Calendarul, decembrie 1933 (Anul 2, nr. 527-550)
1933-12-01 / nr. 527
SPORT ium BOX Campionatele naționale amatoare Astă seară se va disputa în sala cinematografului „Boxy“ semi-finalele campionatelor naționale de amatori. Cum campionatele prezintă actualmente de amatori pentru conducătorii FJt.B-ului o mare importanță — în ei fiind viitorul — boxului nostru. Federația Română de Box a însărcinat cu organizarea reuniunii pe Radu Ottulescu, a cărei faimă in materie de montarea galelor de box este cunoscută de toți sportivierii noștri. Programul reuniunei este compus din șapte matchuri amatoare și unul profesionist. In cadrul acestei reuniuni se vor întâlni următorii: Categoria „Cocoș" Ion Rogozeanu (Muntenia) — C. Georgescu (Dobrogea). Campionul regionalei noastre care se găsește în mare formă, în condițiuni normale trebue să termine învingător. Dar va întâlni rezistența dârză a lui Georgescu care în acest compartiment este mult mai superor. In schimb Rogozeanu se bucură de o tehnică mult mai aranjată decât a adversarului. Un singur lucru îl va pune în mare încurcătură pe Rogozeanu — rana căpătată săptămâna trecută de la Iordănescu. Dar toate calculele hârtiei sunt de partea lui, așa că nu este exclus să termine învingător. Vlad Gavrilescu (Banat)—N. Florescu (Moldova). întâlnirea a doua o vor forma doi provinciali, lupta dându-se între Vlad Gavrilescu campionul Banatului contra N. Florescu, campionul Moldovei. Această întâlnire se dă între doi necunoscuți publicului bucureștean. Din datele ce posedăm Gavrilescu reese superior lui Florescu, așa că credem în victoria lui. Categoria „Pană" G. Frânculescu (Oltenia)—C. Niculescu (Dobrogea). In această dispută regionala Dobrogei și-a anunțat în luptă cel mai bun produs al său. Niculescu este cunoscut bucureștenilor din întâlnirile de la Carmen-Sylva, unde a făcut câteva matchuri frumoase. Adversarul său de astăzi este și el un ilustru cunoscut, are la activul său o victorie contra lui Géza Toth. Categoria „Ușoară” Savieci Iosif (Banat)—C. Tudosc[(Dobrogea). Matchul idntre Savici și Tudose,va fi cel mai frumos, dat fiind întâlnirea a doi combatanți de forțe -gase Cot'idis Leonida (Moldova) — T. Petrescu (Muntenia). Petrescu Traian — unul din cei mai buni amatori ce avem va întâlni pe Cotidis Leonida — reprezentantul regionalei Moldovei. Din toate calculele făcute victoria lui Petrescu este indiscutabilă, mai cu seamă că se întâlnește cu un începător. . Categoria „Semi-mijlocie" N. Bănescu (Moldova)—Ilie Bortea (Muntenia). Această întâlnire va fi viu disputată, ambii combatanți fiind de forțe egale și cari boxează cât se poate de brutal. Dacă Borcea nu va urmări scoaterea din luptă înainte de limită își va putea atribui victoria. Categoria „Mijlocie” I. Tatka (Banat) — I. Bulandra (Dobrogea). In această dispută Bulandra care este pus la punct cu antrenamentul este exclus să nu termine învingător. Șerbănescu—Dinu Mihail. Matchul vedetă a reuniunei o formează întâlnirea dintre Vasile Șerbănescu, elevul lui Petre Alexandrescu și Dinu Mihail. Dacă Șerbănescu și-ar părăsi tactica de până acuma, atacând mai intens — cum beneficiază de o lovitură de pumn puternică, va termina partida înainte de limită de închidere ce urmează să se dispute Duminică 3 crt., să fie accesibil în afara practicanților atletice ușoare a rugbyștilor, foot-ball-iștilor și cicliștilor. Iată o inovație care e sortită să aibe un deplin succes, cu atât mai mult cu cât va da ocazia unei aprige dispute celor patru categorii, cari urmează să-și afirme supremația. In afară de nota pur spectaculoasă a acestei întreceri sportive, se va putea face o paralelă : care din aceste patru sporturi are atleți mai talentați pentru cursele pedestre pe teren variat. Prin simpla deducție înclinăm a crede că în afară de atleții propriu ziși, cari ar trebui să alerge „horsconcurs” rugbyștii vor fi superiori colegilor lor de la foot-ball și ciclism. Cu toate că distanța de alergat este de numai 5 km., iar clasamentul se va face pentru primii patru sosiți din fiecare categorie, indiferent de numărul participanților, întâetatea nu poate scăpa rugbyștilor la care sperăm să vedem alergând și câteva vedete. In vederea acestei lupte pentru o supremație se vorbește de participarea lui Lazăr, Vogel, Drăguțescu, Ligner, etc. CROSS COUNTRY încurajați de succesele crescânde de cari se bucură alergările pe teren variat, conducătorii atletismului bucureștean țin să ne ofere Duminica viitoare un nou regal sportiv.Este vorba de o inovație, care sa atragă spre atletism și pe adepții celorlalte sporturi și să-i facă să guste din plăcerile cari le oferă alergările pe teren variat. In ultima ei ședință, liga de atletism Muntenia a decis ca cross-ul ȘtTri D. Penescu, delegatul grupării P. T. T. la Fed. de rugby a fost suspendat pe viață din orice ramură sportivă pentru fals în arhiva federației. Cu Axioti a părăsit țara și Toma Aurel, indreptându-se spre Paris. Vasile Chiroiu a fost suspendat pe 8 zile de F.R.F.A. Terenul Belvedere a fost suspendat pe 15 zile pentru dezordinele ce a avut loc în ziua matchului cu Macaby. Crișana joacă Duminică cu Stăruința la Oradia. # * Patriotism evreesc Ziarele surori „Dimineața“ și „Adevărul” au apărut într’un număr festiv sărbătorind astfel inaugurarea noului palat clădit prin contribuția zilnică a cititorilor în majoritate români. Acest număr aparut în 13 Noembrie conține un articol ,întitulat „Dialogul morților’’ scris de Aristide Blank. In acest articol nici mai mult nici mai puțin se pledează pentru revizuirea tratatelor de pace. Cunoaștem de mult atitudinea directorului acestor ziare precum și a redactorilor cu nume românesci de împrumut in privința manifestatiunilor antirevizioniste. Iata ca de data aceasta numărul festiv al ..Surorilor din str. Sărindar își precizează atiudinea în privința aceasta Umbra marelui Napoleon se în ■tâlnește cu aceea a asasinatului Enric al IV-lea propagatorul Ligei , pentru pacea eternă. In jurul unui dejun copios luat pe vârful Ceah' Zeului sufletele acestor doi regi discută asupra problemelor care pasionează lumea. Iată „dialogul morților“ al lui Arist de Blank: E cert că Enric al IV-lea nu poate decât , să pledeze pentru pacifism. Și aci .•• . autorul articolului își pilește eroul .. . să vorbească după gustul său. Reproduc cuvânt cu cuvânt ca toți cei ce continuă să citească aceste ziare să se convingă de patriotismul evreesc. ......Erric al IV-lea liniștit aproape profetic se adresă vapoarelor:... ......In această parte a Europei - mai bine de o jumătate duzină de popoare ar putea trăi liniștite uitând pentru multă vreme ororile războiului. Aici nu sunt decât doua țări amenințătoare Bulgaria și Ungaria. Dacă s’ar face bulgarilor cate un mic sacrificiu de către vecinii lor ceia ce pentru bulgari ar fi un total destul de însemnat, s’ar putea avea garanții de pace sinceră și îndelungată. Acest sacrificiu ar putea avea o valoare mare fiind nesupus de nimeni și de nimic, ci numai de... cumințenia popoarelor cu adevărat instinct de conservare. FATA DE UNGARIA ACEIAȘ PROCEDARE. Și atunci pacea intima, lungă, cu toate consecințele sale de renaștere economică, pentru acest bloc de opt sau nouă națiuni. Europa sud-estică de circa 120 milioane — fără Rusia — nu mai ia parte la nici un război european... De va fi război în Europa, blocul de aici va fi beneficiarul neutralității absolute, după cum America a fost de la 1914 la 1917 beneficiara nenorocirii Continentului nostru...” Și după ce popoarele împreuna cu Napoleon înghit întreg discursul acesta revizionist împăratul de altă dată al Franței îi pune o întrebare acestui Enric al IV-lea — alias Aristide Blank. ... „Pari a fi pentru revizuirea tratatelor! Devii Hitlerist... Nu mai înțeleg nimic. Cu cine Dumnezeule ești ? ce alianță preconizezi ? ..nu sunt cu nimeni, răspunse Enrie, (după noi Blank) decât cu logica și bunul simț. Iată logica și bunul simț al celor cari lucrează în redacția „Adevărului” și a „Dimineții”. Iată logica și bunul sf îtt al evreilor cari locuesc pe pământul românesc... Ce-i pasă unui Aristide Blank sau unor scribi ca Socor, Honig man etc. dacă Ardealul, Banatul, Maramureșul, Crișana aparțin României sau ba ?... Patria lor e lumea întreagă... Victor Lăzărescu BSS Ba SääS ® Pastorala 1. P. S. Patriarh Patriarhul a lansat următoarea pastorală: MIRON Din mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei și Patriarh al Romăniei. Tuturor ascultătorilor și cetitorilor acestei scrisori, har și pace dela Domnul nostru Isus Hristos. Iubiții mei fii întru Domnul, Din când in când Dumnezeul nostru, Cel AtotPuternic, a pus la încercări grele popoarele lumii, mai ales când ele s’au abătut dela ascultarea și îndeplinirea Sale porunci mântuitoare, sfintelor Din această pricină omenirea a gustat în curs de veacuri amarul și fiorul războaielor, după sfârșitul cărora numai cugerii și-a revenit în fire. A tremurat apoi sub arșița și uscăciunea ca de foc a secetei, ce de multe ori a împiedecat pământul și ogoarele, muncite cu grele sudori, să-și dea roadele lor la vreme; a tânjit sub fiorul umilinței și îngrijorării, ce au cutremurat-o, când — fără să aibă pământul lipsă de umezeală — ploi potopitoare au copleșit brazdele, făcând sămânța aruncată de brațul vânjos al muncitorului harnic, să zacă sub glie, să crească anevoie și să rodească slab. După arătările gazetelor, chiar peste cuprinsul țării noastre s’au petrecut fapte, la care s’au adăugat apoi lăcustele distrugătoare semănături în toiul creșterii, viermi de omizi ce au vătămat frunzele pomilor și arborilor, și pe de-asupra frigul, care, ca nici odată, in anul acesta a stânjenit nespus de mult, coacerea poamelor și a bucatelor. Din aceste bucate, aceea care a tânjit cel mai mult, și care este și cea mai des folosită hrană, mai ales pentru scumpii noștri fii sufletești de la țară, este porumbul sau cucuruzul, cum i se mai spune prin unele părți ale țării noastre. Unii din cei copleșiți de o asemenea boală, pe lângă bubele și crăpăturile pielei ce se ivesc pe mâini, pe picioare, pe piept și alte părți ale corpului, unde pielea este arsă de soare, dau chiar in nebunie, ajungând astfel cu totul în o stare îngrozitoare, și devin o greutate de plâns și pentru familie și pentru societate. Alții, neputând să îndure chinurile acestei boale, ajunsă fără leac, săvârșesc deseori marele păcat de a-și curma singur șirul zilelor. Chiar și copiii, ce se nasc din familiile bântuite de această urâtă și nenorocită suferință, sunt slabi, piperniciți și grabnic supuși la prinderea cu ușurință a altor boale, ce-i mână la mormânt înainte de vreme. Noi — cunoscând urmările fără asemănare de primejdioase pentru iubiții noștri fii întru Hristos de pe întinsul scumpei noastre țări, și ținând seama de apostoliescul cuvânt din scrisoarea Sfântului și Marelui Apostol Pavel către creștinii din Efes, prin care se spunea: „Domnul este pentru trup și trupul este pentru Domnul”, — ne-am luat de aci îndemnul de a sfătui de la mic la mare — pe toți iubiții noștri credincioși, încredințați smeritei noastre Aripăstorii — ca să-și apere trupurile lor, — „căci sunt pentru Domnul”, — de otrăvirea cu hrana producătoare de boala ucigașă de trup și de suflet, cum am zis mai sus că Efeseni spune: „Au nu știți, că corpul este pelagra“. Străbunii noștri Romani spuneau, că „o minte sănătoasă este numai într’un corp sănătos”, iar Sf. Apostol Pavel în aceiași scrisoare către Evostru este templul Sfântului Duh, ce locuește în voi, pe care l-ați și primit de la Dumnezeu...?” Ar fi deci să săvârșim un păcat strigător la cer, dacă noi — înaltele fețe bisericești și alături de noi chiar și fețele cele mai mirenești ale scumpului nostru popor românesc — am tăcea în fața acestei primejdii naționale, și n’am denunța la vreme cu glas detunător pe un crud vrăjmaș, ce macină în taină și neîmpiedecat, tocmai în plinul vieții neamului nostru. Se poate apoi cugeta un mai îngrozitor păcat decât acela de a îngădui cu nepăsare, ca trupurile atâtor fii și frați ai noștri să ajungă printr’o boală de pelagru, — sau oricare alta ar fi ea, — niște barouri purtătoare de fum, durere și întuneric, în loc să fie niște temple purtătoare de lumină, de bărbăție și de înălțare, pe cari numai Duhul Dumnezeesc le zămislește ? Pentru toate acestea, noi cu puterea ce o avem de sus veda Dumnezei cerului și al pământului, de a cârmui spre mântuire destinele sufletești ale iubitului nostru popor românesc, îndatoram cu frățească dragoste Intru Christos Domnul, pe tot prea cucernicii preoți de sub arhipastorirea noastră sa sfatuiasca dreptcredincioasa noastră turmă ca i să ia în seamă răul arătat mai sus cu urmările lui primejdioase, și, să dea lămuriri și îndrumări păstoriților lor, prin predici, prin conferințe și chiar prin presă asupra mijloacelor, prin care ar putea să înlăture dela început lățirea pelagrei și sporirea pelagroșilor in poporul nostru. Și până când onoratul minister al sănătății, pe care l-am rugat anume, va da îndrumările prin organele sale competente, noi îndemnăm clerul nostru, să sfătuiască pe credincioșii lor țărani ca : a) Peste tot, adica și in anii când porumbul e copt, să nu se hrănească exclusiv numai cu mămăligă, căci trupul sănătos are lipsă și de alte substanțe, cari nu se află în făina de porumb. b) Cea mai bună măsură de apărare și cel dintâi mijloc de a înlătura această primejdie, care amenință neamul nostru, este ca în aceste împrejurări să consume ale mâncări care se fac din faină de grâu. Acest aliment a fost de când e lumea hrana obișnuită a omului si e bine ca mai ales acum, pâinea facută din grâul holdelor noastre bogate să ne fie hrana de toate zilele. Ar fi și păcat ca intr’o țara ca a noastră, care dă grâu la toate noroadele din lume, tocmai fiii ei, să nu folosească pâinea, să-și otrăvească trupul cu mălai stricat, iar grâul să-l vândă altora; c) In acest scop este absolută nevoe, ca să se construiască cuptoare sistematice, de copt în ele pâine de grâu precum au alte popoare chiar în țara noastră, precum au și românii din unele provincii, cuptoare de care se vor folosi apoi mereu în gospodăriile lor, sătenii noștri. Nădăjduim de altfel, că însuși serviciul sanitar. Camerele agricole ale județelor și peste tot întreaga administrație a statului va stărui intre altele și pentru a se face pretutindenea cuptoare de copt pâine de grâu, lucru atât de simplu și de ușor, chibzuind a se lua și alte măsuri. Încheind aceste sfaturi, mă îndrept apoi către scumpii noștri mireni, fii ai bisericii, oameni de știință medicală și higieniști, cu rugămintea caldă și stăruitoare de a-și pune și ei la contribuție luminile minții lor, sper a lămuri pe toți fiii neamului nostru asupra pericolului ce l-am denunțat de astă dată, și a le arăta mijloacele prin care se pot găsi căile de înlăturare a primejdiei. Nu ne îndoim că organele mirenești de conducere a neamului nostru cât și presa cotidiană, care a servit și servește atâtea cauze naționale și sfinte pentru propășirea neamului nostru românesc, vor fi și de astă dată la postul de datorie și la înălțimea așteptărilor impuse de sfânta lor misiune ; d) Iară preoții — înainte de a ceti această pastorală poporului in biserică după Sf. Liturghie sau la cercurile pastorale, din cari fac parte — să se pună in înțelegere, cu medicii ținutului și să-și ia informațiuni asupra căilor și mjloacelor, prin cari ar putea face mai cu succes și cu pricepere propagandă în contra acestei primejdii care amenință a face tot mai multe jertfe. Ori și mai bine ar fi ca să invite pe medici, ca absolut la toate cercurile pastorale, ei înșiși să Îndeplinească această sarcină profesională de a combate pelagra și a da îndrumările lor competinte pentru a ști toți să ooprească primejdia acestei plăgi naționale și sociale. Cu arhierești binecuvântări. MIRON Patriarh " „CALEDARUL" B8war Bagaa CALINDARUL' CULTURAL Pe marginea cos§?rmiei d-lui Oct avian Lega Personalitatea complexă, d. Octavian Goga s’a menținut de treizeci de ani încoace mereu prezent în conștiința românească. Este un exemplar aproape unic, întrunind sub aceeași frunte un mare poet, un ziarist mare, gladiator mare naționalist — și tot așa de strălucit , orator. Pana gazetară a autorului „Mustului“ visează deocamdată undeva izbânzile repurtate asupra verbului românesc; scriitorul a rămas cu aceeași lavalieră ca o floare neagră pe piept — iar luptătorul parcurge într’una cu un biciu de aur inimile noastre. De trei decenii, Octavian Goga e un simbol și idolul cu care d-sa prezidează și un partid politic, supune oriunde. O conferință a lui Octavian Goga e întotdeauna un eveniment. La Cluj, a vorbit deunăzi în fața studențimiir despre transformarea sufletului românesc. Conferința a avut loc — și desigur a fost numai o întâmplare — exact în acelaș timp când la Iași curgeau creierii și lacrimile unui tineret pe care întotdeauna l-a iubit și l-a apărat poetul. A fost și semnificativ poate subiectul cuvântării, plină de date ca o grenadă cu praf explosibil. Conferențiarul a arătat jalea lăsată de votul universal care „a materializat gândirea publică, a pus revendicările de stomac pe primul plan, a produs pe demagogul, pe proprietarul de voturi și în ordine științifică, pe economist“. împroprietări.rea a zguduit și ea nu numai economia națională, dar și sufletul țăranului“. Foarte just. Și d. Goga nu-l vede pe plugar prin cântecele sale de odinioară — ci prin fereastra realistă a celui care îi cunoaște și le frământă ’n permanență păsurile. Pentru d-sa țărănimea nu este o problemă literară! Mai tare și mai negru pe alb a spus d-sa problema străinilor din țară. Șeful partidului național, agrar a aruncat câteva cifre, o adevărată alarmă. Provinciile alipite viermuie cam rana de toți aceștia paraziți. Reproducem și noi aceste date, spre a ne mai indigna odată. A arătat d. Goga că proporția dintre funcționarii superiori români și străini, la serviciile poștale din câteva orașe e următoarea: „In Bucovina: la Cernăuți, români 24%, străini 76%/; la Rădăuți, români 30 %, străini 70% ; la Vișnița, români 6Vo, străini 100% ; la Gura Humorului, români, 28 %, străini 72%. In Basarabia : la Tatar Bunar, români 0%, străini 100%; la Hotin, români 36%, străini 64% ; la Cahul, români 38%, străini 62 %; la Tighina, români 42%, străini 58%. In Ardeal: la Careii-Mari, oraș de graniță, români 38%, străini 62% (bine păzită granița țării) ; la Zalău, români 23%, străini 67 °/o., la Aiud, români 25%, străini 75% ; la Cluj, români 34%, străini 66% (numeric: 56 funcționari superiori români și 107 străini) ; la Toplița Română, români 25%, străini 75Vo; la Tg.Mureș, români 35%, străini 65%. Asta, la poștă, adică tăbărîți pe acel sistem nervos al națiunii! Conferențiarul a mai semnalat și pericolul care ne paște prin invazia acelor liste, veniți recent aici ca într’o nouă Californie și al căror număr se urcă azi la peste 500.000. Tot așa de net a pus d-sa și problema evreiască. Ea este reală — a spus dânsul — „și trebuie considerată ca o sfidare a sărăciei noastre“. Tot profet a fost d-sa când afirma nu de mult că trăim o epocă pre-revoluționară. Revoluție, desigur, înseamnă transformarea sufletească a unui popor. Tinerii de alaltăieri cari au murit cântând rugăciuni, nouă ni se par primele steaguri dintr’o revoluție, care este numai de ordin spiritual. Și, pintr’un acord care aparține misterelor mari, semnele dela Iași înfiorau în Cetatea Ardealului, strunele altcui, decât ale lui Octavian Goga? N. Crevedia xox LITERATURA, ARTA, IDEI Ce fel de cărți citesc studenții cehoslovaci Biblioteca vastei instituțiuni culturale „Casa Academică“ a publicat zilele a. ng.j o statistică referitoare la cărțile citite de studenții cehoslovaci, în timp de un semestru. Din literatura străină sunt citite nummeroase cărți detective. La 600 căzuți au fost împrumate cărți de Wallace. După Wallace urmează Corwood (cărțile sale au fost împrumutate la 380 inși), Sinclair (300), Leroux (250), Zola 230, Brey 211, Leblanc 204, Balzac 188, Wels 195, Haggard 171, Dod 159, Hamsun 150, Shaw 140, öalsworthy 136, Dostoewski 134, Haupassant 131, Kisek 126, Maurqs 125, Chesterton 122, Dumas 110, Poe 109, Goethe 107, Keuffmann 102, Erenburg 99, Flaibert, Gorki 96, Jarome 95, Dekoira 94, Colette, France 90. Dintre scriitorii cehoslovaci cel mai citit este Kal Ciapek (386). După Ciapek urneasă : Bohnel 252, Sramek 222,Iba 220, Cia pek-Chod 204, Rosulek 183, Saar 177, Nezval 176, Machar 171. Dyk 144, Durycb, 143, Varhek 142, Lukaesky 139, F. X. Svoboda 132, Jirasek 135, Havlasa 130, Vanciura 121, Maria 110, Nor 105, Olbracht 100, Hermann 94, Hașek 93, Maerova 89, Arbes 86, Saida, Hora, Sova 86, Polacek 84, Sokol-Tuma 79, Wolker, Mrștik 76, Vrchlicky 75, Medek, Jahoda 71, Langer Neuman 69, Peneșova, Svelta 63, Brodsky, Mähern 62, Scheinpflugova 61, Bass 60, Cech 58, Brezona, Bais 56, Cecetka, Svobodova 54. Moarlea creatoruiii Fundației Godju BUDAPESTA, 29 (Rador). — Arhimandritul ortodox român Ghenadie, creatorul Fundației Godju, a încetat din viață astăzi la Budapesta, în vârstă de 78 ani. Continuemafii la castitate Romanul cu acel titlu al d-lui Dragoș Protopopscu a întâmpinat din primele ile o excelență primire din parte publicului cititor. Scrisă cu o vevă nemaiîntâlnită în proza nostră de azi, un stil de înnaltă misiune, în care imaginea proaspa plesnește ca o capsă în fiecare rând, o alianță de umor și satiră fină, brodate pe o temă fantezistă— odîsseea celor doi condamnă la puritate alcătuie una dintr cele mai originale cărți apărut în limba românească. De altfel, și cri ca apărută până în prezent aspra romanului constată acelașipri. „Condamnații i castitate“ a apărut în editura „Naționala-Ciornei“ — colecția Roșiior“ — într’o admirabilă ținută tehnică și cu o copertă de cel mai ales gust. Prețul 25 lei. mm ideie pi! La concursul pentru obținerea premiului „Tekirghiol“, instituit în Aprilie de societatea cu acelaș nume, se prezentaseră 50, nici mai mult nici mai puțin, de romane în manuscris. La premiile Ministerului Instrucțiunii pentru poesie, esseu și filosofie, care urmează să fie acordate în ziua de 5 Decembrie de către o comisiune specială, prezidată de d. prof. Tudor Vianu — s’au prezentat 93 manuscrise cu versuri, 10 manuscrise cu esseuri și 4 care tratează probleme filosofice. Tot poet s’a născut Românul! Ce este cu broșura internațonalei comuniste 9 9 împotriva lui Roosevelt Moscova. Comisarul de externe Litvinov a avut la Moscova, înainte de plecarea lui spre America, un violent conflict cu președinția internaționalei comuniste. Conducerea Internaționalei comuniste a pregătit publicarea unei broșuri: „Roosevelt înfometează poporul american“, destinată fermierilor americani, care să fie invitați pentru demonstrații și greve în toate Statele Unite. Broșura avea să fie tradusă în limba engleză și răspândită în Statele Unite în milioane de exemplare. Litvinov s’a ridicat în mod violent împotriva acestei intensiuni. A arătat că tratativele sale cu Roosevelt n'ar avea nici cele mai mici șanse de succes în caz dacă internaționala comunistă ar începe propaganda ei subversivă împotriva guvernului american. Când internaționala comunistă s’a arătat intransigentă. Litvinov a amenințat că nu va pleca în America. In această situație a intervenit însuși Stalin, care a interzis publicarea broșurei. Prin aceasta conflictul însă n’a fost lichidat și se crede că va izbucni din nou după întoarcerea lui Litvinov. După unele informatiuni, Litvinov s-a plâns în cercurile apropiate de el, că nu poate face in politică externa, atunci când internationala comunistă îi distruge mereu terenul de sub picioare. A adăugat, că cu toate aceste dificultăți a obținut succese considerabile în timp ce inter raîonala comunistă a cules numai insuccese. Femeia de ciocolată Așa se întitulează romanul d-lui Gib. I. Mihăescu, apărut recent. „Femeia de ciocolată“ e unul dintre cele mai suculente opere ale autorului „Rusoaicei“- Aceiași prezentare crudă, încărcată de obsesie și poezie a demonului acesta dulce care e femeia — străbat de la un capăt la altul cele două sute de pagini ale acestui roman. A apărut în editura „Naționala- Ciornei“ (colecția Roșiior) și obține din primele zile un frumos succes de librărie. Prețul lui 25. Manuscrisele lui Pușkin D. Miodrag Obradomc, din ministerul afacerilor străine iugoslave, a descoperit un manuscris de douăzeci și opt pagini ale faimosului poet rus Alexandru Pușkin. Noutatea a produs o emoție în cercurile literare din Belgrad, cu atât mai mult cu cât manuscrisul conține, se pare, o copie originală a celebrei Ode. lui Bacchus care se credea pierdută pentru totdeauna. D. Miodrag Obradonic e nepotul unui negustor care a avut ocaziua să călătorească mult în Rusia pentru afaceri. Manuscrisul în chestiune a fost găsit printre hârtiile acestuia. —OCO - 00 ° VARIETĂȚI Museul Clxiray Toți cei ce au vizitat Parisul cunosc frumoasa clădire gotică din str. Sommerard no. 24, unde Sommerard, refereai dar la Curtea de corrupturi și bogat aheolog, instala acolo în 1853 nestimatele sale colecții. După moarte sa (1842) hotelul Cluny deveni muzeul Cluny. Acest muzeu conține un ansamblu de motive decorative, mobile, obiecte de artă din evul mediu și din Renaștere, fara îndoială, unice în lume. Nu știi ce trebue să admiri mai întâi din sculpturi, tapiserii, fildeșuri, emailuri, faianțe, rare piese de mobilier, adevărate uniuni de orfevrărie. Se adaugă, în ceea ce privește epocile următoare, o galerie rezervată vehiculelor, unde se găsesc piese de o raritate excepțională. Orașul Paris, devenind proprietarul colecțiunilor lui Somiterard a adăugat minele termeloir Cluny pe care le cumpărase încă din 1853.. Astfel se învecinesc amintirile cele mai fastuoase a trei civilizații conecutive, reunite în acelaș loc pentru cea mai mare satisfacție a amatorilor de istoria antelor. lisn M mmm Minit La Madrid otmlflie de țigani au dat în stradă o ,,reprezentație“ la are au participat mari și mici. După ce ursul dansator și- executat „numărul“ artiștii au împărțit sprintorilor manifeste electorale Descoperirea unei vechi catedrale creștine în Iugoslavia BELGRAD. De curând muncitorii fabricii de ciment din Salina lângă Split, au descoperit cu prilejul unor săpături rămășițele unei vechi catedrale creștine din secolul al 6-lea. S’au descoperit și un mare număr de morminte vechi, conținând numeroase obiecte de cur. Descoperirile prezintă o mare importanță arheologică. In perzent săpăturile sunt conduse de o comisiune de specialiști. Criminalitatea din Cehoslovacia în descreștere PRAGA. Cu prilejul discuțiilor la buget în comisiunea bugetară, ministrul de justiție dr. Meissner a caracterizat activitatea resortului său și intre altele s-a referit la chestiunea criminalității din Cehoslovacia. Ministrul de insistat că opinia publică judecând asupra cazurilor criminale redate de ziare, nu-și poate face de multe ori o închipuire justă asupra criminalității din Cehoslovacia. O nouă ceață artificială în Franța PARIS. In împrejuriimile orașului Lille, in Franța, au avut loc zilele acestea, interesante experiențe cu o nouă ceață artificială, care poate acoperi în câteva minute regiuni foarte infiria ei. Experiențele cu noua ceață, care este invenția unui inginer francez, au dat rezultatele foarte favorabile și, cercurile militare văd în ea mijloc eficace în luptă antiaeriană. Progresul și dificultățile televiziunii FRAGA. In capitalele mari europene au și fost puse în desfacere, receptoare de televiziune, care însă sunt foarte scumpe, prețul aparatului ajungând la peste 50.000 lei. Transmisiunile de figuri sunt foarte impersionante, dar totuși sunt foarte insuficiente. Ele se reduc numai la capul diferitelor persoane care concertează sau vorbesc în fața microfonului și se poate constata că de la adevărata vedere din depărtare, de pe transmiterea de tablouri întregi din viața orașelor, de pe stadionurile spotrive, actuala transmisiune este în practică încă departe. Pentru transmiterea unui tablou mișcător curent în filmele sonore. Radiodifuziunea nu poate însă transmite un tablou întreg, ci numai părticele, puncte. Dacă un tablou e împărțit în 2000 puncte, ar fi necesar a se transmite 50.000 puncte pe secundă, ceea ce este deocamdată imposibil. Televiziunea s-a folosit mai întâi de aparate de transmisiune și receptare Nipkow, însă erau dificultăți la sincronizarea ambelor aparate în timpul transmisiunii, ele au fost părăsite, trecându-se la oglinda rotativă, precum și la sistemul „Telekor”, cu scări rotative prevăzute cu mici oglinzi, a căror axă se învârtește de 1500 de ori pe minută. „Telekor” a fost aplicat în practică, unde stațiunea Doeberitz transmite tablouri din filme sonore. Sistemele menționate sunt numai începuturi și se așteaptă noui perfecționări. O oarecare îmbunătățire prezintă ultimul sistem Aiden care în loc de oglinzi întrebuințează un tub. Este posibil că acest sistem se va răspândi in toate țările. Până atunci însă cercurile care se interesează cu perfecționarea televiziunii vor ajunge la noui realizări în acest domeniu. Este cu totul nejustă părerea pesimistă, că criminalitatea, în special atacurile la viața oamenilor, a crescut. Ministerul cehoslovac de justiție urmărește cu cea mai mare atenție statistica în această direcție și în baza ei poate afirma că părerea despre creșterea criminalității nu corespunde adevărului. In ce privește numărul sentințelor de moarte pentru crime, situația se apropie de cea din 1894—1 903. Cea mai mare criminalitate este act în descreștere. In 1930 au fost pronunțate în Cehoslovacia 175 condamnări pentru crime. Numărul acestor condamnări a scăzut în 1931 la 168, iar în 1932 la 141. O nouă revistă literară în Cehoslovacia Zilele acestea a apărut la editura „Melantrich“ din Praga primul număr al nouei mari reviste lunare slovace „Curente slovace”, sub îngrijirea scriitorilor E. B. Lukach și Jan Jesensky. La noua revistă colaborează fruntași ai literaturii slovace: Kremery, Jesensky, Lukaci, Vamos, Halamova, Gregor Tarovsky, Tido Caspar, St. Meciar, etc. Cine a avut ideea de a crea Grădina Plantelor? Ideea de a crea, la Paris, o Grădină a Plantelor, se datorește lui Honouard, medic al lui Ludovic și Guy de La Brosse, care îi succeda în postul de prim medic al regelui, spuse acest proiect în exueție. El organiză grădina și stabili c a etele de botanică. Ameliorările cari se aduseră în urmă Grădinii plantelor se datorară succesiv lui Fagou, Tournefort, de Fay, Cuvier, Gay-Lussac și mult lui Buffon, care avu colaboratori devotați pe Doubenton și Lacépéde. f. Menajeria fu construita cu banii profesorilor cari o și înzestrată. Grădina Plantelor a fost inaugurată în anul 1640. Un savant cismar , Angelo Finehi, cismar, istoric și arheolog. Autor al mai multor lucrăr asupra Boloniei, cu deosebire Bolonia în anul 1000 ,a murit acum de curând. Se povestește că într’o zi, când mergea să ducă o pereche de ghete la un client, trecu printr’o stradă unde el efectua niște lucrări edilitare. Oprindu-se un moment, dădu un strigăt, spunând apoi lucrătorilor să se oprească, pentru că dăduseră la iveală un zid roman. Bravul cismar nu se înșelase. Fiind chemați arheologii la fața locului, recunoscură că se aflau intr’adevăr unor vestigii romane.în.