Ceahlăul, iulie-august 1969 (Anul 2, nr. 423-477)

1969-07-22 / nr. 442

0 A fr Y it 1 0BGAH ti COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. ȘI H COMSILIUM­­ POPOAR JUP £ ȚI*N Anul 11 nr. 442 marți 22 iulie 1969 4 pagini 30 bani \ Primirea entuziastă făcută tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU In cursul zilei de luni, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer, împreuna cu­­ tovarășii Manea Mănescu și Dumitru Popes­cu au făcut o vizită de lucru în județul Argeș. Vizita a prilejuit întîlniri cu oamenii muncii din industrie și agricultură, cu cadre de conduce­­re din economie, cu activiști de partid și de stat. Prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile argeșene a fost salutată cu căldură și entuziasm de zeci și zeci de mii de cetățeni, care și-au manifestat, și cu acest prilej, încrederea și atașamentul deplin față de politica mar­­xist-leninistă a partidului nostru, hotărîrea de a nu precupeți nici un efort pentru înfăptuirea ei. Oamenii muncii argeșeni au reafirmat entuziasmul cu care întîmpină Congresul al X-lea al partidului, eveniment de seamă în viața partidului și statului nostru, a hotărîrii maselor largi de a îndeplini marile sarcini pe care partidul le pune în fața celor ce muncesc. Vizita in județul­­ Argeș se adaugă șirului de puternice manifestări a unității întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist, a Comitetului său Central în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, Argeșul sub semnul profundelor transformări socialiste Áu trecut numai cîteva zile... încă vru s-a stins în suflete ecoul mani­festațiilor entuziaste cu care cetățe­nii județelor Cluj, Maramureș, Satu Mare, Bihor și Arad l-au primit pe conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sînt încă vii în amintirea tuturor gesturile încărcate, de emoție, marea de urale ce-l însoțeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul gene­ral al Comitetului Central al parti­dului. Și iată, conducătorii partidu­lui și statului nostru s-au întîlnit din nou cu cetățenii într-o vizită intrată în tradiția vieții publice din Româ­nia. De astă dată, onoarea de a fi gaz­de le-a revenit cetățenilor județului Argeș. Pe apa Argeșului, în locurile din preajma ei s-ar putea spune că isto­ria este o realitate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glo­rioase lupte pentru neatîrnare și s-au înfiripat nemuritoare fapte de cultură menite să ducă la luminarea celor mulți. Argeșul zilelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin munca harnicilor locuitori ai a­­cestor meleaguri ce scriu file memo­rabile în istoria contemporană a Ro­mâniei. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geografia economică a acestei zone consemna existența numai a cîtorva mine ru­dimentare de cărbuni, a Fabrici .,Textila“ — Găvana și a cîtorva a­­teliere, astăzi chiar și o sumară pre­zentare a noilor unități ale industriei noastre socialiste ar ocupa un spațiu impresionant. Materializare­a politi­cii de dezvoltare armonioasă a între­gului teritoriu al patriei, marile combinate industriale construite sau în curs de construcție au dat o nouă înfățișare orașelor și satelor argeșe­ne. Politica partidului de industria­lizare socialistă își găsește aici o expresie din cele mai grăitoare, a metamorfozat radical viața acestor meleaguri minunate, punînd în va­loare avuțiile și energia nesecată a oamenilor săi. In Argeș a răsărit o impresionantă pădure de sonde, care avea să trans­forme aceste locuri într-o nouă zonă petrolieră a țării. Aici s-a înălțat una din cele mai mari și mai moderne hidrocentrale, care împreună cu alte șase uzine formează o puternică ba­ză energetică a țării. De aici a pornit la drum, în august 1968, pri­mul autoturism românesc și tot aici, acum, în aceste zile, harnicii con­structori ridică noi citadele ale in­dustriei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani, pro­ducția chimică a crescut de a­­proape trei ori față de anul 1965, cea de energie electrică o dată și jumătate, iar­­ industria con­structoare de mașini cu 76 la sută. In 1968, întreprinderile industriale din județ au realizat o producție globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decît aceea a anului 1950. Aici, în județul Argeș se află industria de autoturisme românești. Tot aici se realizează 87 la sută din producția de tananți, aproape 40 la sută din a­­ceea de negru de fum și peste o cin­cime din producția de plăci fibrolem­­noase. Este de ajuns să amintim Ra­finăria din Pitești, Fabrica de mo­toare electrice, Fabrica de stofe „Ar­­geșana“, o fabrică de bere, una de preparate din carne, și înțelegem am­ploarea procesului de industrializare socialistă pe plaiuri argeșene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator și atunci cînd ne referim la agricultura județului Argeș. Aici încă de la primire s-au vădit din plin atmosfera sărbătorească, entu­ziasmul, însuflețirea cu care popu­lația județului a întîmpinat vizita to­varășului Nicolae Ceaușescu și a ce­lorlalți conducători de partid și de stat. Mii de oameni s-au adunat la ora dimineții în satul Glimbocata, al comunei Leordeni, punctul de in­trare în județ. Pe chipurile tuturor se citește bucuria de a primi vizita conducătorilor partidului și statului. Se aud urări de bun venit, se aclamă în cinstea Partidului Comunist Ro­mân, a politicii sale înțelepte. „P.C.R.-P.C.R.“, „Ceaușescu-P.C.R.“, „Ceaușescu, Ceaușescu“ — scandea­ză cei de față, vîrstnici și tineri, fe­mei și bărbați. In ochii tuturor lu­cește emoția, toate privirile se în­dreaptă spre oaspeți. Sînt momente de mare entuziasm. Tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popescu sînt întîmpinați de Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului județean de partid, pre­ședintele Consiliului popular jude­țean, de conducători ai organelor lo­cale de partid și de stat. Primul secretar al Comitetului ju­dețean de partid dă glas „sentimen­telor de aleasă prețuire, dragoste și stimă cu care locuitorii județului Ar­geș întîmpină astăzi pe oaspeții lor“. El se referă apoi la realizările ob­ținute în însuflețită întrecere socia­listă în cinstea Congresului al X-lea al partidului și a celei de-a 25-a a­­niversări a eliberării patriei, în in­dustrie și agricultură, în dezvoltarea social-culturală, subliniind că vizita de lucru a conducătorilor de partid și de stat va constitui pentru toți oa­menii muncii din județ un prilej de a strînge și mai mult rîndurile în ju­rul partidului, de a-și exprima hotă­rîrea lor nestrămutată de a contribui cu și mai mult succes la înfăptuirea politicii interne și internaționale a partidului. In aplauzele și uralele entuziaste ale celor prezenți tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează tuturor locuito­rilor județului un cald salut în nu­mele C.C. al P.C.R., al guvernului și al Consiliului de Stat și le urează noi succese în munca de ridicare a aces­tui județ pe noi trepte ale progresu­lui și civilizației. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. sunt subliniate cu pu­ternice aplauze și ovații. Răsună u­­rale pentru partid, pentru Comitetul Central, pentru conducătorul său iu­bit, tovarășul Nicolae Ceaușescu. In văzduhul limpede al dimineții se aud vocile celor care intonează un imn de slavă partidului. Sunt corurile re­unite ale unor cămine culturale. Se scandează din nou în cinstea parti­dului, a conducătorilor săi. Coloana de mașini, însoțită de douăsprezece autoturisme „Dacia“, (Continuare în pag. a II-a) își desfășoară activitatea 6 întreprin­deri agricole de stat, 5 întreprinderi de mecanizare a agriculturii și 123 de cooperative agricole de producție, în clipa de față, pe ogoarele argeșe­ne lucrează aproape 2.000 de tractoa­re, aproape 900 de combine și peste 1.100 de semănători mecanice. Avu­ția obștească a cooperativelor a cres­­­cut, față de 1965, cu 30 la sută. Sutele de școli noi, un institut de învățămînt superior, căminele cultu­rale, bibliotecile constituie o bază materială deosebit de puternică a vieții spirituale în plină eferverscen­­ță pe meleagurile Argeșului, realități ale acestui proces de intensă evolu­ție pe toate planurile cu care cetățe­nii județului re rai adrese pe bună dreptate. Intr-o astfel de atmosferă de bi­lanț al muncii creatoare, prilejuită de intensele pregătiri pentru cel de-al X-lea Congres al partidului și pentru a XXV-a aniversare a eliberării pa­triei, i-au întîmpinat argeșenii pe conducătorii partidului și statului nostru, care au vizitat ieri județul. Soare pe plaiuri, soare în priviri în pagina a IV-a UN VIS MILENAR AL OMENIRII — sosirea primilor .... . s < ‘ "? $ ■­i pămînteni pe Lună ■v\ L - EFORT UNANIM închinat înfloririi patriei socialiste Noile secții și * t obiective industriale produc la parametrii proiectați Spre sfîrșitul anului trecut și în perioada­ scursă din acest an, în industria județului nostru au intrat în circuitul econo­mic noi secții și obiective industriale construite din fondul de investiții. Este vorba de linia de fire textile și instalația re­țele­cord II de la AFS Săvinești, secția de cable de teracotă de la Fabrica de cărămizi Roman, linia de tuburi „prem.c“ cu diametrul de 600 mm, secția de drojdie furajeră de la fabrica „Reconstrucția“ etc. In fond, despre asemenea premiere industriale s-a vorbit, apreciindu-se faptul că lucrările de construcții respective au fost terminate cu mult înainte de termenul fixat prin planul de stat, indeplinindu-se sarcinile stabilite de Conferința or­ganizației județene de partid din decembrie anul trecut. Am reluat această problemă după aproximativ 6 luni de la intrarea în probe și respectiv in producție pentru a vedea dacă aceste secții și obiective industriale noi produc la ca­pacitatea proiectată întrucît acesta este aspectul principal cînd ne referim la materializarea importantelor fonduri investiții alocate județului nostru. Constatările sînt cît de se poate de îmbucurătoare. Bunăoară, instalația rețele­cord II de la Săvinești cu o capacitate de 1.000 tone pe an, intrînd în producție cu două trimestre înainte de termen, funcțio­nează în momentul de față la parametrii proiectați. Pină a­­cum s-au și produs 150 tone rețele card. Același lucru se poate spune și despre linia de fire textile, intrată în produc­ție în luna decembrie anul trecut, atingîndu-se toți indicii calitativi și cantitativi prevăzuți în proiect. Secția de cable de teracotă de la Fabrica de cărămizi Ro­man, a intrat în exploatare cu 6 luni mai devreme de terme­nul stabilit. După cum ne informează directorul întreprinde­rii, în primul semestru al acestui an secția a realizat o pro­ducție suplimentară de 70.000 unități teracotă, iar la 1 iulie, cu un an mai devreme, s-au atins parametrii proiectați. Ca­pacitatea anuală a secției este de 4.000.000 unități, fiind consi­derată ca cea mai modernă și singura din țară la capacita­tea aceasta. Primele tuburi „premo“ de 600 mm produse la Roman au și luat drumul beneficiarilor, iar la celălalt obiectiv nou, sec­ția de drojdie furajeră de la fabrica „Reconstrucția“ se pre­gătește intrarea in producție normală. Dan Pociumb, strungar la I. M. Roman, unul dintre nenumărații semnatari ai „mărcii fabri­cii“. în întreprinderi a început dezbaterea V -f ■: <0.Barty-gnnWBfr CaBftVdUgt "a sarcinilor de plan pe anul 1970 Analiză temeinică, plină de răspundere în aceste zile, cînd întregul nostru­­ popor se pregătește să întimpine Congresul partidului și sărbătoarea eliberării­­ patriei noastre cu realizări dintre cele mai­­ bune pe frontul larg al întrecerii, în­ întreprinderile jude­țului nostru a început ieri dezbate­rea sarcinilor de plan pe anul 1970. Cunoașterea și dezbaterea sarci­nilor de plan­ cu aproape 6 luni mai devreme creează • posibilitatea pen­tru a se lua • ample măsuri de pre­gătire a producției anului viitor, ul­timul din actualul cincinal, în scopul realizării exemplare a tuturor indi­catorilor tehnici­ și economici, con­diție esențială pentru trecerea la în­făptuirea amplului program înfățișat în documentele pentr­u cel de-al X- lea Congres al­­ partidului. In cea mai mare și modernă uni­tate a industriei chimice din jude­țul nostru, Uzina de fire și fibre sintetice • Săvinești, în cadrul ședin­ței comitetului de direcție la care au participat șefii de secții și servicii, biroul comitetului de partid din uzi­nă, reprezentanți ai organelor lo­cale de partid și din Ministerul In­dustriei Chimice, s-a făcut o amplă analiză cu privire la prevederile de plan mobilizatoare ale anului viitor. După ce directorul general al uzinei, inginer Vasile Beliznn, a prezentat succint realizările obținute în prima perioadă a anului, preliminariile pe întregul an și cifrele de plan ale a­­nului viitor, numeroși participanți și-au spus cuvîntul, au făcut propu­neri interesante pentru asigurarea îndeplinirii ritmice, la toți indicato­rii­­ sarcinilor sporite care le re­vin. De apreciat, că pentru anul 1970, pe seama intrării în funcțiune, la sfîrșitul acestui an a instalațiilor tehnologice din cadrul obiectivului Melana III, valoarea producției glo­bale a uzinei urmează să crească cu peste 40 la sută. Considerînd ca mobilizatoare, dar pe deplin realizabile, sarcinile de plan afectate ultimului an al cinci­nalului actual, participanții au apre­ciat că este deosebit de important să se acționeze cu fermitate, să se mobilizeze toți factorii pentru inten­sificarea ritmului de lucru pe șan­tierele de construcții, asigurîndu-se în felul acesta intrarea la timp în producție a instalațiilor care for­mează obiectivul Melana III. De a­­semenea, un accent deosebit s-a pus pe luarea unor măsuri care să de­termine creșterea continuă a efici­enței economice, a calități produselor­­ și productivității muncii, printr-o mai judicioasă folosire a potențialu­lui tehnic și uman de care dispune uzina. Manifestări închinate »>Zilei con­structorului“ Constructorii din județul nostru și-au sărbătorit ziua închinată nobi­lei lor profesiuni prin manifestări organizate, sîmbătă și duminică. Sîmbătă-după-amiază, au avut loc în municipiile Piatra Neamț și Ro­man scurte expuneri referitoare la politica de industrializare socialistă a țării promovată de P.C.R., la e­­forturile pe care le fac constructorii pentru traducerea în viață a acestei politici, pentru înflorirea patriei noastre. După cum ne­­ informează activiști ai Consiliului jud­ețean Neamț ai U.G.S.R., duminică în parcul orașu­lui Roman, fanfara meta­lurgiștilor a prezentat un bogat, recital în fața constructorilor și a familiilor lor. Ieșiri in locuri de agrement au făcut și alți constructori din județ. § I I Curier Raliul turistic Duminică a sosit în Pia­­­tra Neamț un mare grup de turiști belgieni, dintre care aproximativ 50 în calitate de participanți la raliul turistic organizat de Au­tomobil Clubul Român și Tourist Club Royal de Belgi­que. Automobiliștii­­ bel­gieni, care își încheie zile­le acestea vizita întreprinsă timp de aproape două săp­­tămîni în țara noastră, au efectuat o excursie la mă­năstirile din Nordul Mol­dovei. Aseară, cu ocazia zi­lei naționale a Belgiei, în cinstea oaspeților a fost organizată o masă festivă, care a prilejuit turiștilor belgieni un bilanț plăcut în impresii și amintiri cu­lese de-a lungul excursiei prin România. Coloana automobiliștilor oaspeți va străbate în continuare tra­seul Piatra Neamț — Cluj — Oradea, întorcîndu-se în patrie. Turneul speranțelor olimpice (volei) Incepînd de mîine. Com­plexul sportiv din Piatra Neamț „Ceahlăul" găzdu­iește meciurile de volei din cadrul turneului speranțelor olimpice. In seria de la Piatra Neamț sunt angre­nate echipele Bulgariei, Cubei, R. D. Germane și României. Formațiile simi­lare ale Cehoslovaciei, Po­loniei, Ungariei și U.R.S.S își vor disputa locurile fruntașe în cadrul seriei a II-a, la Botoșani. întrecerile pe serii se vor desfășura timp de trei zile (23—25 iulie a.c.), ur­­mînd ca, după o pauză de o zi (26 iulie), la Piatra Neamț să se desfșșoare turneul final , semifinalele in­ ziua de 27 și finala pe 28 iulie a.c. IN INTERIORUL ZIARULUI Din cuvîntul participanților la lucrările Conferinței extraordinare a organizației județene Neamț a P. C. R. I i I Y £SiiiiUiiÍifiitftftiiitttitiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiÍiÍÍi/iif/riMiittiitiiÍtiÍÍiÍilittn.

Next