Ceahlăul, iulie-august 1969 (Anul 2, nr. 423-477)
1969-07-22 / nr. 442
0 A fr Y it 1 0BGAH ti COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. ȘI H COMSILIUM POPOAR JUP £ ȚI*N Anul 11 nr. 442 marți 22 iulie 1969 4 pagini 30 bani \ Primirea entuziastă făcută tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU In cursul zilei de luni, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer, împreuna cu tovarășii Manea Mănescu și Dumitru Popescu au făcut o vizită de lucru în județul Argeș. Vizita a prilejuit întîlniri cu oamenii muncii din industrie și agricultură, cu cadre de conducere din economie, cu activiști de partid și de stat. Prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile argeșene a fost salutată cu căldură și entuziasm de zeci și zeci de mii de cetățeni, care și-au manifestat, și cu acest prilej, încrederea și atașamentul deplin față de politica marxist-leninistă a partidului nostru, hotărîrea de a nu precupeți nici un efort pentru înfăptuirea ei. Oamenii muncii argeșeni au reafirmat entuziasmul cu care întîmpină Congresul al X-lea al partidului, eveniment de seamă în viața partidului și statului nostru, a hotărîrii maselor largi de a îndeplini marile sarcini pe care partidul le pune în fața celor ce muncesc. Vizita in județul Argeș se adaugă șirului de puternice manifestări a unității întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist, a Comitetului său Central în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, Argeșul sub semnul profundelor transformări socialiste Áu trecut numai cîteva zile... încă vru s-a stins în suflete ecoul manifestațiilor entuziaste cu care cetățenii județelor Cluj, Maramureș, Satu Mare, Bihor și Arad l-au primit pe conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sînt încă vii în amintirea tuturor gesturile încărcate, de emoție, marea de urale ce-l însoțeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul general al Comitetului Central al partidului. Și iată, conducătorii partidului și statului nostru s-au întîlnit din nou cu cetățenii într-o vizită intrată în tradiția vieții publice din România. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetățenilor județului Argeș. Pe apa Argeșului, în locurile din preajma ei s-ar putea spune că istoria este o realitate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lupte pentru neatîrnare și s-au înfiripat nemuritoare fapte de cultură menite să ducă la luminarea celor mulți. Argeșul zilelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin munca harnicilor locuitori ai acestor meleaguri ce scriu file memorabile în istoria contemporană a României. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geografia economică a acestei zone consemna existența numai a cîtorva mine rudimentare de cărbuni, a Fabrici .,Textila“ — Găvana și a cîtorva ateliere, astăzi chiar și o sumară prezentare a noilor unități ale industriei noastre socialiste ar ocupa un spațiu impresionant. Materializarea politicii de dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu al patriei, marile combinate industriale construite sau în curs de construcție au dat o nouă înfățișare orașelor și satelor argeșene. Politica partidului de industrializare socialistă își găsește aici o expresie din cele mai grăitoare, a metamorfozat radical viața acestor meleaguri minunate, punînd în valoare avuțiile și energia nesecată a oamenilor săi. In Argeș a răsărit o impresionantă pădure de sonde, care avea să transforme aceste locuri într-o nouă zonă petrolieră a țării. Aici s-a înălțat una din cele mai mari și mai moderne hidrocentrale, care împreună cu alte șase uzine formează o puternică bază energetică a țării. De aici a pornit la drum, în august 1968, primul autoturism românesc și tot aici, acum, în aceste zile, harnicii constructori ridică noi citadele ale industriei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani, producția chimică a crescut de aproape trei ori față de anul 1965, cea de energie electrică o dată și jumătate, iar industria constructoare de mașini cu 76 la sută. In 1968, întreprinderile industriale din județ au realizat o producție globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decît aceea a anului 1950. Aici, în județul Argeș se află industria de autoturisme românești. Tot aici se realizează 87 la sută din producția de tananți, aproape 40 la sută din aceea de negru de fum și peste o cincime din producția de plăci fibrolemnoase. Este de ajuns să amintim Rafinăria din Pitești, Fabrica de motoare electrice, Fabrica de stofe „Argeșana“, o fabrică de bere, una de preparate din carne, și înțelegem amploarea procesului de industrializare socialistă pe plaiuri argeșene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator și atunci cînd ne referim la agricultura județului Argeș. Aici încă de la primire s-au vădit din plin atmosfera sărbătorească, entuziasmul, însuflețirea cu care populația județului a întîmpinat vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat. Mii de oameni s-au adunat la ora dimineții în satul Glimbocata, al comunei Leordeni, punctul de intrare în județ. Pe chipurile tuturor se citește bucuria de a primi vizita conducătorilor partidului și statului. Se aud urări de bun venit, se aclamă în cinstea Partidului Comunist Român, a politicii sale înțelepte. „P.C.R.-P.C.R.“, „Ceaușescu-P.C.R.“, „Ceaușescu, Ceaușescu“ — scandează cei de față, vîrstnici și tineri, femei și bărbați. In ochii tuturor lucește emoția, toate privirile se îndreaptă spre oaspeți. Sînt momente de mare entuziasm. Tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popescu sînt întîmpinați de Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, de conducători ai organelor locale de partid și de stat. Primul secretar al Comitetului județean de partid dă glas „sentimentelor de aleasă prețuire, dragoste și stimă cu care locuitorii județului Argeș întîmpină astăzi pe oaspeții lor“. El se referă apoi la realizările obținute în însuflețită întrecere socialistă în cinstea Congresului al X-lea al partidului și a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, în industrie și agricultură, în dezvoltarea social-culturală, subliniind că vizita de lucru a conducătorilor de partid și de stat va constitui pentru toți oamenii muncii din județ un prilej de a strînge și mai mult rîndurile în jurul partidului, de a-și exprima hotărîrea lor nestrămutată de a contribui cu și mai mult succes la înfăptuirea politicii interne și internaționale a partidului. In aplauzele și uralele entuziaste ale celor prezenți tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează tuturor locuitorilor județului un cald salut în numele C.C. al P.C.R., al guvernului și al Consiliului de Stat și le urează noi succese în munca de ridicare a acestui județ pe noi trepte ale progresului și civilizației. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. sunt subliniate cu puternice aplauze și ovații. Răsună urale pentru partid, pentru Comitetul Central, pentru conducătorul său iubit, tovarășul Nicolae Ceaușescu. In văzduhul limpede al dimineții se aud vocile celor care intonează un imn de slavă partidului. Sunt corurile reunite ale unor cămine culturale. Se scandează din nou în cinstea partidului, a conducătorilor săi. Coloana de mașini, însoțită de douăsprezece autoturisme „Dacia“, (Continuare în pag. a II-a) își desfășoară activitatea 6 întreprinderi agricole de stat, 5 întreprinderi de mecanizare a agriculturii și 123 de cooperative agricole de producție, în clipa de față, pe ogoarele argeșene lucrează aproape 2.000 de tractoare, aproape 900 de combine și peste 1.100 de semănători mecanice. Avuția obștească a cooperativelor a crescut, față de 1965, cu 30 la sută. Sutele de școli noi, un institut de învățămînt superior, căminele culturale, bibliotecile constituie o bază materială deosebit de puternică a vieții spirituale în plină eferverscență pe meleagurile Argeșului, realități ale acestui proces de intensă evoluție pe toate planurile cu care cetățenii județului re rai adrese pe bună dreptate. Intr-o astfel de atmosferă de bilanț al muncii creatoare, prilejuită de intensele pregătiri pentru cel de-al X-lea Congres al partidului și pentru a XXV-a aniversare a eliberării patriei, i-au întîmpinat argeșenii pe conducătorii partidului și statului nostru, care au vizitat ieri județul. Soare pe plaiuri, soare în priviri în pagina a IV-a UN VIS MILENAR AL OMENIRII — sosirea primilor .... . s < ‘ "? $ ■i pămînteni pe Lună ■v\ L - EFORT UNANIM închinat înfloririi patriei socialiste Noile secții și * t obiective industriale produc la parametrii proiectați Spre sfîrșitul anului trecut și în perioada scursă din acest an, în industria județului nostru au intrat în circuitul economic noi secții și obiective industriale construite din fondul de investiții. Este vorba de linia de fire textile și instalația rețelecord II de la AFS Săvinești, secția de cable de teracotă de la Fabrica de cărămizi Roman, linia de tuburi „prem.c“ cu diametrul de 600 mm, secția de drojdie furajeră de la fabrica „Reconstrucția“ etc. In fond, despre asemenea premiere industriale s-a vorbit, apreciindu-se faptul că lucrările de construcții respective au fost terminate cu mult înainte de termenul fixat prin planul de stat, indeplinindu-se sarcinile stabilite de Conferința organizației județene de partid din decembrie anul trecut. Am reluat această problemă după aproximativ 6 luni de la intrarea în probe și respectiv in producție pentru a vedea dacă aceste secții și obiective industriale noi produc la capacitatea proiectată întrucît acesta este aspectul principal cînd ne referim la materializarea importantelor fonduri investiții alocate județului nostru. Constatările sînt cît de se poate de îmbucurătoare. Bunăoară, instalația rețelecord II de la Săvinești cu o capacitate de 1.000 tone pe an, intrînd în producție cu două trimestre înainte de termen, funcționează în momentul de față la parametrii proiectați. Pină acum s-au și produs 150 tone rețele card. Același lucru se poate spune și despre linia de fire textile, intrată în producție în luna decembrie anul trecut, atingîndu-se toți indicii calitativi și cantitativi prevăzuți în proiect. Secția de cable de teracotă de la Fabrica de cărămizi Roman, a intrat în exploatare cu 6 luni mai devreme de termenul stabilit. După cum ne informează directorul întreprinderii, în primul semestru al acestui an secția a realizat o producție suplimentară de 70.000 unități teracotă, iar la 1 iulie, cu un an mai devreme, s-au atins parametrii proiectați. Capacitatea anuală a secției este de 4.000.000 unități, fiind considerată ca cea mai modernă și singura din țară la capacitatea aceasta. Primele tuburi „premo“ de 600 mm produse la Roman au și luat drumul beneficiarilor, iar la celălalt obiectiv nou, secția de drojdie furajeră de la fabrica „Reconstrucția“ se pregătește intrarea in producție normală. Dan Pociumb, strungar la I. M. Roman, unul dintre nenumărații semnatari ai „mărcii fabricii“. în întreprinderi a început dezbaterea V -f ■: <0.Barty-gnnWBfr CaBftVdUgt "a sarcinilor de plan pe anul 1970 Analiză temeinică, plină de răspundere în aceste zile, cînd întregul nostru popor se pregătește să întimpine Congresul partidului și sărbătoarea eliberării patriei noastre cu realizări dintre cele mai bune pe frontul larg al întrecerii, în întreprinderile județului nostru a început ieri dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1970. Cunoașterea și dezbaterea sarcinilor de plan cu aproape 6 luni mai devreme creează • posibilitatea pentru a se lua • ample măsuri de pregătire a producției anului viitor, ultimul din actualul cincinal, în scopul realizării exemplare a tuturor indicatorilor tehnici și economici, condiție esențială pentru trecerea la înfăptuirea amplului program înfățișat în documentele pentru cel de-al X- lea Congres al partidului. In cea mai mare și modernă unitate a industriei chimice din județul nostru, Uzina de fire și fibre sintetice • Săvinești, în cadrul ședinței comitetului de direcție la care au participat șefii de secții și servicii, biroul comitetului de partid din uzină, reprezentanți ai organelor locale de partid și din Ministerul Industriei Chimice, s-a făcut o amplă analiză cu privire la prevederile de plan mobilizatoare ale anului viitor. După ce directorul general al uzinei, inginer Vasile Beliznn, a prezentat succint realizările obținute în prima perioadă a anului, preliminariile pe întregul an și cifrele de plan ale anului viitor, numeroși participanți și-au spus cuvîntul, au făcut propuneri interesante pentru asigurarea îndeplinirii ritmice, la toți indicatorii sarcinilor sporite care le revin. De apreciat, că pentru anul 1970, pe seama intrării în funcțiune, la sfîrșitul acestui an a instalațiilor tehnologice din cadrul obiectivului Melana III, valoarea producției globale a uzinei urmează să crească cu peste 40 la sută. Considerînd ca mobilizatoare, dar pe deplin realizabile, sarcinile de plan afectate ultimului an al cincinalului actual, participanții au apreciat că este deosebit de important să se acționeze cu fermitate, să se mobilizeze toți factorii pentru intensificarea ritmului de lucru pe șantierele de construcții, asigurîndu-se în felul acesta intrarea la timp în producție a instalațiilor care formează obiectivul Melana III. De asemenea, un accent deosebit s-a pus pe luarea unor măsuri care să determine creșterea continuă a eficienței economice, a calități produselor și productivității muncii, printr-o mai judicioasă folosire a potențialului tehnic și uman de care dispune uzina. Manifestări închinate »>Zilei constructorului“ Constructorii din județul nostru și-au sărbătorit ziua închinată nobilei lor profesiuni prin manifestări organizate, sîmbătă și duminică. Sîmbătă-după-amiază, au avut loc în municipiile Piatra Neamț și Roman scurte expuneri referitoare la politica de industrializare socialistă a țării promovată de P.C.R., la eforturile pe care le fac constructorii pentru traducerea în viață a acestei politici, pentru înflorirea patriei noastre. După cum ne informează activiști ai Consiliului județean Neamț ai U.G.S.R., duminică în parcul orașului Roman, fanfara metalurgiștilor a prezentat un bogat, recital în fața constructorilor și a familiilor lor. Ieșiri in locuri de agrement au făcut și alți constructori din județ. § I I Curier Raliul turistic Duminică a sosit în Piatra Neamț un mare grup de turiști belgieni, dintre care aproximativ 50 în calitate de participanți la raliul turistic organizat de Automobil Clubul Român și Tourist Club Royal de Belgique. Automobiliștii belgieni, care își încheie zilele acestea vizita întreprinsă timp de aproape două săptămîni în țara noastră, au efectuat o excursie la mănăstirile din Nordul Moldovei. Aseară, cu ocazia zilei naționale a Belgiei, în cinstea oaspeților a fost organizată o masă festivă, care a prilejuit turiștilor belgieni un bilanț plăcut în impresii și amintiri culese de-a lungul excursiei prin România. Coloana automobiliștilor oaspeți va străbate în continuare traseul Piatra Neamț — Cluj — Oradea, întorcîndu-se în patrie. Turneul speranțelor olimpice (volei) Incepînd de mîine. Complexul sportiv din Piatra Neamț „Ceahlăul" găzduiește meciurile de volei din cadrul turneului speranțelor olimpice. In seria de la Piatra Neamț sunt angrenate echipele Bulgariei, Cubei, R. D. Germane și României. Formațiile similare ale Cehoslovaciei, Poloniei, Ungariei și U.R.S.S își vor disputa locurile fruntașe în cadrul seriei a II-a, la Botoșani. întrecerile pe serii se vor desfășura timp de trei zile (23—25 iulie a.c.), urmînd ca, după o pauză de o zi (26 iulie), la Piatra Neamț să se desfșșoare turneul final , semifinalele in ziua de 27 și finala pe 28 iulie a.c. IN INTERIORUL ZIARULUI Din cuvîntul participanților la lucrările Conferinței extraordinare a organizației județene Neamț a P. C. R. I i I Y £SiiiiUiiÍifiitftftiiitttitiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiÍiÍÍi/iif/riMiittiitiiÍtiÍÍiÍilittn.