Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)
1969-11-21 / nr. 547
Clssicul Alex Biuhul/Ghută (1858 -1919) - 50 de ani de la moarte - Intre 1912 și 1925, deci in decurs de numai 13 ani, s-au stins din viață ultimii mari scriitori ai perioadei eminesciene și ai celei imediat următoare : Caragiale, Maiorescu, Delavrancea, Coșbuc, Vlahuță, Cherea, Macedonski, Duiliu Zamfirescu, Slavici. Crescut și dezvoltat in cultul marelui Eminescu, Alexandru Vlahuță a reușit totuși să-și traseze un drum propriu în literatura noastră. De la „Liniște“, „Ce te uiți cu ochii galeși ?“, „în amurg“, „Din durerile lumii“ și „Dan“ scriitorul evoluează sub influența mișcării muncitorești — spre critica și autocritica din cunoscuta poezie — manifest „Unde nu sunt visătorii ?“ (asemuită cu „Epigonii“), spre satira „Din goana vieții“ cu acele „profiluri“ în versuri, ajungind apoi la „In viitoare“ și, mai ales, la vehementa „1907“ („Minciuna stă cu regele la masă“...) și la „File rupte“ cu cei „Cîțiva paraziți“, portrete de o neîntrecută virulență satirică... De fapt, întreaga operă îi exprimă dragostea de patrie și de popor, cu atît mai mult „România pitorească“ și „Pictorul Grigorescu“. Vlahuță a militat toată viața pentru o literatură realistă — pentru „onestitate în artă“, subliniind încă din oda „Lui Eminescu“ rolul de luceafăr înainte —■ mergător al poetului care, în lupta aspră a vieții trebuie să conducă pe oameni către o lume nouă, mai fericită... între cele două războaie mondiale, în școli se studia din opera lui Vlahuță mai ales lucrări ca „Dormi în pace“ și „La icoană“ — puternic influențate de misticism. Nu se insista asupra lui „1907“ și nici asupra satirei dominante în versurile și în proza scriitorului; parcă mai puțin interesau atunci „Socoteala“, „Icoane șterse“, „La arie“, „In străini“ etc. Vlahuță s-a arătat permanent preocupat de înnoirea literaturii, a poeziei... Interesant este că acest fecund publicist și întemeietor de reviste („Viața“, „Semănătorul“ etc.) amintește pe marele său înaintaș cum, după crearea „Luceafărului“, medita îndelung la soarta viitoare a poeziei noastre’’ („ne trebuie un poet care s-o ia peste cîmpi nebunește..., ne trebuie ceva nou, cu totul nou, un nebun, dar un nebun de geniu, care să-și croiască el o formă a lui și un drum neîncercat de nimeni“...) și remarca pe Constantin Mille (din „Caietul roșu“) — care putea deveni un poet de mare amplitudine dar care a renunțat curînd la poezie... însuflețit de idei generoase, cultivînd dragostea pentru viață, pentru frumusețile vieții („a trăi e o fericire“ — „Din prag“), blindul moldovean din Tutova, prieten bun cu Delavrancea, Grigorescu, Coșbuc, Caragiale, a combătut in opera lui tot ce urîțea viața : nedreptate socială, corupție, parazitism, minciună — pînă la crimele războiului care l-au îndurerat. Intr-o parodie (la „1907“) din „Caleidoscopul lui A. Mirea“, Anghel și Iosif — evidențiind antimonarhismul lui Vlahuță și dragostea lui fierbinte pentru cei mulți și oropsiți _O socotesc unul din marii și demnii poeți ai vremii. Și într-adevăr, continuator al satirei eminesciene, îndrumător al tineretului, poet și prozator realist, clasicul Alexandru Vlahuță rămîne, după o jumătate de veac, un valoros înaintaș care face trecerea între două etape cît două veacuri ale literaturii românești. Prof. Har. MIHĂILESCU CEAHLĂUL Cuvîntul hotărîtor al comuniștilor Adunări pentru dări de seamă în organizațiile de partid Cineva, mai în glumă mai în serios, a denumit aceste ateliere ale Întreprinderii mecanice din Piatra Neamț „secția care aduce ploaia". într-adevăr, de aici pornesc anual spre ogoare mii de kilometri de țeava pentru instalațiile de irigații prin aspersiune, care împrăștie deasupra cîmpiilor ploaia artificială purtătoare de belșug. Aflată în plină dezvoltare și reorganizare, secția își va extinde considerabil producția în perioada următoare. Nu e, deci, de mirare că la adunarea pentru darea de seamă comuniștii,au acordat prioritate problemelor strîns legate de realizarea și depășirea indicatorilor de plan pe 1969 și de creerea condițiilor optime pentru înfăptuirea sarcinilor considerabil sporite ale anului viitor. Rezultatele obținute pînă acum stau mărturie că biroul, întreaga organizație de bază au știut să găsească și să aplice cu pricepere cele mai eficiente mijloace de mobilizare a întregului colectiv. Pe primele 10 luni ale anului, planul, la toate sortimentele, este realizat și depășit, dîndu-se peste prevederi un volum de producție de circa 20 milioane lei. Grație măsurilor de organizare științifică a muncii, productivitatea a înregistrat o continuă creștere. Este un bilanț meritoriu, care însumează și în același timp certifică eforturile perseverente ale organizației de partid, întreaga activitate a celor 33 de comuniști din această secție a gravitat în jurul realizării sarcinilor economice. Pe ordinea de zi a ședințelor de birou și a adunărilor generale s-au aflat, cu o operativitate demnă de consemnat, acele probleme de producție care frămîntau acut, intr-o anumită perioadă, secția. Biroul a reușit ca prin discuții de la om la om să formeze o opinie de masă împotriva abaterilor de orice fel, o opinie capabilă să educe dar să și sancționeze, atunci cînd orice alte măsuri se dovedesc nefolositoare. Eficiente s-au dovedit și intervențiile biroului pentru înlăturarea unor anomalii în organizarea și desfășurarea producției. Notîndu-și cu grijă propunerile comuniștilor, membrii biroului au acționat prompt pentru soluționarea lor, informînd la proxima adunare generală despre măsurile adoptate sare o mare forță mobilizatoare dovedit a fi și exemplul personal al comuniștilor. Reprezentînd 70 la sută din totalul muncitorilor din secție, ei au reușit să imprime la fiecare Călătorul, poposit la Piatra Neamț, duce cu sine, la întoarcere, alături de nenumăratele impresii, alături de imaginile întipărite în memorie pentru totdeauna, mărunte obiecte de artizanat, ce vor completa pentru sine un veritabil sanctuar în detaliu, o adevărată țară în miniatură. E firesc să fie căutate în special obiectele nemțene, produse de artizanat cu specificul zonei noastre. Pornind de la această idee, am întreprins de curînd un mic raid prin magazinele ce desfac astfel de obiecte, încercînd să observăm amănuntele cu ochi de turist. Ceea ce ne-a uimit, lucru care se impune drept constatare generală, este slabul interes în evidențierea articolelor de artizanat din magazinele pietrene. Din cele trei magazine centrale vizitate, doar unul singur — cel din apropierea cinematografului Pietricica avea într-o vitrină o plăcuță de sticlă, discretă, ce anunța produse cu specific local, dar nu poți să nu rămîi perplex în fața prezenței aici și a unei bisericuțe maramureșene. Am înțeles că discreta plăcută servea doar pentru a aviza amatorii că între multele obiecte expuse se află — probabil — și cîteva cu specific local. Drept care mulțumim sincer pentru invitație în numele turiștilor. Nu contestăm ambianța vitrinelor, sau amabilitatea vînzătorilor, loc de muncă o atmosferă de seriozitate și conștiinciozitate. Membrii de partid, ca Vasile Agavriloaie, Constantin Ghindăoanu, Constantin Ravaru, Vasile Ștefan, Ilie Miță, Constantin Răducu, Constantin Iftode, Dumitru Eșeanu, Aurel Drăghici și mulți alții, și-au înscris numele printre fruntașii în producție, printre realizatorii unor substanțiale economii de metal. Reliefînd această experiență pozitivă, vorbitorii au dat un calificativ bun muncii desfășurate de biroul organizației de bază de la alegerile precedente și pînă acum. In același timp ei s-au oprit cu luciditate și spirit critic asupra deficiențelor ce s-au manifestat, nu s-au declarat satisfăcuți de rezultatele obținute, ci au scos la lumină dar credem că nu aceasta este esențialul. Ne-am oprit mai multă vreme la artizanatul de la Hotelul Ceahlăul și asta, pentru că aici se îndreaptă majoritatea turiștilor interesați. Cu experiența dobîndită anterior, am putut presupune că, printre obiectele expuse, se află și cîteva cu specific local (mai ales că aici nu era vorba de tăblițe) și am început să le căutăm. Ne-a emoționat descoperirea unui turn al lui Ștefan cel Mare din bronz — chiar dacă era făcut la Brașov — sau a unei bisericuțe Sf. Ioan (peisajul nostru familiar), a splendidelor șervete cu alesături, a împletiturilor, a lucrăturilor în lemn etc. Privirea, oricît de distrată ar fi alunecat pe vitrine, nu putea să nu se oprească asupra lor, ca și asupra unei frumoase corăbioare de pe vremea lui Cristofor Columb, pe care scria citeț și cu litere albe : Piatra Neamț. Am solicitat cîteva detalii tovarășei vînzătoare, care ne-a răspuns cu amabilitate și promptitudine : „Turiștii cumpără orice, cu condiția să scrie pe el «România» și să fie ieftin". Despre produsele cu specific local ne mărturisește: „Se vînd alesăturile, împletiturile, lucrăturile în lemn, se vînd chiar bine, însă... nu prea sînt. Meșteșugarii locului produc mai mult pentru export, iar nouă ne vin produse de artizanat confecționate în alte părți ale țării. Tot ce-am putut face noi rezerve de creștere a producției. Sudorul Valentin Mardare a arătat în cuvîntul său că există suficiente premise ca în condițiile îmbunătățirii aprovizionării cu țeavă, sarcinile de plan pe anul în curs să fie realizate cu cel puțin două săptămîni înainte, asigurîndu-se astfel un bun demaraj în 1970, în aceeași ordine de idei, maistrul Dorin Macovei a subliniat că, deși calitatea produselor s-a îmbunătățit, mai sunt încă multe de făcut în ceea ce privește aspectul estetic instalațiilor livrate. De asemennea, comuniștii vor trebui să acționeze cu mai multă continuitate pentru gospodărirea mai atentă a locului de muncă și crearea unor condiții optime de lucru pe timpul iernii. Propuneri utile au făcut și Constantin a fost să cerem să scrie pe ele „Piatra.Neamț", dar câteodată se încurcă cutiile și ne sosesc produse pe care scrie Iași, Cluj sau Timișoara. Atunci, apelăm la eter, tuș și pensule și numeric"orășului nostru iese la iveală. Adesea, în lemnul cutiei e sculptată o vedere din alt oraș, dar n-are importanță, principal e să scrie Piatra Neamț pe capac". Ne-am adus aminte și de frumoasele linguri de lemn încrustate, din zona noastră: „Ale noastre costă zece lei bucata, iar producători particulari vînd asemenea lucruri prin preajma hotelului cu numai trei-patru tei, pe bucată". Poate și cei ce amenajează vitrinele ar trebui să se gîndească mai atent la plaiurile noastre pitorești, la frumusețile noastre artistice, care chiar așa puține cum se găsesc, merită totuși puse în evidență prin mijloace simple și firești, dar ingenioase. Poate și vînzătorii ar trebui să se priceapă la îndemnarea cumpărătorului hotărît. Poate că astfel și neturistul poposit la poalele Pietricicăi ar putea duce cu sine pentru sanctuarul său, pentru țara sa în miniatură, mai multe obiecte caracteristice. Și poate că vom fi și noi, turiștii improvizați sau localnicii curioși, mai mulțumiți și încîntați cu adevărat. Așteptăm. Alexandru RUSU Ghindăoanu, Ilie Rusu, Constantin Ravaru, Constantin Iftode și alți vorbitori. Coroborate cu măsurile amintite de directorul întreprinderii, inginerul Gheorghe Zamfirescu, ele constituie un bun punct de plecare pentru concretizarea și completarea planului de lucru al organizației de bază pe anul următor. In încheierea acestor fructuoase dezbateri, a luat cuvîntul tovarășul Vasile Gherasim, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Piatra Neamț. Subliniind că unitatea de măsură a eficienței activității comuniștilor o constituie rezultatele obținute în producție, vorbitorul a arătat că experiența cîștigată pînă acum de această organizație garantează că, și pe viitor, realizările se vor menține la înălțimea așteptărilor. L. MARTIN a timie nou prin artizanate.... Călușarii — în interpretarea ansamblului „Ciocîrlia“, aflat în turneu în județul nostru I Timp golii de sens... 1 i—Äa MBB 8feaiBB f 8 (Urmare din pagina I) levi la Școala forestieră. Primul, îmbrăcat cu o haină neagră cu dungi albe, a fugit din internat fără bilet de voie. în jurul nostru s-au adunat deja o mulțime de „curioși" de aceeași vîrstă. Reținem dintre toți pe Pușchin Ion (19 ani) fără ocupație, care se erijează Chiar dacă nu le-am căuta noi, lucrurile nelalocul lor ne sar în ochi de la distanță. La berăria de la „Unic", la mesele de afară, un copil, Horodișteanu Sorin, elev în clasa a V-a la Școala generală nr. 2 „servește" sirop în compania unor tineri mult mai mari decît el „de pe aceeași stradă". în berărie părinții consumă singuri. „Nu credeți că e un loc și o oră nepotrivită pentru băiat ?“. „Dar ce a făcut?" Le explicăm indiscreția noastră „E foarte bine așa, pe viitor" ... Nu de aprecieri avem nevoie tovarășe Horodișteanu, ci de o bună și temeinică înțelegere a modului în care trebuie să vă educați fiul. La o masă tînărul Vasile Ungureanu doarme somnul beției. La alta, trei tineri, de 17 ani, ucenici la atelierul mecanic central Săvinești, cu 6 sticle de bere în față i Ghinea Ion^^Cpetrei Ion și Irimescu Ion. „Luați salariu?" „Nu", în avocat al celor doi, pentru ca apoi să dea și el din colț în colț. Ne dăm seama din discuții că acești tineri nu sînt numai ei vinovați de faptul că hoinăresc pe stradă la ore tîrzii, nu au ocupație, citesc doar literatură de aventuri sau nu citesc nimic. Cînd nu ii se oferă altceva ... Nici măcar îndrumare ! „Aveți totuși bani ? !“ „De la părinți“. Ne gîndim la părinții lor și ai celorlalți, care poate chiar la aceste ore stau aplecați asupra șarjelor și pupitrelor de comandă, asupra cuptoarelor de pîine. De ce responsabilitatea și gravitatea lor și a tuturor celor care la această oră muncesc, creează sau învață nu li se transmite și lor ? Trecem vizavi la flipperele de la „Ceahlăul". O droaie de tineri roiesc în jurul lor. Se joacă pe coniac, pe cafele, se fac pariuri. O bîrîială de paiațe în jurul unor obiecte moarte care aduc un venit de 6.000 lei lunar. Și pentru ce ? Cineva ne anunță că la depozitul OCL Produse industriale din pentrul municipiului s-a comis o spargere. Stupefacție. Avem și senzațional ! Autori cinci minori: Horia Gheorghe(13 ani) de la Școala generală nr. 3, Albu Teodor (16 ani), Albu Constantin (13 ani), Vardoc Vasile (15 ani) și Vardoc Robert (12 ani), toți elevi la Școala generală nr. 12. Au reușit să fure o pompă și două pedale de bicicletă. îi găsim apoi vagabonde, la ore tîrzii pe stradă, la gară, la autogara, pe Constantin, Sulă Vasile, Dîmboi Sulă Emil și Zugravu Constantin, toți elevi (de mai multe ori rămași repetenți), la Școala generală nr. 12. Și toți ne dau nume și adrese false. Și nici nu provin măcar din familii dezorganizate, dar toți au primit o educație dezorganizată. Mai e nevoie oare, atunci, de alte comentarii despre responsabilitate morală și socială a părinților, a educatorilor( Orele 23.30. La restaurantul Căprioara — o nuntă. Trei tineri caută să ne ocolească. Nu reușesc. Sînt Dumitriu Mihai, Nacu Costel (amîndoi de 17 ani), muncitori la : „Comuna din Paris“, și elevul Berea Mihai din clasa a XII-a, Liceul Petru Rareș. Nu sunt nici rude și nici cunoștințe de ale nuntașilor. Au venit să se „distreze“. „Am vrut să văd și eu o nuntă, să nu intru în viață nepregătit“. Nu, nu e ironie și nici cinism, pur și simplu Berea M. încearcă, în chip jalnic, să-și motiveze prezența acolo. Concluziile le lăsăm în seama părinților, educatorilor și a tuturor celor care răspund direct sau indirect de educația acestor tineri. Le așteptăm deci, răspunsurile. Berăria, flipper-ul și... intrarea în viață! Se consumă timp și Un film SI > publicul săi sau „Omul, orgoliul, vendetta“ „Regii pleacă-n miază noapte / Fetele, la miază zi / Eu, cînd vrei toreadore / Plec unde-ai să-mi spui că vii“; „Toreadorul tînăr spune / Posomoritei sale maici : / De nu-ți aduc să-mbraci mătase / Zăbranic îți aduc să-mbraci“. Sunt „Cîntece de taur“, agitate somptuos de un fior de fierbinte și întunecată patimă . Spania. Ilustrată acum, („Omul, orgoliul, vendetta“) de o echipă italovest-germană, prin „adaptare liberă", în manieră nordamericană, după nuvela unui foarte cunoscut scriitor francez. Așadar, o „Carmen“ fără muzică de Bizet, dar cu multe împunsături de cuțit Ecran prilejuind valuri de vopsea roșie, însîngerînd ostentativ chipurile partenerilor, Spanie pierzînd farmecul și o păstrînd de la Merimee, violența convertită în brutalitate, în pofida sforțărilor infructuoase de a sugera un conflict dramatic pasional în psihologia visului devenit, din amor, triplu asasin, într-un cuvînt, un film lipsit de autenticitate, indiferent de temperamentul, realmente tumultuos, alment. Determinînd Tinei Au(alături de ignoranța proprie și lipsa flagrantă de bun simț) reacțiile cel puțin ciudate ale unui public format pe trei sferturi din tineri ; rînjetul sonor la scena cînd o femeie este trîntită la pămînt dintr-o lovitură, și aproape că și atunci cînd e înjunghiată. Lucrul este regretabil în oricare împrejurare, inclusiv în fața unui film evident „făcut“, și reclamă urgent EDUCAȚIE. Nu numai cinematografică. C. STUPCANU VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 VINERI 21 NOIEMBRIE 17.00 Consultații pentru elevi; 18.00 Lumea copiilor; 18.30 Podgoria de la Drăgășani. Anchetă economică; 19.00 Telejurnalul de seară; 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto ; 19.30 Mai aveți o întrebare; 20.15 Film artistic. Moartea lui doe Indianul. O producție a studiourilor „București" ; 21.55 Reflector ; 22.05 Cadran. Emisiune de actualitate internațională ; 22.35 Studio dans XX. ; 23.05 Telejurnalul de noapte; 23.15 închiderea emisiunii; VINERI 21 NOIEMBRIE PROGRAMUL ; 15.30 Compozitorul săptămînii — Claude Debussy; 16.00 Radiojurnal; 16.20 Formația Alexandru Imre; 16.30 Tribuna radio ; 16.45 Din repertoriul lui Tom Jones; 17.05 Pentru patrie; 18.10 Revista economică ; 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră ; 19.00 Gazeta radio; 20.05 Tableta de seară de Octav Onicescu ; 20.10 Din înregistrările lui Fănică Luca ; 20.20 Eminesciana ; 20.25 Zece melodii preferate; 21.00 Lectură dramatizată; 21.20 Revista șlagărelor ; 21.30 Moment poetic ; 22.00 Radiojurnal; 22.20 Sport; 22.30 Romanțe ; 22.40 Melodii de care ne amintim cu plăcere; 23.10 Concert de seară ; 0.03—3.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Știința la zi; 15.05 Opera pentru toți; 15.30 Cîntece de Vasile Veselovski și Aurel Manolache; 19.50 Noapte bună copii ; 20.00 Seară de operă. „Puritanii" de Bellini ; 23.05 Simfonia „Linz" K. V. 425 de Mozart; 23.45 Fantezii din operetele lui Kalman ; 24.000—1.00 Variațiuni simfonice. SIMBATA 22 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 5.05—6.00 Program muzical de dimineață ; 6.05—9.30 Muzică și actualități; 9.30 Miorița ; 10.05 Lucrări de cameră ; 11.05 Ciclul „Să înțelegem muzica" ; 11.36 Soliști și formații artistice de aviatori ; 12.00 Cîntă Elena Vondrachova ; 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13.00 Radiojurnal ; 13.10 Mic magazin muzical ; 14.10 Vreau să știu; 14.35 Varietăți folclorice. PROGRAMUL II 7.00 Radiojurnal; 7.10 Varietăți matinale ; 8.10 Tot înainte ; 8.25 Mari interpreți; 9.00 Opera „Porgy și Bess" de Ghersdin (fragmente); 10.30 Cavalcada ritmurilor; 11.30 Bibliotecă de poezie românească ; 11.50 Cîntece pentru pionieri; 12.15 Caleidoscop muzical; 13.00 De la 1 la 5. Emisiune de divertisment muzical. PIATRA NEAMȚ — Pietricica f „omul, orgoliul, vendetta“ — coproducție italo-vest-germană, cinemascop, color; filmul e o adaptare liberă după nuvela lui Prosper Mérimée „Carmen“, regizată de Luigi Bazzoni, în centrul distribuției i Franco Nero, Tina Aumont și Stan Mario Volonte (10, 12, 15, 17, 19, 21). SĂVINEȘTI — Arta „Comisarul ” și banda „Trei cîini verzi" — coproducție vest-germană — franco — libanezo — ungară; film color, făcînd parte din seria filmelor după romanul cu același nume de Bert F. Island; protagoniști: actorii Kendall și Brad Harrisonoy (15, 17, 19, 21). ROMAN — 23 August „Baltagul" — film românesc adaptare a romanului „Baltagul" de Mihail Sadoveanu după un scenariu realizat și regizat de Mircea Mureșan (10, 12, 15, 17, 19. 21). ROMAN — Victoria . „Vîrsta ingrată" — comedie a studiourilor franceze, cinemascop, care „rezistă" grație jocului magistral susținut de Fernande și Jean Gabin : capriciul regizoral * Gilles Grangier (14.30, 16.30, 18.30 20.30). TIRGU NEAMȚ - Victoria : „Omul care valora miliarde" — film polițist*, coproducție a studiourilor franco-italiene, cinemascop, color , o succesiune de aventuri dramatice a căror țintă e descoperirea unui stoc de cîteva miliarde de dolari falși fabricați de traficanții naziști în timpul războiului (16. 18. 20). BICAZ — Central : „O chestiune de onoare" — Ugo Tognazzi, Bernard Blier și Franco Fabrizi realizează în regia lui Luigi Zampa un interesant studiu de moravuri; pelicula italiană, cinemascop, color (16, 18, 20). TARCAU : „Am două mamei" și doi tați" — o dezbatere familiară realizată de studiourile iugoslave (16, 18, 20). PIATRA NEAM? — Muzeul de arheologie, Piața Libertății nr. 1. — Muzeul memorial .Galistrat Hogaș* — strada Calistrat Hogaș nr. 1. — Muzeul de științe naturale, str. „V. I. Lenin“ nr. 32. — Colecțiile de artă . Expoziția de pictură Nicolae Popa. — Expoziția P. Petrescu (Sala de expoziții temporare strada Bicazului nr. 7). — Complexul muzeistic Durău. Expoziția de acuarelă Iulia Hălăucescu. ROMAN — Arhivele statului, str. N.Titulescu nr. 8. — Expoziția documentară permanentă. — Muzeul de științe naturale, strada Proletariatului nr. 2. TIRSU NEAMȚ — Muzeul de Istorie — strada V. JL benin. —Sala de cultură , Salonul de toamnă al artiștilor plastici. HUMULEȘTI — Casa memorială „Ion Creangă” Vremea va rămîne schimbătoare cu cerul noros, la acoperit. In nordul Moldovei se vor semnala ploi slabe, temporare. Vîntul va sufla potrivit cu intensificări temporare din sectorul sud. Temperatura aerului ușor variabilă. Minimele vor oscila între 0 și 6 grade, iar maximele între 9 și 12 grade. Redacția nu-și asumă răspunderea pentru eventualele modificări in programele alcătuite. „Ceahlăul“ Redacția și administrația Piatra Neamț, str. Alexandru cel Bun nr. 24, Tel. 12582, 11980, 12586, 12491, 13601, 13455, 13602, 12561. Noi obiective pe agenda de a consiliului popular Ca rezultat al dezbaterilor din sesiunea recentă a Consiliului popular comunal Urecheni, pe agenda sa de lucru au fost înscrise noi obiective ce vor trebui înfăptuite în 1970 prin contribuția bănească și în muncă a locuitorilor. In expunerea de motive prezentată de Ion Buraga, președintele Comitetului executiv, în fața deputaților au fost scoase în evidență posibilitățile economice de care dispune comuna, precum și necesitatea ca prin contribuția și munca fiecărui locuitor să se ridice mereu gradul edilitar-gospodăresc al satelor pe măsura creșterii nivelului de trai și exigențelor populației. Printre numeroasele înfăptuiri din anul viitor, la loc de frunte poate fi menționată construcția unei școli cu 8 săli de clasă în satul de centru, în valoare de 783.000 lei. Deși construcția urmează să fie dată în folosință la 1 august 1970, execuția ei a început de pe acum A fost turnată temelia ,s-a adus o mare cantitate de pietriș, fierul-beton și cimentul necesar. Prin amenajarea unei pompe de apă în apropierea construcției, s-a adus deja o economie de 5.000 lei față de cheltuielile prevăzute în deviz. Se poate spune că realizarea acestui important obiectiv al anului viitor stă in centrul atenției. Sesiunea a stabilit ca prin antrenarea cetățenilor la muncă patriotică să se realizeze o economie de 60.000 lei la această construcție. De asemenea, în anul 1970 se va amenaja porțiunea de șosea ce face legătura satului Fundătura cu șoseaua Tupilați — Tîrgu Neamț pe distanța de 2 km, care împreună cu alte lucrări de reparații de drumuri și șanțuri să însumeze o economie la bugetul comunei în valoare de 14.235 lei, deoarece toate vor fi efectuate prin muncă patriotică. Vor fi, de asemenea, construite și date în folosință 7 podețe peste diferite pîrîuri de pe raza comunei, în valoare de 27.000 lei. In total, se estimează ca prin acțiunile patriotice ce vor fi susținute anul viitor, să se obțină economii în valoare de 100.000 lei. Fără îndoială că supunerea acestor propuneri apropiatelor adunări cetățenești va primi aprobarea deplină a locuitorilor satelor. Deputații D. Luca, M. Lupașcu și alții au vorbit despre datoria consiliului popular de a organiza în mod judicios munca pentru a se asigura realizarea tuturor obiectivelor stabilite. Alți deputați au propus ca toți deținătorii de utilaje particulare din comună să fie atrași la înfăptuirea acestor obiective și s-au angajat că vor antrena în același scop pe toți alegătorii din circumscripțiile lor. Ilie Bobeică, în final, deputatul secretar al Comitetului comunal de partid, precizînd sarcinile comitetului executiv și ale comisiilor permanente în înfăptuirea acestor obiective de mare interes social-gospodăresc, a dat asigurarea că toate organizațiile de partid din raza comunei Urecheni vor milita în aceeași direcție. Constantin NICOLAE, instructor al Comitetului județean Neamț al P.C.R. lucru