Ceahlăul, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 346-422)

1969-05-16 / nr. 384

-A > f 086AH AL COMITETULUI JUDEȚEAN WESTMT U P.C.H. Șt .11 CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEftH [ Anul II nr. 384 vineri 16 mai 1969 4 pagini 30 bani Economia de metal nu reflectă posibilitățile reale • IN 4 LUNI — 340 TOTNE METAL ECONOMISIT ; • I.MR. — PROTAGONISTA LA CAPITOLUL ECO­NOMIE; 0 CONCEPȚIA TREBUIE SA DEVINĂ ELE­MENTUL DINAMIC IN REDUCEREA CONSUMURILOR; • IDEILE NOI TREBUIE SA SE MATERIALIZEZE MAI REPEDE. Ca rezultat al unui complex de măsuri luate de întreprin­derile din județul Neamț ca : asimilarea unor produse noi, reproiectarea unor mașini și subansamble, extinderea pe scară tot mai largă a tehnolo­giilor avansate, organizarea debitării centralizate a lami­natelor, aplicarea metodei de­bitării și croirii combinate etc., consumul realizat de metal, la majoritatea produselor, a scă­zut mult. Evident, aceasta a condus la însemnate economii, care se reflectă în reducerea prețului de cost. De pildă, nu­mai în primele patru luni ale anului 1969 s-au economisit în întreprinderile consumatoare de metal din județul nostru peste 340 tone metal. Economii mai substanțiale s-au obținut la întreprinderea mecanică Roman care numai într-un trimestru a economisit 65 tone metal față de 100 tone cut a fost angajamentul pe în­treg anul 1969. La Uzina de țevi Roman s-au realizat 36 tone, la întreprinderea meca­nică „Ceahlău“ — 17 tone, pre­cum și la alte întreprinderi. Totuși, economiile realizate nu reflectă posibilitățile reale e­­xistente în aceste întreprin­deri, în mod deosbit la Uzina de țevi Roman și întreprinde­rea mecanică „Ceahlău“ care nu au pus în aplicare în tota­litate măsurile stabilite la în­ceputul anului. Deși la o analiză în cursul lunii ianuarie a.c. la Uzina de țevi Roman s-au scos la ivea­lă posibilitățile de economisire a metalului care au permis u­­zinei să-și ia angajament de reducere a consumului de me­tal pe amuil în curs de peste 500 tone, din cauza slabei preo­cupări, în primele luni ale a­­nului economiile de metal e­­fective nu reprezintă mai mult de 7,2 la sută din angajamen­tul anual. Preocupare insuficientă în problema economisirii meta­lului s-a manifestat și la cele­lalte întreprinderi care au eco­nomii în prima perioadă a a­­nului sub posibilitățile reale cum este cazul la întreprinde­rea mecanică „Ceahlău“, în­treprinderea județeană de con­strucții, întreprinderea de in­dustrie locală „Metalurgica“ Piatra Neamț, „Siretul“ Ro­man și altele. Există și întreprinderi care­ nu și-au făcut o analiză te­meinică de la începutul anu­lui în această direcție și care nu s-au angajat să realizeze economii, deși consumă canti­tăți importante de metal. Așa este cazul întreprinderii de prefabricate Roman care con­sumă anual peste 10.000 tone metal. Aici se înregistrează depășiri pe trimestrul I. a.c., de peste 200 tone, ca și la Fa­brica de ciment Bicaz, U.F.S., C.I.A.P.N. și altele. Se impune ca în toate între­­" "‘PHH aéfiíe sa' se iac măsuri efi­ciente privind normarea știin­țifică a consumurilor de metal, lărgirea și adîncirea calculelor tehnico-analitice care funda­mentează normele și studierea aprofundată a rezervelor de reducere a pierderilor din pro­ducție. De asemenea, să existe o preocupare constantă pentru îmbunătățirea normelor de consum existente și menține­ (Continuare în pag. a IlI-a) Răspunsul la scrisoarea cetățeanului nu este o problemă personală (Din activitatea consiliilor populare) Examinarea cu maximum de solicitudine și receptivi­tate a tuturor scrisorilor pri­­­­mite de la cetățeni, apare nu numai ca o înaltă îndatorire civică, izvorîtă din caracte­rul profund democratic al orînduirii noastre, ci și ca o cale de perfecționare a însăși activității pe care o desfă­șoară organele de partid și de stat. Pentru rezolvarea unor probleme de interes personal sau obștesc, tot mai mulți cetățeni se adresează în ultimul timp direct organe­lor locale care, investite cu atribuțiile corespunzătoare, au calitatea de a decide și acționa în consecință. Se în­țelege că astfel se creează condiții pentru o analiză o­­perativă și competentă a fie­cărei scrisori, pentru descon­gestionarea atribuțiilor foru­rilor superioare. Dintr-o discuție, pe aceas­tă temă, cu Vasile Podo­­leanu, președintele comitetu­lui executiv al Consiliului popular Mărgineni, a reieșit că, în general, aici există o preocupare constantă pen­tru rezolvarea atentă a do­leanțelor oricărui locuitor al comunei. Deși este nou în funcție, președintele de la Mărgineni s-a dovedit bine orientat asupra procedurii de urmat în situațiile cele mai dificile, care o reclamă devotament și multă putere de discernămînt. Printre problemele cele mai frecvente, ridicate pe calea scrisorilor, a audiențe­lor sau a discuțiilor inopina­te, notăm : aspecte litigioase dintre vecini ; sesizări in legătură cu nerespectarea drepturilor statutare ale membrilor cooperatori; se­sizări asupra activității unor salariați ai instituțiilor din comună ; aprobări de com­bustibil lemnos din pădurea consiliului popular. De la caz fost supuse dezbaterilor în ședințele de comitet executiv sau chiar în adunările popu­lare, soldîndu-se astfel cu răspunsuri care să mulțu­mească pe cei ce le aștep­tau și, binînțeles, cu tradu­cerea lor în fapt. De pildă, Gh. V. Grama fusese propus cu 1.500 lei contribuție vo­luntară la electrificarea co­munei, dar analizîndu-se pu­terea sa economică, precum și starea sănătății sale, i s-a redus această contribuție la 800 lei. Tot astfel litigiile care au intervenit între ve­cini ca Gheorghe Scurtu și Victor Asaftei, Eleonora I. Nedelcu și Gheorghe I. Tur­­tică, Ion Gozma și Gheor­ghe Nohai au fost urmate de deplasarea președintelui la fața locului și de luarea u­­nor măsuri acceptate de am­bele părți. Un singur caz provoacă multă bătaie de cap consiliului popular și multă indignare sătenilor onești. Este cazul Gatincii V. Mir­on, care apare în fiecare ședință a comisiei de jude­cată, fie în calitate de recla­mantă, fie de inculpată, ră­pind astfel liniștea și tim­pul tuturor. La consiliul popular au fost și unele sesi­zări în legătură cu deținerea loturilor de folosință de că­tre cei care nu efectuează zile-muncă în cooperativa a­­gricolă de producție, prefe­rind să se încadreze pe dife­rite șantiere. Neluarea unor măsuri corespunzătoare îm­potriva acestora a dus la scăderea disciplinei, la ma­ M. MERTICARU (Continuare în pag. a IlI-a) I Din sumar In pagina a II-A S3 DIRECȚIONAREA ACTIVITĂȚII BIBLIOTECII COMUNALE H POPASURI LA APA MOLDOVEI a PAZNICII TREBUIE PĂZIȚI ? j « JH NOI ACHIZIȚII IN ARHIVELE STATULUI DIN ROMANI­E ECONOMICE In pagina a III-a @ MOZAIC ! Ü PUBLICITATE ­% yy Zilele culturii muzicale în județul Neamț „Este momentul să facem mai mult pentru propagarea muzicii culte“ După ultima tragere de cortină la specta­colul cu „Bărbierul din Sevilla“ de la Tîrgu Neamț, cîțiva din membrii prestigiosului co­lectiv al Operei de stat din Iași ne-au de­clarat : George Zaharescu, regizorul spectacolului : „Este demnă de apreciat, sub toate aspectele, această inițiativă a Comitetului de cultură și artă al județului Neamț. Trebuie, este mo­mentul, să facem mai mult pentru propaga­rea muzicii culte în rîndul maselor largi. Este exact ceea ce și-a propus spectacolul nostru, care, ușor de înțeles, cu o muzică atrăgătoare, a creat o punte de legătură între scenă și sală, între valoroșii noștri interpreți Ion Prisecaru, Victor Popovici, Costel Simio­­nescu și tinerii noștri spectatori, după cum am aflat în marea lor majoritate elevi ai li­ceului din localitate. Există lucrări ale acestui gen, socotit pe nedrept, „greu“, care prezintă dificultăți în actul de percepere, dar trebuie să precizez că spectacolul de operă este un spectacol de sinteză, avînd la îndemînă, pentru a se pre­zenta, muzica instrumentală și cea vocală. Important mi se pare faptul că ar trebui să urmărim — și asta să n-o facem numai noi­­ — ca educația muzicală să înceapă prin­ stricta respectare a posibilităților de recep­­­tare, prin prezentarea unor lucrări accesibile, respectîndu-se un principiu de bază, ca și în s­ pedagogie, de la simplu la complex, de la­ spectacole mai ușoare la cele cu un grad mai­­ ridicat de dificultate. Precizez că mă bucură,­­ mă încîntă faptul că în acest orășel aveți o­­ sală cu o acustică bună și cu un public foarte­ receptiv. Victor Popovici: „Excelentă impresie des­­­­pre „Zilele culturii muzicale“. Dar să nu­­­­ așteptăm numai „zile“ de acestea pentru a­ reveni. Am vrea s-o facem cu opera „Steja­rul din Borzești“, a lui Teodor Bratu, specta­­­col pe care toată Moldova — și nu numai­­ toată Moldova — ar trebui să-l vizioneze“. George Rădulescu — interpretul lui Ștefan­­ cel Mare din spectacolul „Stejarul din Bor­­­zești“ : „Demnă de apreciat inițiativa forum­­rilor culturale din județul Neamț. Vă invit să­ vizionați „Stejarul din Borzești“ — valoroși sub aspectul tuturor datelor sale esențiale :„ compoziție și libret, interpretare și sce­­­nografie“. I I u­i Animator entuziast al vie­muzicale în județul Neamț, profesorul Gheorghe Ciobanu, a prezentat o in­teresantă prelegere la Tîrgu Prelegere Neamț („Universal și con­temporan în creația muzi­cală a lui George Enescu“) Audițiile muzicale și pelicu­la documentară „București — Orașul muzicii“, a întregit această manifestare care s-a bucurat de un deosebit suc­ces. După ca au fost înființate Livezile nu rodesc de la sine improprii pentru cultura plantelor de cîmp, terenurile de pantă erodate, din zonele deluroase au primit destina­ția folosirii intensive prin înfi­ințarea de livezi de pomi rodi­tori. Credite de la stat și fon­duri proprii ale cooperativelor — în valoare de zeci de mili­oane de lei, au fost investite dezvoltării pomiculturii jude­țului. Soiuri valoroase de măr și păr, de cireș, vișin și prun, au populat coastele altădată golașe și dezolante ; în cîțiva ani au fost create adevărate bazine pomicole la Țibucani, Bălțătești, Ghindăoani, Grumă­­zești, Răucești, Valea Ursului, Borlești, Oniceni, Filioara și în alte numeroase unități agrico­le, cooperatiste. Suprafața po­micolă a C.A.P. însumează 3.840 ha livezi tinere și pe rod. Vor intra la timpul cuvenit pe rod pomii din livezile noas­tre ? Vor rodi la întregul lor potențial ? Din punct de vedere econo­mic — și numai din acest unghi trebuie să concepem u­­tilitatea investițiilor din pomi­cultură — acestea sunt între­bări cardinale. Răspunsul îl aflăm în modul de înființare al livezilor și apoi de îngri­jire a pomilor pentru a aduce plantația de rod. — Pomul tînăr e ca un co­pil — făcea analogie tovarășul Ion Balan, brigadier pomicol la GAP Ghindăoani. Așa cum l-ai plantat și l-ai îngrijit, așa îți va da roade. Nimic mai adevărat. Și tre­buie să apreciem că în majo­ritatea unităților care au li­vezi, grija pentru acești „copii“ ai vegetației arborescente ro­ditoare e dominantă, fapt ce se remarcă prin lucrările co­recte de înființare a plantații­lor, de completare a golurilor de tăiere pentru formarea co­roanei, protejarea contra roză­toarelor, tratamente, pe bază de­ avertizări, contra bolilor și dăunătorilor etc. Condiția principală ca live­zile noastre să se dezvolte normal este asigurarea îngră­șămintelor necesare organice și minerale în proporții armo­nioase a elementelor nutritive. Orice specialist cunoaște că pomii cer terenuri mai fertile decît vița de vie. Or, planta­țiile pomicole, datorită intereselor dictate de econo­mia țării noastre, au fost amplasate în cele mai multe cazuri pe terenuri erodate, slab fertile, în mare parte podzolite sau podzolice. Inter­venția cu îngrășăminte masive este singura cale de a ridica potențialul de fertilitate al a­­cestor terenuri și deci de dez­voltare și fructificare rapidă a plantațiilor. Comparativ cu anii anteriori, livezilor le-au fost repartizate mai multe în­grășăminte chimice. Baza fer­tilizării considerăm că ar tre­bui s-o constituie însă îngră­­șămintele naturale. Să dăm un exemplu : la GAP Ghin­dăoani a fost fertilizată cu 2 ani în urmă, suprafața de 42 hectare cu măr, la „Brașovanii Mari“ cu mraniță de oaie. Li­vada intră pe rod anul a­­cesta și promite poame din belșug. „Are floarea grasă, mare“ — observă bucuros bri­­gadierul . Și în acest an pe lîngă circa 11 tone îngrășă­minte chimice, cooperatorii din Ghindăoani au cărat 172 tone gunoi cu care au ferti­lizat 53 ha de livadă. La Pe­­tricani, fiecare pom pe rod primește rația de gunoi acum. Ing. V. SPĂTAR..­ (Continuare în pag. a lll-a) l­a 1 AUl.ȚUUHa Cil IA» J. Cl X unu Uiu MV­VlUUUl Mamă, soție, soră sau iubită — iată noțiuni cîndva perver­tite de prejudecățile strimbe așezări sociale, unor no­țiuni cărora, în climatul trium­fului dreptății, le-au fost con­ferite caratele prețioase ale demnității adevărate, ale bu­curiei autentice. Egalitatea în drepturi a sexelor este o realitate omniprezentă. Sunt cunoscute clarviziunea, consec­vența cu care partidul și sta­tul nostru au întreprins mă­suri pentru întărirea familiei, pentru cultivarea valențelor superioare ale acestei instituții juridice de drept civil care este căsătoria. Gristea, respec­tul reciproc, altruismul, since­ritatea, simțul răspunderii so­ciale, sunt principii de la a căror abdicare căsnicia este lipsită de ceea­­ ce se cheamă fericire. Există manifestări, ce-i drept, de proporții reduse, izo­late, ale abdicării de la aceste principii, ale alterării esenței umane. Existența lor nu poate și nu trebuie să fie desconsi­derată. Citesc și recitesc mai multe dosare la judecătoria locală din municipiul Roman. Sem­natarele „actelor de acuzare“ au, in esență, o formulare co­mună ! „chem în judecată pe soțul meu care... de atîta timp... a uitat că mai avem copii... și nu mă ajută să-i cresc...“. Animalele își îngrijesc ur­mașii din instinct. Sentimentul, conștient, al responsabilității față de copii îl consider unul din componentele esențiale ale calității de om. Fără aceasta, imaginea perfecțiunii morale e deformată. Familia M., din municipiul Roman, strada Anton Pann, are 3 copii: Mariana, Daniela, Dan. în dosarul aflat la jude­cătorie, mama scrie printre al­tele : „In ultima , vreme soțul meu nu mai contribuie cu ni­mic la întreținerea copiilor“. Tatăl celor 3 copii cîștigă bine: în medie 1.600 lei lu­nar. Are vreun motiv de a proceda cu atîta lipsă de serio­zitate, de maturitate în gîndire față de proprii lui copii ? Nu, nici Unul. Această atitudine va lăsa amprente vizibile asupra lor dacă nu va alege calea să­nătoasă, cît nu e prea tîrziu. De aceea îi și punem întreba­rea lui M. G. î conștiința (ele­mentara dumitale conștiință) nu te îndeamnă să purcezi la asemenea însănătoșire mo­rală ? Elena G., din strada Ștefan cel Mare, din aceeași localita­te, cheamă în judecată pe ta­tăl celor doi copii­ Maria (de 8 ani) și Cristiana (de 7 ani). Ioan G., „tatăl“ (nu-i putem a­­tribui și nu pot scrie cuvîntul decît cu ghilimele) nu simte nici o strîngere de inimă cînd acea ființă cu care pornise în viață spune nu „copiii mei“, ci „copiii noștri“ ? Ana A., din comuna Horia, e căsătorită cu Constantin A., din 1962. Anul acesta a apă­rut în casa lor o fetiță — Mi­­haela. Ne-am așteptat ca a­­ceastă „comoară a vieții“ să cimenteze mai mult legătura dintre cei doi. Dosarul aflat la judecătoria locală dovedește contrariul ; aceeași formulare : „chem în judecată pe soțul meu...“. Soțul­­ e cadru sani­tar — colectivul în care lu­crează n-are nimic de spus ?) nu are nici un fel de remuș­­care pentru ignorarea obliga­țiilor morale pe care le are. Purtători ai unor atari con­cepții de viață se folosesc și de... forță (deci, sunt bărbați !) pentru ca lipsa lor de omenie, de demnitate, să nu fie adusă la cunoștință opiniei publice, organelor în drept (are po­porul nostru o vorbă înțeleap­tă despre acești neoameni­­ „parcă ar trăi în pădure“). So­țiile sunt silite, sub cuțitul a­­menințării, să tacă, să-și as­cundă suferințele. S. I. strun­gar la una din unitățile in­dustriale ale municipiului Ro­man, vine acasă doar din cînd în cînd­­ „s-a încurcat cu o femeie de moravuri ușoare“ — spun vecinii. A uitat că are un copil. Cu ce drept furi co­pilăria celui căruia i-ai dat viață, îl vitregești de bucurii, schilodești un suflet de mamă, cetățene ?­­Ți-am spus așa ca să-ți amintim că ești cetățean al unei societăți noi, care nu admite terfelirea sentimente­lor nobile, principiile moralei). Am primi bucuroși scrisoarea soției dumitale din care să a­­flăm că ai ieșit din acest hățiș în care puritatea este strivită de putregai (dar scrisoarea să nu fie scrisă de ... frică !). Am asistat, în sala de ședin­țe a judecătoriei, la dezbaterea unor cazuri asemănătoare, am discutat cu oamenii prezenți în sală. Opiniile, adunate la un loc, stigmatizează această ires­ponsabilitate paternă, grava lipsă de răspundere socială și morală față de fondul uman al țării. A fi părinte include prezența activă a verbelor a crește, a ocroti, a educa. Ast­fel, e o abdicare de la titlul de om al unei societăți noi. Opi­nia publică, legile drepte ale acestei societăți, detestă, extir­­pează acele manifestări care nu-i fac cinste. I. BOGHIAM Pe teme de educație 99 Chem in judecată pe soțul meu... Ceramică ornamentală Fabrica de cărămizi Ro­­man se înscrie cu un nou succes pe linia finalizării u­­nor experimente și probe în vederea obținerii de produ­se noi de finisaj în construc­ții cu caracteristici diferite. Intre acestea se înscrie plă­cuțele ceramice glazurate. Acest nou sortiment de ce­ramică se folosește ca orna­ment la finisarea interioară a unor construcții deosebite. Plăcuțele ceramice se fabri­că în culori, nuanțe și mo­dele diferite avînd un efect și o estetică originală. Pri­mele cantități s-au și livrat pentru finisările interioare ale marelui hotel ce se con­struiește la­­ Iași., , Ziua președintelui In cadrul „Zilei președin­telui din C.A.P.“, consiliul Uniunii județene a coopera­tivelor agricole de produc­ție a organizat la Trifești (la Casa agronomului), în zilele de 14—15 mai, o ana­liză a modului cum s-au desfășurat lucrările agricole din campania de primăvară Au fost aduse­ la cunoștință măsurile necesare pentru realizarea actualelor sarcini de sezon în agricultura co­operatistă , întreținerea cul­turilor, construcțiile agro­zootehnice, probleme orga­nizatorice, economice și fi­nanciare etc. Noi tonete volante Măsuri importante se în­scriu pe linia îmbunătățirii desfacerii produselor alimen­tare la Piatra Neamț. Săptă­­mîna aceasta a început să funcționeze în oraș mai multe tonete volante pentru vînzarea produselor de panificație. De asemenea, în cartierul Mărăței și pe strada Ștefan cel Mare este pe terminate montarea două chioșcuri metalice, mo­­­derne, pentru desfacerea produselor alimentare de primă necesitate. Aceste chioșcuri vor funcționa per­manent sub formă de băcă­nii. Returul turneului final de volei (feminin) Astăzi, în cadrul celei de-a doua etape a returului tur­neului final de volei la care participă cele 4 fruntașe ale diviziei A (feminin), sunt programate două meciuri ce se anunță a fi deosebit de atractive. In prima întîlnire, care va începe la ora 17, își vor disputa șansele Penicilina Iași și Farul Constanța. E de așteptat ca echipa constăn­­țeană să-și mobilizeze toate forțele pentru a onora totuși, cum se cuvine, acest turneu final, în continuare, meciul Ra­pid — Dinamo, care... nu mai are nevoie de recoman­dări ! Ambele meciuri se vor disputa în sala „Geahlăul“. Pentru export și cerințele pieții sur­ superioare­ este destina­­tă exportului pentru care e­xistă încheiate mai multe contracte cu beneficiari ex­terni La început noua secție va avea o producție anuală de peste 2 000.000 lei. Pe linia acelorași preocu­pări amintim măsurile ce se iau în momentul de față pentru dezvoltarea altei sec­ții­­ de prefabricate din be­(CONTINUAREA CURIERULUI IN PAGINA A II-A) Creșterea continuă a capa­cităților de producție la în­treprinderea de industrie lo­cală "Siretul" din Roman formează un obiectiv de seamă în activitatea comite­tului de direcție, în legă­tură cu aceasta amintim con­strucția și amenajarea noii secții de fabricat ciocane manuale. Producția acestui sortiment (realizat din oțe­ V,

Next