Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)
1969-10-01 / nr. 503
I Anul II nr. 503 miercuri 1 octombrie 1969 4 pagini 30 bani A căzut prima bruma PRODUCȚIA DE LEGUME TREBUIE VALORIFICATA IN ÎNTREGIME! Prima brumă căzută în dimineața zilei de 29 septembrie și-a pus amprenta-i bine cunoscută mai ales pe culturile de legume sensibile la temperaturi scăzute : tomate, ardei, vinete. Ne-am fi așteptat ca, și așa era normal să fie, bruma să fi acoperit cu pulberea-i de gheață plantelor, argintie numai vrejii eliberate de mina gospodarului de ultima fructă bună de ajuns în sacoșa gospodinei pentru consum in stare proaspătă sau conservată. Dar, deziluzie. Deși anul acesta majoritatea cooperativelor agricole cultivatoare au obținut producții slabe de legume, parcă în adins în unele unități o parte din tomate și ardei au fost lăsate pradă brumei. Caz revoltător la CAP Pildești, tarla, în care înoți prin bălării pînă la piept și numai natura știe cum a mai îngăduit să se dezvolte și tomatele. Aici rămîi stupefiat de mulțimea fructelor nerecoltate ! fructe coapte, altele date în galben, altele verzi, bune pentru murături. Alături tarlaua cu ardei, jumătate culeasă după prima brumă, jumătate lăsată, bănuiesc, pentru... brumele următoare. Indolență totală pentru producția „gata făcută“, se și găsește la un pas de „sediul“ brigăzii legumicole și „sare în ochi“ oricui, numai brigadierului Gheorghe Mărtinaș, se pare, că nu-i atinge „irisul“ răspunderii. Aici, roșii de toată frumusețea, sunt lăsate, parcă deliberat, în seama brumei. Alături, în jurul cîtorva lăzi cu verzături, tărfășuiau brigadierul Mărtinaș și recepționerul I.L.F., Giurgi Imbria. De asemenea lipsă de simț gospodăresc s-a revoltat și inspectorul băncii agricole, tovarășul Petru Rechet, care a ținut să ne informeze că în grădina CAP Cordun „situația este asemănătoare, ba poate și mai rea". — N-avem oameni la recoltat, se lamentează brigadierul și-i ține isonul recepționerul I.L.F. Lucrăm cu 18 oameni din 120 înscriși la grădină. L-am întrebat,dacă cooperatorilor care nu respectă hotărirea adunării generale cu privire la obligativitatea participării la muncă li s-au aplicat sancțiunile stabilite. Răspuns evaziv. A fost propus conducerii, dar... Ah, conducerea ! N-am reușit să dăm de președintele CAP Pildești, Toma Farcaș. De la sediul CAP ni s-a spus că a plecat la masă, dar acasă nu era. Am fi vrut să-i auzim părerea. Să ne declare dacă este mulțumit că din cele 50 de hectare de grădină dacă va scoate 400.000 lei, adică jumătate din ce s-a prevăzut ? Și, spre deosebire de Săbăoani și Gherăești, aici culturile au fost ferite de grindină. Oare secretarul comitetului ing. V. SPATARU (Continuare în pag. a IlI-a) GRĂDINI PE VERTICALĂ Nemaipomenit de Iaimoase, de ingenios construite, trebuie să fi fost acele grădini suspendate ale Semiramidei, regina mitică a Babilonului, dacă faima lor a putut ajunge pînă la noi ca una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. Splendoarea lor ne mai aprinde și acum imaginația, ne mai îndeamnă la reverie. Darații. Omul zilelor noastre este insă și el mare îndrăgostit de frumos. Și dacă viața modernă, trepidantă, l-a obligat să trăiască în mari aglomerări urbane, între asfaltul străzilor și betonul blocurilor, el și-a luat cu dînsul, pînă acolo sus, la cine știe care etaj, pe balconul cine știe cărui BLOC — NOTES apartament, în ghivece și lădițe, mari buchete din florile grădinilor de jos. Astfel, au luat naștere aceste adevărate florării pe verticală, care nu numai că aduc mîngâierea locatarilor, dar impresionează plăcut pe călători, pe oricine face cunoștință pentru prima dată cu oricare oraș, ori revine în el, după ani. In aceste zile de toamnă grădinile noastre suspendate decorează ca un veșmînt multicolor ambele laturi ale marilor Cînd artere de circulație, treci pe strada Chimiei din Piatra Neamț ori nimerești în frumosul cartier romașcan cu nume de atîta rezonanță — nu se poate Smirodava, să nu remarci bogăția de culori și de frumusețe generată de nevoia de flori a fiecărei inimi omenești, dacă putem să numim așa acest sentiment. Se poate ca grădinile Semiramidei să fi fost extraordinar de încîntătoare. Dar mireasma lor nu mai ajunge pînă la noi. Grădinile pe verticală sînt insă ale noastre. Noi, oamenii secolului al XX-lea, ni le-am făurit. Și ne bucurăm de ele din primăvara, de timpuriu, pînă tirziu în amurgul toamnelor bălan ! N. B. RGA» AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. ȘI ,AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚE JIV| Vizita în județul Neamț a unui sector al C.C. al P.S.U.C. La invitația secției de propagandă a C.C. al P.C.R., ieri, a sosit în județul nostru doctor Heinz Himmler, director adjunct al institutului de Științe Sociale de pe lângă C.C. al PaFcrului Soculist Unit din Germania. Cu acest prilej, oaspetele a vizitat Muzeul de istorie din Tîrgu Neamț, Cetatea Neamțului, Complexul turistic și Mănăstirea Agapia, Casa paQmolială .Ion.Cream?ă din Husmulești, Muzeul de arheologie din Piața Sasulamț. La invitația Cabinetului județean de partid^ettc^îHeinz Hiimmler a susținut în sala clubului de la ^orplexul „Pietricica“, conferința : „20 de ani de existență a Republicii Democrate Germane — 20 de ani de luptă pentru pace și lgdeuntate în Europa“. Conferințj, vCțiî&tă de întrebări și răspunsuri, a fost urmărită de asistență cu mult interes. ■ In cursul zilei de azi, oaspetele va vizita orașul Bicaz, lacul de acumulare ,și barajul Hidrocentralei „V. I. Lenin“, Cheile Bicazului și Uzina de fire și fibre sintetice de la Săvinești. Oaspetele a avut aprecieri deosebite la realizările obținute de oamenii muncii din județul Neamț, ca de altfel în întreaga țară, în construcția socialistă, precum și cu privire la valorile tradiționale ale culturii materiale și spirituale existente pe aceste frumoase meleaguri ale României. vV///////////////////////////////////////////////////////////////////A//////// Universitatea muncitorească își redeschide porțile organizată sub auspiciile Consiliului municipal al sindicatelor Piatra Neamț. Universitatea muncitorească din localitate își redeschide astăzi porțile, cu ocazia reluării activității în cadrul cursurilor de limbi străine.. Alături de cursanții anilor II sau III, „bobocii“ anului I și-au dat întîlnire pentru după-amiază la ora 18, în localul Școlii generale nr. 3, unde va avea loc predarea primelor cunoștințe în cadrul noului an de studii. După cum am fost informați, programul de desfășurare a cursurilor de limbi străine, alcătuite săptămînal din cite două ședințe a două ore (între orele 18—20), este următorul : franceză și engleză anul I — lunea și joia sau marțea și vinerea ; franceză și engleză anul al II-lea — lunea și joia ; franceză și engleză anul al III-lea — marțea și vinerea italiană și spaniolă anul I — lunea și miercurea. Persoanele care nu s-au decis încă pentru care curs să opteze, se mai pot prezenta zilele acestea la sediul Universității muncitorești (Casa de cultură a sindicatelor) pentru înscriere. Reamintim că celelalte cursuri ale universității vor fi inaugurate pe data de 16 octombrie a.c., cînd vor fi audiate primele prelegeri din cadrul secțiilor „Cunoștințe tehnice“ și Cultură generală“. Audiențe Comitetul municipal Piatra Neamț al P.C.R. are planificat pentru luna octombrie, următorul program de audiere a reclamațiilor și sesizărilor primite din partea oamenilor muncii : — Vasile Gherasim, primsecretar al Comitetului «ss•=ss~ , în zilele de 10 și 24. — Dumitru Gică, secretar : în zilele de 2, 16 și 30. — Ilarion Botez, secretar : în zilele de 7 și 21. „Opereta“ După cum se știe, Teatrul de Stat de Operetă din București întreprinde în momentul de față un lung turneu prin Europa. Un alt colectiv al acestei prestigioase scene lirice furnizează melomanilor din Roman o reintîlnire cu nemuritoarele arii ale operetelor lui Kalman și Lopez, aflate în repertoriul permanent al teatrului : „Prințesa circului“ și „Secretul lui Marco Polo“. Prima — Ionel Marin, secretar : în zilele de 9 și 23. — Gheorghe Constantin, șef de secție , în zilele de 14 și 28. La datele anunțate* (bilunar — vinerea — pentru tovarășul Vasile Gherasim și bisăptămînal — marțea joia — pentru ceilalți1 tovași răși) audiențele se desfășoară începînd cu ora 10; în turneu dintre acestea va fi, reprezentată vineri, 3 octombrie, orele 17 și 20.15, iar cea de-a doua, sîmbătă, 4 octombrie, la aceleași ore. In distribuție remarcăm prezența mult prea cunonscuților cîntăreți Valii Niculescu, Maria Wauskna, Lilli Dușescu, Nae Roian, Silviu Gurău, Ștefi Ffrvu, Daniela Voica. •Spectacolele vor avea loc la Casa de cultură ..V. Alecsandri“,din localitate. Pentru sezonul autumnal La Fabrica de ciorapi „8 Martie“ au intrat zilele acestea, în producția de serie noi tricotaje pentru sezonul autumnal și de iarnă , 35 de modele de pulovere, jachete și complouri pentru precum și cămăși și femei, veste bărbătești. De reținut că tricotajele, confecționate din fire P.N.A., în variate desene și culori, au fost apreciate în mod deosebit la recentul tîrg de contractări industrie-comerț, care a avut loc la Timișoara. In pagina a lll-a - Economice - Semnalăm opiniei publice - Sport I I In pagina a 61-a Conștiința apartenenței la idealurile partidului acționează plenar Autumnală pietreană. „Punctele vulnerabile“ se înmulțesc... Anul acesta, Uzina de țevi Roman a înregistrat nerealizări la indicatorii economici de bază : calitate, sortimente diverse, economisire de metal etc. Cu ocazia adunării reprezentanților salariaților, directorul general al întreprinderii, Vasile Sav, în referatul prezentat, a dezvăluit această stare de lucruri subliniind că „problemele vulnerabile trebuie să le scoatem în evidență și să le lichidăm în lunile care au mai rămas din anul acesta“. Din păcate, „problemele vulnerabile“ — cum le-a numit directorul general — se înmulțesc, și colectivul uzinei va trebui să facă eforturi deosebit de mari pentru a le stăvili. Din discuțiile participanților,din propunerile lor, a reieșitcă problema cea mai stringentă, care reclamă maximă receptivitate și conjugarea eforturilor potențialului uman și tehnic al uzinei, este asimilarea fabricării produselor tubulare după normele tehnice de largă circulație internațională — A.PJ. De ce asimilarea fabricației produselor după normele A. P. I. consti La Uzina de țevi Roman taie obiectivul de bază al colectivului uzinei de țevi ? In primul rînd, colectivul Uzinei de țevi din Roman nu se poate declara mulțumit cu realizările care au încununat pînă acum eforturile depuse. Apoi, asimilarea de care vorbeam atrage după sine pătrunderea produselor derii pe piețele de întreprindesfacere ale lumii,în condiții de maximă competitivitate ; normele A.P.I. mai prevăd, printre altele, produse tubulare, cu o lungime distinctă, în toleranțe mici, cu pereți subțiri, ceea ce atrăge economii de metal, cu prelucrări superioare la exterior și interior, cu tratamente termice și antigripante de calitate, capabile să îmbunătățească calitățile de bază ale oțelurilor. Deci, ASIMILAREA se impune ca o problemă vitală — fiind vorba de rentabilitate. Asimilarea atrage după sine (odată cu produsul tubular competitiv pe orice piață a lumii). CALITATE și ECONOMIE de metal — indicatori de bază la care Uzina de țevi Roman este, în momentul de față, deficitară. Și cînd ne referim la acest indicator — calitate — exemplificăm faptul că nu s-a realizat indicele propus la țevi din oțel categoria A (95,98 la sută în loc de 97,5 la sută). De asemenea, s-au pierdut prin rebuturi și declasări, produse estimate numai în primul semestru al acestui an, la (Continuare în pag. a IlI-a) APROVIZIONAREA BICAZULUI LA PERIFERIA PREOCUPĂRILOR ? Sesizam și altă dată în coloanele ziarului nostru deficiențe în diferitele compartimente ale aprovizionării orașului Bicaz. O facem din nou pentru că suntem în pragul sezonului rece și pentru că aici, poate mai mult decât în alte orașe, se pune acum problema unui plus de grijă față de aprovizionarea populației, însoțiți pe o bună parte a anchetei noastre de către Aurel Popa, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc, am constatat, e drept, și aspecte pozitive, în frumosul complex din centru am găsit o bună aprovizionare cu articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, atît pentru maturi cît și pentru copii. Niculina Gribincea, șefa de magazin, pe baza unei bune evidențe și a studiului cererii de consum, a luat măsuri de aprovizionare cu aproape tot necesarul la ora actuală și a făcut comenzi pentru mărfurile ce se vor solicita în perioada imediat următoare. Bine se stă în prezent și cu aprovizionarea cu lemne de foc și cărbuni. Depozitul este bine aprovizionat, iar măsura luată de comitetul executiv ca transportul lemnelor să se efectueze de către o mașină de 2 tone a I.G.D. la prețul de 4,40 lei tona pe km, a determinat pe căruțași să scadă și ei din pretenții. Dar cu aceste două... flori, am terminat scurtul șir al evidențierilor. In celelalte compartimente, aprovizionarea este defectuoasă. Nesigură, la voia întîmplării este, după spusele tovarășului Aurel Popa, înlocuirea buteliilor de aragaz goale cu altele pline, pe care o efectuează Depozitul de petrol din Piatra Neamț. Aprovizionarea bicăzenilor cu materiale de construcție este sub orice critică. Un singur caz din multe altele . Ștefan Ghiniță, din strada Stejarilor nr. 9, caută de mai mult timp ghips, lețuri, carton gudronat, pentru renovări la locuința sa situată în apropierea unui cartier de blocuri. Am stat de vorbă cu C. Drăgușanu, gestionarul magazinului de mobilă și materiale de construcții. Chiar de i s-ar livra — sparte, el — asemenea materiale, nu le-ar primi, pentru că nu i s-au creat condiții de depozitare și siguranță. Dar , atunci cum rămîne cu soluționarea acestei probleme de către conducerea O.C.L. „Produse industriale“ Piatra Neamț, problemă ridicată de foarte deseori în consfătuirile cu cetățenii din Bicaz ? Și mai prost stau lucrurile în domeniul atît de solicitat al aprovizionării cu alimente. Atît în cartierul Mărceni, cît și în cel al fabricii de ciment, magazinele alimentare nu dispuneau la data anchetei noastre de nici un fel de produse din carne. Salariați, deputați, gospodine ne-au sesizat lipsa de carne proaspătă în singurul magazin din Bicaz,, amplasat în piață. Ne-am dus acolo. Unitatea era cu, lacătul pe ușă. C. Ciobanu, gestionarul, era plecat să dea de undeva un telefon la abatorul din Piatra Neamț, să se intereseze de ce de 3—4 zile nu i s-a trimis nici o cantitate de carne. Am vizitat și mare parte din unitățile I.L.F. Nu s-ar putea spune că nu era vînzare. Se vindea ce se găsea. Multe produse de sezon nu se găseau însă la unitatea 20 (gestionar -Elisabeta Spiner) și nici la altele : roșii, castraveți, vinete, ardei, ceapă, struguri. La unitatea nr. 20, roșiile erau pe terminate și rîndul încă mare. De aici discuții între clientelă și Matilda Botezatu, vînzătoare. La unitatea 21, V. Apăvătoaie, gestionarul, vindea la tejghea marfă de proastă calitate , ceapa uscată și pătlăgelele alese le ținea în magazie. De ce ? Sistemul lui, ne-a răspuns. Cel puțin pe ușa unității I.S.F. de la Fabrica de ciment, era un lacăt cu lanț de fier cît toate zilele. Asta pe la ora 9 dimineața, Varvara Mustea, gestionara, era plecată tocmai la întreprindere, la Piatra Neamț, cică pentru verificare. Noroc că la Bicaz, G.A.P. Hoisești trimisese ardei, morcov, pătrunjel etc. Gospodinele se țineau și să nu scape ocazia. Poate că, pe lingă consumul zilnic, vor putea pune și la murat ceva. Numai să se îndure tovarășii de la O.G.L. ,să termine odată inventarul la magazinul „Metalo-chimice“ care cuprinde și raionul cu borcane. Am discutat problema aprovizionării la Bicaz cu persoane din domenii diferite de activitate : muncitori ,la Fabrica de ciment, medici, cadre didactice, gospodine, deputați. O concluzie s-a desprins din toate acestea : aprovizionarea orașului Bicaz prin intermediul organizațiilor comerciale din municipiul Piatra Neamț, nu merge. De la reorganizarea administrativ-teritorială peste tot s-au realizat perfecționări ale activității. Bicazul a rămas însă cu aprovizionarea la nivelul posibilităților existente pe vremea raioanelor. Iată de ce, făcîndu-ne ecoul cerințelor populației bicăzene, al unor persoane autorizate din consiliul popular orășenesc, propunem Direcției comerciale județene, tovarășului Petre Mitroi, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean care se ocupă de acest resort, să reexamineze problema în discuție, să caute și să experimenteze soluții mai bune decât cele care la ora actuală situează oarecum Bicazul la ..periferia preocupărilor. Mihai ASMARANDEI Raid - anchetă Problema spinoasă a... brigăzii artistice Recent, Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț a găzduit un aplaudat spectacol al cîtorva formații artistice de amatori (brigăzi artistice) din sectorul cooperației meșteșugărești, premiate la finala celui de-al IX-lea Concurs. După spectacol, în sala de recepție a hotelului „Ceahlău“, unde s-au întîlnit activiști culturali, metodiști din cadrul UCECOM și din cîteva județe limitrofe, a avut loc un util schimb de păreri privind problema actualității brigăzii artistice, ca gen independent, oportun, delimitarea lui concretă în sfera mișcării artistice de amatori. Ne-am adresat, cu acest prilej, tovarășului Jean Strausser, șeful serviciului muncii culturale de masă din UCECOM. — După cîte înțelegem, însoțiți aceste formații într-un fel de turneu prin țară. Ce urmăriți cu aceasta ? — Aș vrea să precizez de la început că ceea ce întreprindem nu este un turneu în sensul prim al cuvîntului, nu numai pentru că cei care evoluează pe scenă nu sînt artiști profesioniști, ci datorită faptului că urmărim mai curînd realizarea unui schimb de experiență, dublat de exemplificări concrete, sau mai bine zis anticipat de pretexte pentru discuții de genul celor pe care le-am organizat la Piatra Neamț. Alegerea formațiilor s-a făcut în așa fel incit să se poată etala o varietate cit mai mare a mijloacelor de expresie artistică folosite de brigăzile artistice. De aceea, includerea în spectacol a unor formații sau lipsa altora nu exprimă întotdeauna o ierarhizare a valorilor, ci mai curând intenția noastră de a demonstra, „pe viu“, posibilitățile largi pe care le au asemenea colective artistice de amatori în prezentarea conținutului educativ al programelor respective. — în ce măsură, pornind de la existența părerilor contradictorii în legătură cu genul de spectacol pe care îl oferă brigada artistică, „turneul“ dumneavoastră oferă argumente favorabile în opțiunea — apriorică, oarecum — pentru spectacolul de brigadă ? — Programele pe care le prezintă aceste formații, discuțiile pe care le suscită, aprecierile, cel mai adesea, elogioase în legătură cu valoarea acestora nu au ca scop reducerea unui handicap bănuit prin însăși existența părerilor pro și contra în legătură cu oportunitatea spectacolului în discuție. Vreau să spun că noi suntem brigăzii convinși de utilitatea artistice — adevăr confirmat cu nenumărate prilejuri — in cadrul manifestărilor artistice de amatori. Ceea ce intenționăm însă este să-i convingem și pe alții. Vrem să demonstrăm, adică, existența elementelor de fond care motivează opțiunea noastră și să delimităm de ceea ce reprezintă părerile unor „specialiști“ care, urmărind efectul și nu cauza, săvîrșesc, în acest caz, o eroare. Astfel că, argumentele lor, construindu-se pe fondul evoluției unor brigăzi artistice submediocre, înjghebate,în pripă, lipsite de îndrumare, și generalized, problema se tranșează ca atare. Este interesant însă de urmărit cum, după vizionarea spectacolelor oferite de artiștii amatori pe care îi însoțesc — deși aceștia nu au pretenția’să ofere modele ale genului, ci doar exemplificări ale unora din posibilitățile multiple existente în acest domeniu al activității artistice — cei mai mulți sunt, pur și simplu, entuziasmați. Unii dintre ei stăruie să pună aceasta pe seama faptului că aceste formațiilar dispune de posibilități mult mai mari de asistență de specialitate de înaltă competență. Și cum noi le dovedim că lucrurile nu stau tocmai așa, exemplificînd nu numai cu rezultatele valoroase ale unor formații din Capitală, ci și ale altora din numeroase localități ale țării,înclinăm, să credem că în aceste , spectacole-școală pe care le prezentăm în țară am realizat cîștiguri esențiale în această dispută. Rămîne ca ceea ce s-a înțeles acum — deși suntem convinși că nu am schimbat radical lucrurile — să se aplice creator în activitatea artistică. — în ce constă condiția care definește ca gen brigada artistică, și, mai ales, în ce spațiu reușește , aceasta să se definească ? — Dintre manifestările artistice ale amatorilor, brigada este, cred, singura care poate Interviu, realizat de Viorel TUDOSE (Continuare în pag. a II-a)