoș" Ion Rogozeanu (Muntenia) — C. Georg­escu (Dobrogea). Campionul regionalei noastre care se găsește în mare formă, în condi­­țiuni normale trebue să termine în­vingător. Dar va întâlni rezistența dârză a lui Georgescu care în acest compartiment este mult mai supe­­ror. In schimb Rogozeanu se bucu­ră de o teh­nică mult mai aranjată decât a adversarului. Un singur lucru îl va pune în mare încurcătură pe Rogozeanu — rana căpătată săptămâna trecută de la Iordănescu. Dar toate calculele hârtiei sunt de partea lui, așa că nu este exclus să termine învingător. Vlad Gavrilescu (Banat)—N. Flo­­rescu (Moldova). întâlnirea a doua o vor forma doi provinciali, lupta dându-se între Vlad Gavrilescu campionul Banatu­lui contra N. Florescu, campionul Moldovei. Această întâlnire se dă între doi necunoscuți publicului bucureștean. Din datele ce posedăm Gavrilescu reese superior lui Florescu, așa că credem în victoria lui. Categoria „Pană" G. Frânculescu (Oltenia)—C. Ni­­culescu (Dobrogea). In această dispută regionala Do­­brogei și-a anunțat în luptă cel mai bun produs al său. Niculescu este cunoscut bucureștenilor din întâlni­rile de la Carmen-Sylva, unde a fă­cut câteva matchuri frumoase. Adversarul său de astăzi este și el un ilustru cunoscut, are la activul său o victorie contra lui Géza Toth. Categoria „Ușoară” Savieci Iosif (Banat)—C. Tudosc­­[(Dobrogea). Matchul idntre Savici și Tudose,­­va fi cel mai frumos, dat fiind în­tâlnirea a doi combatanți de forțe -gase Cot'idis Leonida (Moldova) — T. Petrescu (Muntenia). Petrescu Traian — unul din cei mai buni amatori ce avem va în­tâlni pe Cotidis Leonida — repre­zentantul regionalei Moldovei. Din toate calculele făcute victoria lui Petrescu este indiscutabilă, mai cu seamă că se întâlnește cu un în­cepător. . Categoria „Semi-mijlocie" N. Bănescu (Moldova)—Ilie Bor­tea (Muntenia). Această întâlnire va fi viu dispu­tată, ambii combatanți fiind de forțe egale și cari boxează cât se poate de brutal. Dacă Borcea nu va urmări scoa­terea din luptă înainte de limită își va putea atribui victoria. Categoria „Mijlocie” I. Tatka (Banat) — I. Bulandra (Dobrogea). In această dispută Bulandra care este pus la punct cu antrenamentul este exclus să nu termine învingă­tor. Șerbănescu—Dinu Mihail. Matchul vedetă a reuniunei o for­mează întâlnirea dintre­ Vasile Șer­bănescu, elevul lui Petre Alexan­­drescu și Dinu Mihail. Dacă Șerbănescu și-ar părăsi tac­tica de până acuma, atacând mai intens — cum beneficiază de o lo­vitură de pumn puternică, va ter­mina partida înainte de limită­ de închidere ce urmează să se dis­pute Duminică 3 crt., să fie acce­sibil în afara practicanților atletice ușoare a rugby­știlor, foot-ball-iști­­lor și cicliștilor. Iată o inovație care e sortită să aibe un deplin succes, cu atât mai mult cu cât va da o­­cazia unei aprige dispute celor patru categorii, cari urmează să-și afirme supremația. In afară de nota pur spectaculoasă a acestei întreceri sportive, se va putea face o para­lelă : care din aceste patru sporturi are atleți mai talentați pentru cursele pedestre pe teren variat. Prin simpla deducție înclinăm a crede că în afară de atleții propriu ziși, cari ar trebui să alerge „hors­­concurs” rugby­știi vor fi superiori colegilor lor de la foot-ball și ciclism. Cu toate că distanța de alergat este de numai 5 km., iar clasamentul se va face pentru primii patru sosiți din fiecare categorie, indiferent de numărul participanților, întâetatea nu poate scăpa rugby­știlor la care sperăm să vedem alergând și câte­va vedete. In vederea acestei lupte pentru o supremație se vorbește de parti­ciparea lui Lazăr, Vogel, Drăguțes­­cu, Ligner, etc. CROSS COUNTRY încurajați de succesele crescânde de cari se bucură alergările pe te­ren variat, conducătorii atletismu­lui bucureștean țin să ne ofere Du­minica viitoare un nou regal spor­tiv.Este vorba de o inovație, care sa atragă spre atletism și pe adepții celorlalte sporturi și să-i facă să guste din plăcerile cari le oferă a­­­­lergările pe teren variat. In ultima ei ședință, liga de a­­tletism Muntenia a decis ca cross-ul Ș­tTr­i D. Penescu, delegatul grupării P. T. T. la Fed. de rugby a fost sus­pendat pe viață din orice ramură sportivă pentru fals în arhiva fe­derației. Cu Axioti a părăsit țara și Toma Aurel, indreptându-se spre Paris.­­ Vasile Chiroiu a fost suspendat pe 8 zile de F.R.F.A. Terenul Belvedere a fost suspen­dat pe 15 zile­­ pentru dezordinele ce a avut loc în ziua matchului cu Ma­­caby. Crișana joacă Duminică cu Stă­ruința la Oradia. # * Patriotism evreesc Ziarele surori „Dimineața“ și „A­­devărul” au apărut într’un număr­­ festiv sărbătorind astfel inaugura­rea noului palat clădit prin contri­buția zilnică a cititorilor în majo­ritate români. Acest număr aparut­­ în 13 Noembrie conține un articol­­ ,întitulat „Dialogul morților’’ scris d­e Aristide Blank. In acest articol nici mai mult nici mai puțin se­­ pledează pentru revizuirea tratate­lor de pace.­­ Cunoaștem de mult atitudinea directorului acestor ziare precum și­­ a redactorilor cu nume românesc­­­i de împrumut in privința manifes­­­­tatiunilor antirevizioniste. Iata ca de­ data aceasta numărul festiv a­l .­.Surorilor din str. Sărindar își pre­­­­cizează ati­udinea în privința a­­­­ceasta Umbra marelui Napoleon se în­­­ ■­tâlnește cu aceea a asasinatului­­ Enric al IV-lea propagatorul Ligei , pentru pacea eternă. In jurul unui­­ dejun copios luat pe vârful Ceah­­' Zeului sufletele acestor doi regi dis­cută asupra problemelor care pa­sionează lumea. Iată „dialogul mor­ților“­­ al lui Arist de Blank: E cert că Enric al IV-lea nu poate decât ,­­ să pledeze pentru pacifism. Și aci .•• . autorul articolului își pilește eroul .. . să vorbească după gustul său. Re­produc cuvânt cu cuvânt ca toți cei ce continuă să citească aceste ziare să se convingă de patriotismul e­­vreesc. ......Erric al IV-lea liniștit aproa­­pe profetic se adresă vapoarelor:... ......In acea­stă­­ parte a Europei - mai bine de o jumătate­ duzină de popoare ar putea trăi liniștite ui­tând pentru­ multă vreme ororile războiului. Aici nu sunt decât doua țări amenințătoare Bulgaria și Un­­­­garia. Dacă­ s’ar face bulgarilor cate un mic sacrificiu de către vecinii lor ceia ce pentru bulgari ar fi un total destul de însemnat, s’ar pu­tea avea garanții de pace sinceră și îndelungată. Acest sacrificiu ar putea avea o valoare mare fiind nesu­­pus de nimeni și de nimic, ci numai de... cumințenia popoarelor cu adevărat instinct de conservare. FATA DE UNGARIA ACEI­AȘ PRO­CEDARE. Și atunci pacea intima, lungă, cu toate consecințele sale de renaștere economică, pentru acest bloc de opt sau nouă națiuni. Europa sud-es­ti­că de circa 120 mi­lioane — fără Rusia — nu mai ia parte la nici un război european... De va fi război în Europa, blocul de aici va fi beneficiarul neutralită­ții absolute, după cum America a fost de la 1914 la 1917 beneficiara nenorocirii Continentului nostru...” Și după ce popoarele împreuna cu Napoleon înghit întreg discursul acesta revizionist împăratul de altă dată al Franței îi pune o întrebare acestui Enric al IV-lea — alias A­­ristide Blank. ... „Pari a fi pentru revizuirea tratatelor! Devii Hitlerist... Nu mai înțeleg nimic. Cu cine Dumne­zeule ești ? ce alianță preconizezi ? ..n­u sunt cu nimeni, răspunse Enrie, (după noi Blank) decât cu logica și bunul simț. Iată logica și bunul simț al celor cari lucrează în redacția „Adevă­rului” și a „Dimineții”. Iată logica și bunul sf ît­t al evreilor cari lo­­cuesc pe pământul românesc... Ce-i pasă unui Aristide Blank sau unor scribi ca Socor, Honig­ man etc. dacă Ardealul, Banatul, Maramureșul, Crișana aparțin Ro­mâniei sau ba ?... Patria lor e lumea întreagă... Victor Lăzărescu BSS Ba SääS ® Pastorala 1. P. S. Patriarh Patriarhul a lansat următoarea pastorală: MIRON Din mila lui Dumnezeu Arhiepis­cop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei și Patriarh al Romă­­niei. Tuturor ascultătorilor și cetitori­lor acestei scrisori, har și pace dela Domnul nostru Isus Hr­is­tos. Iubiții mei fii întru Domnul, Din când in când Dumnezeul nos­­tru, Cel Atot­Puternic, a pus la în­cercări grele popoarele lumii, mai ales când ele s’au abătut dela as­cultarea și îndeplinirea Sale porunci mântuitoare, sfintelor Din a­­ceastă pricină omenirea a gustat în curs de veacuri amarul și fiorul răz­boaielor, după sfârșitul cărora nu­mai cu­gerii și-a revenit în fire. A tremurat apoi sub arșița și uscăciu­nea ca de foc a secetei, ce de multe ori a împiedecat pământul și ogoa­rele, muncite cu grele sudori, să-și dea roadele lor la vreme; a tânjit sub fiorul umilinței și îngrijorării, ce au cutremurat-o, când — fără să aibă pământul lipsă de umezeală — ploi potopitoare au copleșit brazdele, făcând sămânța aruncată de brațul vânjos al muncitorului harnic, să zacă sub glie, să crească anevoie și să rodească slab. După arătările gazetelor, chiar peste cuprinsul țării noastre s’au pe­trecut fapte, la care s’au adăugat apoi lăcustele distrugătoare semă­­nături în toiul creșterii, viermi de omizi ce au vătămat frunzele pomi­lor și arborilor, și pe de-asupra fri­­gul, care, ca nici odată, in anul a­­cesta a stânjenit nespus de mult, coacerea poamelor și a bucatelor. Din aceste bucate, aceea care a tânjit cel mai mult, și care este și cea mai des folosită hrană, mai ales pentru scumpii noștri fii sufletești de la țară, este porumbul sau cucu­­ruzul, c­um i se mai spune prin u­­nele părți ale țării noastre. Unii din cei copleșiți de o aseme­nea boală, pe lângă bubele și crăpă­turile pielei ce se ivesc pe mâini, pe picioare, pe piept și alte părți ale corpului, unde pielea este arsă de soare, dau chiar in nebunie, ajun­gând astfel cu totul în o stare în­grozitoare, și devin o greutate de plâns și pentru familie și pentru so­cietate. Alții, neputând să îndure chinurile acestei boale, ajunsă fără leac, săvârșesc dese­ori marele pă­cat de a-și curma singur șirul zi­lelor. Chiar și copiii, ce se nasc din familiile bântuite de această urâtă și nenorocită suferință, sunt slabi, piperniciți și grabnic supuși la prin­­derea cu ușurință a altor boale, ce-i mână la mormânt înainte de vre­me. Noi — cunoscând urmările fără asemănare de primejdioase pentru iubiții noștri fii întru Hristos de pe întinsul scumpei noastre țări, și ți­nând seama de apostoliescul cuvânt din scrisoarea Sfântului și Marelui Apostol Pavel către creștinii din E­­fes, prin care se spunea: „Domnul este pentru trup și trupul este pen­tru Domnul”, — ne-am luat de aci îndemnul de a sfătui de la mic la mare — pe toți iubiții noștri credin­cioși, încredințați smeritei noastre Ari­păstorii — ca să-și apere trupu­rile lor, — „căci sunt pentru Dom­nul”, — de otrăvirea cu hrana pro­ducătoare de boala ucigașă de trup și de suflet, cum am zis mai sus că Efeseni spune: „Au nu știți, că cor­pul este pelagra“. Străbunii noștri Romani spuneau, că „o minte sănătoasă este numai într’un corp sănătos”, iar Sf. Apostol Pavel în aceiași scrisoare către E­­vostru este templul Sfântului Duh, ce locuește în voi, pe care l-ați și primit de la Dumnezeu...?” Ar fi deci să săvârșim un păcat strigător la cer, dacă noi — înal­tele fețe bisericești și alături de noi chiar și fețele cele mai mirenești ale scumpului nostru popor românesc — am tăcea în fața acestei primej­­dii naționale, și n’am denunța la vreme cu glas detunător pe un crud vrăjmaș, ce macină în taină și ne­­împiedecat, tocmai în plinul vieții neamului nostru. Se poate apoi cu­­geta un mai îngrozitor păcat decât acela de a îngădui cu nepăsare, ca­­ trupurile atâtor fii și frați ai noștri să ajungă printr’o boală de pelagru, — sau ori­care alta ar fi ea, — niște barouri purtătoare de fum, durere și întuneric, în loc să fie niște tem­ple purtătoare de lumină, de bărbă­ție și de înălțare, pe cari numai Duhul Dumnezeesc le zămislește ? Pentru toate acestea, noi cu pu­terea ce o avem de sus veda Dum­­nezei cerului și al pământului, de­ a cârmui spre mântuire destinele sufletești ale iubitului nostru po­por românesc, îndatoram cu frățeas­că dragoste Intru Ch­ristos Domnul, pe tot prea cucernicii preoți de sub arhipastorirea noastră sa sfatuiasca dreptcredincioasa noastră turmă ca i să ia în seamă răul arătat mai sus cu urmările lui primejdioase, și, să dea lămuriri și îndrumări păstori­ților lor, prin predici, prin conferin­țe și chiar prin presă asupra mij­loacelor, prin care ar putea să înlă­ture dela început lățirea pelagrei și sporirea pelagroșilor in poporul nos­tru. Și până când onoratul minister al sănătății, pe care l-am rugat anu­me, va da îndrumările prin orga­nele sale competente, noi îndem­năm clerul nostru, să sfătuiască pe credincioșii lor țărani ca : a) Peste tot, adica și in anii când porumbul e copt, să nu se hrăneas­că exclusiv numai cu mămăligă, căci trupul sănătos are lipsă și de alte substanțe, cari nu se află în făina de porumb. b) Cea mai bună măsură de apă­rare și cel dintâi mijloc de a înlă­tura­­ această primejdie, care ame­nință neamul nostru, este ca în a­­ceste împrejurări să consume ale mâncări care se fac din faină­ de grâu. Acest aliment a fost de când e lumea hrana obișnuită a omului si e bine ca mai ales acum, pâinea facută din grâul holdelor noastre bogate să ne fie hrana de toate zi­lele. Ar fi și păcat ca intr’o țara ca a noastră, care dă grâu la toate no­roadele din lume, tocmai fiii ei, să nu folosească pâinea, să-și otră­vească trupul cu mălai stricat, iar grâul să-l vândă altora; c) In acest scop este absolută ne­­voe, ca să se construiască cuptoare sistematice, de copt în ele pâine de grâu precum au alte popoare chiar în țara noastră, precum au și ro­­mânii din unele provincii, cuptoare de care se vor folosi apoi mereu în gospodăriile lor, sătenii noștri. Nădăjduim de altfel, că însuși serviciul sanitar. Camerele agricole ale județelor și peste tot întreaga administrație a statului va stărui intre altele și pentru a se face pre­­tutindenea cuptoare de copt pâine de grâu, lucru atât de simplu și de ușor, chibzuind a se lua și alte mă­suri. Încheind aceste sfaturi, mă în­drept apoi către scumpii noștri mi­reni, fii ai bisericii, oameni de știință medicală și higieniști, cu ru­gămintea caldă și stăruitoare de a-și pune și ei la contribuție luminile minții lor, sper a lămuri pe toți fiii neamului nostru asupra pericolului ce l-am denunțat de astă dată, și a le arăta mijloacele prin care se pot găsi căile de înlăturare a pri­mejdiei. Nu ne îndoim că organele mirenești de conducere a neamului nostru cât și presa cotidiană, care a servit și servește atâtea cauze na­ționale și sfinte pentru propășirea neamului nostru românesc, vor fi și de astă dată la postul de datorie și la înălțimea așteptărilor impuse de sfânta lor misiune ; d) Iară preoții — înainte de a ceti această pastorală poporului in bise­rică după Sf. Liturghie sau la cer­­curile pastorale, din cari fac parte — să se pună in înțelegere, cu me­dicii ținutului și să-și ia informa­­țiuni­­ asupra căilor și mjloacelor, prin cari ar putea face mai cu suc­ces și cu pricepere propagandă în contra acestei primejdii care ame­nință a face tot mai multe jertfe. Ori și mai bine ar fi ca să invite pe medici, ca absolut la toate cercurile pastorale, ei înșiși să Îndeplinească această sarcină profesională de­ a combate pelagra și­ a da îndrumă­rile lor com­petinte pentru a ști toți să ooprească primejdia acestei plăgi naționale și sociale. Cu arhierești binecuvântări. MIRON Patriarh " „C­ALE­DARUL" B8war Bagaa CALIN­DARUL' CULTU­RAL Pe marginea cos§?rmiei d-lui Oct avian Lega Personalitatea complexă, d. Oc­tavian Goga s’a menținut de trei­zeci de ani încoace mereu prezent în conștiința românească. Este un exemplar aproape unic, întrunind sub aceeași frunte un mare poet,­ un ziarist mare, gladiator mare­­ naționalist — și tot așa de strălucit , orator.­­ Pana gazetară a autorului „Mus­tului“ visează deocamdată undeva izbânzile repurtate asupra verbului românesc; scriitorul a rămas cu a­­ceeași lavalieră ca o floare neagră pe piept — iar luptătorul parcurge într’una cu un biciu de aur inimile noastre. De trei decenii, Oct­avi­an Goga e un simbol și idolul cu care d-sa prezidează și un partid poli­tic, supune oriunde. O conferință a lui Octavian Goga e întotdeauna un eveniment. La Cluj, a vorbit deunăzi în fața studențimii­r despre transformarea sufletului românesc. Conferința a avut loc — și desigur a fost numai o întâmplare — exact în acelaș timp când la Iași curgeau creierii și lacrimile unui tineret pe care în­­totdeauna l-a iubit și l-a apărat poetul. A fost și semnificativ poate su­biectul cuvântării, plină de date ca­­ o grenadă cu praf explosibil. Con­ferențiarul a arătat jalea lăsată de votul universal care „a materializat gândirea publică, a pus revendică­rile de stomac pe primul plan, a produs pe demagogul, pe proprie­tarul de voturi și în ordine științi­fică, pe economist“. împroprietări.­­rea a zguduit și ea nu numai eco­­­­nomia națională, dar și sufletul ță­ranului“. Foarte just. Și d. Goga nu-l vede pe plugar prin cântecele sale de odinioară — ci prin fereas­­tra realistă a celui care îi cunoaște și le frământă ’n permanență pă­surile. Pentru d-sa țărănimea nu este o problemă literară! Mai tare și mai negru pe alb a s­pus d-sa problema străinilor din țară. Șeful partidului național, agrar a aruncat câteva cifre, o a­­devărată alarmă. Provinciile alipi­­­­te viermuie ca­m rana de toți acești­a paraziți. Reproducem și noi aceste­­ date, spre a ne mai indigna odată. A arătat d. Goga că proporția din­tre funcționarii superiori români și străini, la serviciile poștale din câteva orașe e următoarea: „In Bucovina: la Cernăuți, români 24%, străini 76%/­; la Rădăuți, ro­mâni 30 %, străini 70% ; la Vișnița, români 6Vo, străini 100% ; la Gura Humorului, români, 28 %, străini 72%. In Basarabia : la Tatar Bunar, ro­mâni 0%, străini 100%; la Hotin, români 36­%, străini 64% ; la Cahul, români 38%, străini 62­ %; la Ti­­ghina, români 42%, străini 58%. In Ardeal: la Careii-Mari, oraș de graniță, români 38%, străini 62% (bine­­ păzită granița țării) ; la Zalău, români 23%, străini 67 °/o., la Aiud, români 25%, străini 75% ; la Cluj, români 34%, străini 66% (numeric: 56 funcționari superiori români și 107 străini) ; la Toplița Română, români 25%, străini 75Vo; la Tg.­Mureș, români 35%, străini 65%­. Asta, la poștă, adică tăbărîți pe acel sistem nervos al națiunii! Conferențiarul a mai semnalat și pericolul care ne paște prin in­­vazia acelor liste, veniți recent aici ca într’o nouă Californie și al căror număr se urcă azi la peste 500.000. Tot așa de net a pus d-sa și pro­blema evreiască. Ea este reală — a spus dânsul — „și trebuie conside­rată ca o sfidare a sărăciei noas­­tre“. Tot profet a fost d-sa când afir­ma nu de mult că trăim o epocă pre-revoluționară. Revoluție, desi­­gur, înseamnă transformarea su­fletească a unui popor. Tinerii de alaltăieri cari au mu­rit cântând rugăciuni, nouă ni se par primele steaguri dintr’o revo­­luție, care este numai de ordin spi­ritual. Și, pintr’un acord care aparține misterelor mari, semnele dela Iași înfiorau în Cetatea Ardealului, stru­nele altcui, decât ale lui Octavian Goga? N. Crevedia xox LITERATURA, ARTA, IDEI Ce fel de cărți citesc studenții cehoslovaci Biblioteca vastei instituțiuni culturale „Casa Academică“ a pu­blicat zilele a. ng.j o statistică referitoare la cărțile citite de stu­denții cehoslovaci, în timp de un semestru. Din literatura străină sunt citite numm­eroase cărți detec­­tive. La 600 căzuți au fost împru­­mate cărți de Wallace. După Wal­lace urmează Corwood (cărțile sale au fost împrumutate la 380 inși), Sinclair (300), Leroux (250), Zola 230, Brey 211, Le­blanc 204, Balzac 188, Wels 195, Haggard 171, Dod 159, Hamsun 150, Shaw 140, ö­alsworthy 136, Dostoewski 134, Haupassant 131, Kisek 126, Maurqs 125, Chester­ton 122, Dumas 110, Poe 109, Goethe 107, Keu­ffmann 102, E­­renburg 99, Flaibert, Gorki 96, Jarome 95, Dekoira 94, Colette, France 90. Dintre scriitorii cehoslovaci cel mai citit este Kal Ciapek (386). După Ciapek urneasă : Bohnel 252, Sramek 222,­­Iba 220, Cia­­ pek-Chod 204, Rosulek 183, Saar 177, Nezval 176, Machar 171. Dyk 144, Durycb, 143, Varhek 142, Lu­­kaesky 139, F. X. Svoboda 132, Ji­­rasek 135, Havlasa 130, Vanciura 121, Maria 110, Nor 105, Olbracht 100, Hermann 94, Hașek 93, Mae­­rova 89, Arbes 86, Saida, Hora, Sova 86, Polacek 84, Sokol-Tuma 79, Wolker, Mrștik 76, Vrchlicky 75, Medek, Jahoda 71, Langer Neuman 69, Peneșova, Svelta 63, Brodsky, Mähern 62, Scheinpflu­­gova 61, Bass 60, Cech 58, Bre­­zona, Bais 56, Cecetka, Svobodo­­va 54. Moarlea creatoruiii Fundației Godju BUDAPESTA, 29 (Rador). — Arhimandritul ortodox român Ghenadie, creatorul Fundației Godju, a încetat din viață astăzi la Budapesta, în vârstă de 78 ani. Continuemafii la castitate Romanul cu acel titlu al d-lui Dragoș Protopopscu a întâmpi­nat din primele ile o excelență primire din parte publicului ci­titor. Scrisă cu o vevă nemai­întâl­nită în proza nostră de azi, un stil de înnaltă misiune, în care imaginea proasp­a plesnește ca o capsă în fiecare rând, o alianță de umor și satiră fină, brodate pe o temă fantezistă— odîsseea ce­lor doi condamnă la puritate al­­cătuie una dintr cele mai origi­nale cărți apărut în limba româ­nească. De altfel, și cri ca apărută pâ­nă în prezent aspra romanului constată acelaș­ipri. „Condamnații i castitate“ a a­­părut în editura „Naționala-Cior­nei“ — colecția Roșiior“ — în­tr’o admirabilă ținută teh­nică și cu o copertă de cel mai ales gust. Prețul 25 lei. mm ide­ie pi! La concursul pentru obținerea­­ premiului „Tekirghiol“, instituit în­­ Aprilie de societatea cu acelaș nu­me, se prezentaseră 50, nici mai mult nici mai puțin, de romane în manuscris. La premiile Ministerului Instruc­țiunii pentru poesie, esseu și filoso­­fie, care urmează să fie acordate în ziua de 5 Decembrie de către o comisiune specială, prezidată de d. prof. Tudor Vianu — s’au prezentat 93 manuscrise cu versuri, 10 ma­nuscrise cu esseuri și 4 care tratea­ză probleme filosofice. Tot poet s’a născut Românul! Ce este cu broșura internaț­onalei comuniste 9 9 împotriva lui Rooseve­lt Moscova.­­ Comisarul de ex­terne Litvinov a avut la Mosco­va, înainte de plecarea lui spre America, un violent conflict cu președinția internaționalei comu­niste. Conducerea Internaționalei comuniste a pregătit publicarea unei broșuri: „Roosevelt înfome­tează poporul american“, destina­­­tă fermierilor americani, care să­ fie invitați pentru demonstrații și greve în toate Statele­ Unite. Bro­șura avea să fie tradusă în limba engleză și răspândită în Statele­ Unite în milioane de exemplare. Litvinov s’a ridicat în mod vio­lent împotriva acestei intensiuni. A arătat că tratativele sale cu Roosevelt n'ar avea nici cele mai mici șanse de succes în caz dacă internaționala comunistă ar înce­pe propaganda ei subversivă îm­potriva guvernului american. Când internaționala comunistă s’a arătat intransigentă. Litvinov a amenințat că nu va pleca în A­­m­erica. In această situație a in­tervenit însuși Stalin, care a in­terzis publicarea broșurei. Prin aceasta conflictul însă n’a fost li­chidat și se crede că va izbucni din nou după întoarcerea lui Lit­vinov. După unele informatiuni, Litvinov s-a plâns în cercurile a­­­­propiate de el, că nu poate face i­n politică externa, atunci când in­­­­ternationala comunistă îi distruge mereu terenul de sub picioare. A adăugat, că cu toate aceste difi­cultăți a obținut succese conside­rabile în timp ce inter­­ r­aîonala comunistă a cules numai insuc­cese. Femeia de ciocolată Așa se întitulează romanul d-lui Gib. I. Mihăescu, apărut recent. „Femeia de ciocolată“ e unul dintre cele mai suculente opere ale autorului „Rusoaicei“- Aceiași prezentare crudă, încărcată de ob­sesie și poezie a demonului acesta dulce care e femeia — străbat de la un capăt la altul cele două sute de pagini ale acestui roman. A apărut în editura „Naționala- Ciornei“ (colecția Roșiior) și ob­ține din primele zile un frumos succes de librărie. Prețul lui 25. Manuscrisele lui Pușkin D. Miodrag Obradomc, din mi­nisterul afacerilor străine iugo­slave, a descoperit un manuscris de douăzeci și opt pagini ale fai­mosului poet rus Alexandru Puș­kin. Noutatea a produs o emoție în cercurile literare din Belgrad, cu atât mai mult cu cât manuscrisul conține, se pare, o copie originală a celebrei Ode. lui Bac­chus care se credea pierdută pentru totdeauna. D. Miodrag Obradonic e nepo­tul unui negustor care a avut oca­­ziua să călătorească mult în Rusia pentru afaceri. Manuscrisul în chestiune a fost găsit printre hâr­tiile acestuia. —OCO - 00 °­ VARI­ETĂȚI Museu­l Clxiray Toți cei ce au vizitat Parisul cu­nosc frumoasa clădire gotică din str. Som­merard no. 24, unde Som­­merard, refereai dar la Curtea de corrupt­uri și bogat aheolog, instala acolo în 1853 nestimatele sale co­­lecții. După moarte sa (1842) hotelul Cluny deveni muzeul Cluny. Acest muzeu conține un­ ansam­blu de motive decorative­, mobile, obiecte de artă din evul mediu și din Renaștere, fara îndoială, uni­ce în lume. Nu știi ce trebue să admiri mai întâi din sculpturi, tapiserii, filde­­șuri, emailuri, faianțe, rare piese de mobilier, adevărate uniuni de orfevrărie. Se adaugă, în cee­a ce privește epocile următoare, o ga­lerie rezervată vehiculelor, un­de se găsesc piese de o raritate excep­țională. Orașul Paris, devenind proprie­tarul colecți­unilor lui Somiterard a adăugat minele termeloir Cluny pe care le cu­mpărase încă din 1853.. Astfel se învecinesc amintirile cele mai fastuoase a trei civiliza­ții cone­cuti­ve, reunite în acelaș loc pentru cea mai mare satisfac­ție a amatorilor de istoria antelor. li­sn­ M mmm Minit La Madrid otmlflie de țigani au dat în stradă o ,,repre­zentație“ la are au participat mari și mici. După ce ursul dansator și- executat „numărul“ artiștii au împărțit sprintorilor manifeste electorale Descoperirea unei vechi catedrale creștine în Iugoslavia BELGRAD.­­ De curând munci­torii fabricii de ciment din Salina lângă Split, au descoperit cu prile­jul unor săpături­ rămășițele unei vechi catedrale creștine din secolul al 6-lea. S’au descoperit și un mare număr de morminte vechi, conți­nând numeroase obiecte de cur. Descoperirile prezintă o mare im­­portanță arheologică. In perzent să­păturile sunt conduse de o comi­siune de specialiști. Criminalitatea din Ceho­slovacia în descreștere PRAGA.­­ Cu prilejul discuțiilor la buget în comisiunea bugetară, ministrul de justiție dr. Meissner a caracterizat activitatea resortului său și intre altele s-a referit la chestiunea criminalității din Ceh­o­­slovacia. Ministrul de insistat că o­­pinia publică judecând asupra ca­­zurilor criminale redate de ziare, nu-și poate face de multe ori o în­chipuire justă asupra criminalității din Cehoslovacia. O nouă ceață artificială în Franța PARIS.­­ In îm­prej­uriimile orașu­lui Lille, in Franța, au avut loc zi­lele acestea, interesante experiențe cu o nouă ceață artificială, care poate acoperi în câteva minute re­giuni foarte infiria ei. Experiențele cu noua ceață, care este­­ invenția unui inginer francez, au dat rezultatele foarte favorabile și, cercurile mili­tare văd în ea mijloc eficace în luptă antiaeriană. Progresul și dificultățile televiziunii FRAGA.­­ In capitalele mari eu­ropene au și fost puse în desfacere, receptoare de televiziune, care însă sunt foarte scumpe, prețul aparatului ajungând la peste 50.000 lei. Trans­misiunile de figuri sunt foarte im­­persionante, dar totuși sunt foarte insuficiente. Ele se reduc numai la capul diferitelor persoane care con­certează sau vorbesc în fața micro­fonului și se poate constata că de la adevărata vedere din depărtare, de pe transmiterea de­ tablouri întregi din viața orașelor, de pe stadionurile spotrive, actuala transmisiune este în practică încă departe. Pentru transmiterea unui tablou mișcător curent în filmele sonore. Radiodifu­ziunea nu poate însă transmite un tablou întreg,­ ci numai părticele, puncte. Dacă un tablou e împărțit în 2000 puncte, ar fi necesar a se transmite 50.000 puncte pe secundă, ceea ce este deocamdată imposibil. Televiziunea s-a folosit mai întâi de aparate de transmisiune și re­ceptare Nipkow, însă erau dificul­tăți la sincronizarea ambelor apa­rate în timpul transmisiunii, ele au fost părăsite, trecându-se la oglinda rotativă, precum și la sistemul „Te­lekor”, cu scări rotative prevăzute cu mici oglinzi, a căror axă se în­vârtește de 1500 de ori pe minută. „Telekor” a fost aplicat în practică, unde stațiunea Doeberitz transmite tablouri din filme sonore. Sistemele menționate sunt numai începuturi și se așteaptă noui per­fecționări. O oarecare îmbunătățire prezintă ultimul sistem Aiden care în loc de oglinzi întrebuințează un tub. Este posibil că acest sistem se va răspândi in toate țările. Până a­­tunci însă cercurile care se intere­sează cu perfecționarea televiziunii vor ajunge la noui realizări în acest domeniu. Este cu totul nejustă părerea pe­simistă, că criminalitatea, în spe­cial atacurile la viața oamenilor, a crescut. Ministerul cehoslovac de justiție urmărește cu cea mai mare atenție statistica în această direc­ție și în baza ei poate afirma că părerea despre creșterea criminali­tății nu corespunde adevărului. In ce­­ privește numărul sentințelor de moarte pentru crime, situația se a­­propie de cea din 1894—1­ 903. Cea mai mare criminalitate este act în descreștere. In 1930 au fost pronun­țate în Cehoslovacia 175 condam­nări pentru crime. Numărul acestor condamnări a scăzut în 1931 la 168, iar în 1932 la 141. O nouă revistă literară în Cehoslovacia Zilele acestea a apărut la edi­tura „Melantrich“ din Praga pri­mul număr al nouei mari reviste lunare slovace „Curente slovace”, sub îngrijirea scriitorilor E. B. Lu­kach și­­ Jan Jesensky. La noua re­vistă colaborează fruntași ai lite­raturii slovace: Kremery, Je­­sensky, Lukaci, Vamos, Halamova, Gregor Tarovsky, Tido Caspar, St. Meciar, etc. Cine a avut ideea de a crea Grădina Plantelor? Ideea de a crea, la Paris, o Gră­dină a Plantelor, se da­torește lui Honouard, medic al lui Ludovic și Guy de La Brosse, care îi succeda în postul de prim medic al regelui, spuse acest proie­ct în exueție. El or­ganiză grădina și stabili c a etele de botanică. Ameliorările cari se adu­seră în urmă Grădinii plantelor se datorară succesiv lui Fagou, Tour­­nefort, de Fay, Cuvier, Gay-Lussac și mult lui Buffon, care avu­ cola­boratori devotați pe Doubenton și Lacépéde. f. Menajeria fu construita cu ba­nii profesorilor cari o și înzes­trată. Grădina Plantelor a fost inau­gurată­ în anul 1640. Un savant cismar , Angelo Finehi, cismar, istoric și arheolog. Autor al mai multor lu­­crăr asupra Boloniei, cu deosebire Bolonia în anul 1000 ,a murit acum de curând. Se povestește că într’o zi, când mergea să ducă o pereche de ghete la un client, trecu printr’o stradă unde el efectua niște lucrări edi­litare. Oprindu-se un moment, dădu un strigăt, spunând apoi lucrătorilor să se oprească, pentru că dăduseră la iveală un zid roman. Bravul cismar nu se înșelase. Fiind chemați arheo­­logii la fața locului, recunoscură că se­ aflau intr’adevăr unor vestigii romane.în.

Next