Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)
1970-10-27 / nr. 832
Pag. 2 Cuvintul opiniei publice Ia replica Un răspuns și o invitație Problemele enunțate în articolul „Personalitatea orașului", publicat în „Ceahlăul" din 13 octombrie, sînt într-o oarecare măsură reluate din altul, anterior, la care municipalitatea romașcană a dat răspunsul cuvenit, explicînd care sînt factorii ce fundamentează și justifică soluțiile urbanistice alese. în articolul tovarășului profesor Gh. Irimia se subliniază cîteva aspecte care, la prima vedere, par a avea un caracter general. Chestiunea însă capătă un aspect particular, întrucît excepția în munca artistică (ne referim la creația plastică) vine să întărească regula. Vrem să spunem prin aceasta că soluțiile decorative de inspirație folclorică, deși nu-și găsesc o replică prea vizibilă la Roman, au fost destinate să constituie niște accente de caracter. Părerea expusă în articol solicită îmbrățișarea unor formule plastice mai estetizante, mergînd poate chiar la adoptarea unor academisme în arhitectură, scăpînd însă din obiectivul autorului faptul că factorul monumental sionant nu-și găsește imprelocul oriunde și oricum. Dacă această tratare foarte sintetică este bine grefată pe casa de cultură — în construcție — din municipiul Roman, nu credem că ar fi fost nimerită pentru un mic scuar, o fîntînă arteziană un portal de parc unde sau se cerea o intenție de contopire, de identificare cu întregul cadru natural. Desigur, că încercarea făcută este condiționată și de factorul economic. Critica vizează, în acest caz, activitatea comisiei permanente de gospodărie comunală, arhitectură și sistematizare a consiliului popular municipal, care este antrenată și care își dă avizul asupra lucrărilor ce se execută pe teritoriul municipiului. Aceste lucrări fac obiectul unor discuții ascuțite la nivelul comisiei, constituită din oameni cu pregătire, profesiuni și preocupări foarte variate. Noi apreciem că lucrările care au făcut obiectul criticii din articolul sus-amintit nu sunt lipsite de scăderi, dar dacă nu se bucură de o accepțiune sui-generis, reprezintă cel puțin un debut ce ilustrează niște căutări care, în orice caz, nu sunt destinate nici pe departe să irite și să dezvelească contururile ascunse ale unui prost gust despre care se discută în articol. Consiliul popular al municipiului Roman apreciază ca binevenite părerile ivite în rîndul cititorilor ziarului nostru și invită pe această cale pe acei care consideră că au un cuvînt de spus în problema de înfrumusețare și estetică urbană, să ne viziteze oricînd doresc și să ne sugereze orice păreri consideră că sînt juste și fundamentate, urmînd a selecta dintre acestea pe cele mai valoroase și a le folosi în activitatea noastră pe plan municipal. Leonard GURGUȚĂ, arhitect șef al municipiului Roman . Ia așteptarea ziarului la care m-am abonat in ziua de 11 septembrie 1970 m-am abonat pe ultimele 3 luni ale acestui an la ziarul „Ceahlăul“. în această perioadă mă aflu la Sibiu și voiam să fiu la curent cu noutățile din județul Neamț în general, cu cele din municipiul Piatra Neamț, în special. Dar pînă la jumătatea lunii octombrie încă nu primisem la Sibiu absolut nici un număr al ziarului. Nu mi-e neapărat de cei 24 de lei, cut m-a costat abonamentul, ci mai ales pierderea legăturii cu orașul pe care-l iubesc și de care mă deleagă atîtea. De cîteva zile s-a mai întîmplat ceva. Indicativul unității noastre militare s-a schimbat. Așa că dacă Direcția de poștă și telecomunicații a județului Neamț — respectiv serviciul de difuzare a presei — se hotărăște totuși să-mi trimită ziarul, aș dori să mi-l expedieze pe adresa nouă, adică : Someșan DAN, elev caporal U. M. 01512/A. 4 Sibiu Pentru un muzeu al satului , în satul Drăgănești există un local în care a avut sediul uzina electrică. De un an, de cînd satul a fost electrificat și racordat la rețeaua electrică, localul a rămas liber. / / M-am gîndit că acolo s-ar putea amenaja un muzeu al satului, mai ales că acea clădire este amplasată foarte bine, față în |i față cu căminul cultural. Personal sînt un pasionat colecționar și țî posed deja un bogat material muzeistic pe care însă pînă acum î n-am avut posibilitatea să-l expun.ii într-o vreme exista propunerea ca localul în cauză să fie fi cedat formației de pompieri. Or, aceasta are deja o remiză corespunzătoare pentru a-și adăposti inventarul. 1 . Pînă la data la care scriu, nu primisem încă un răspuns de la Consiliul popular al comunei Brusturi-Drăgănești la propunerea făcută verbal. Vreau să sper însă că răspunsul definitiv va fi pozitiv și că fosta uzină electrică va primi destinația de muzeu al satului Drăgănești. Este o dorință legitimă a întregului nostru colectiv de cadre didactice și a tuturor sătenilor. Prof. Vasile PREUTU, comuna Brusturi-Drăgănești CEAHLĂUL Cu cîteva zile în urmă, comitetul de partid „Monomer" de la Uzina de fibre sintetice Săvinești, a prezentat în fața comuniștilor, de la această importantă secție a uzinei, darea de seamă pe perioada de la ultimele alegeri și pînă în prezent. Din expunerea acesteia, a rezultat cu claritate că organizațiile de partid au muncit cu înaltă răspundere pentru a mobiliza pe comuniști, pe ceilalți salariați la îndeplinirea sarcinilor ce le-au fost încredințate, în principal, pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de producție pe anul trecut cît și pe anul în curs. Atestarea celor afirmate este concretizata în cîțiva indicatori statistici evidențiați. Astfel, în anul 1969 planul de producție al secției „Monomer“ a fost îndeplinit în proporție de 101,4 la sută, iar pe 9 luni ale anului curent 103,4 la sută in cursul anului trecut s-au obtinut beneficii în valoare de două milioane și jumătate, iar în acest an — pînă în prezent — cinci milioane și jumătate, existînd posibilitatea ca acestea să ajungă la sfîrșitul acestui an la 7 milioane de lei. Rezultatele puteau fi însă cu mult mai bune dacă, așa cum s-a subliniat în darea de seamă și în discuțiile purtate, ar fi existat o preocupare mai insistentă pentru desfășurarea muncii politice, pentru a sensibiliza fiecare salariat să înțeleagă sensul major al obligațiilor ce-l revin în această calitate. Pe bună dreptate se aprecia că disciplina de producție n-a fost satisfăcătoare în ultimii doi ani. In anul 1969 s-au aplicat sancțiuni la peste 40 salariați iar în cursul acestuia s-au înregistrat 185 penalizări pentru abateri de la disciplina tehnologică și de producție. Deficiente serioase s-au înregistrat și în ceea ce privește calificarea personalului, precum și în școlarizarea de personal nou. Din discuțiile purtate s-a apreciat că noii angajați și-au însușit instrucțiunile de lucru, s-au încadrat în disciplina tehnologică, dar conștiinciozitatea în muncă a unora din aceștia este nesatisfăcătoare, cele însușite nu sînt aplicate în practică cu perseverență. Lipsurile manifestate au fost supuse unor critici foarte severe de participanții la discuții. Comitetul de partid, unii secretari ai organizațiilor de bază nu au urmărit cu atenția cuvenită rezolvarea unor probleme importante pentru buna desfășurare a activității pe toate laturile în cadrul secției. Așa cum sublinia tov. Constantin Savu și I. Balog cît și Gheorghe Ioniță, nu întotdeauna organizatiile de partid, comitetul de partid, și-au stabilit ca obiectiv principal al activității eliminarea unor abateri s-au înregistrat de la disciplină : întîrzieri la program și executarea unor lucrări de slabă calitate față de care nimeni nu a luat nici o măsură sau atitudine. O altă categorie de probleme a fost aceea a vieții de partid și muncii de propagandă. Aproape toti vorbitorii au apreciat că nu s-a muncit suficient pentru a face din învățămîntul de partid un instrument eficace pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin fiecărui salariat în toate domeniile de activitate. Nu s-a explicat cu răbdare și atenție sensul și conținutul măsuri adoptate, fapt care unor a făcut ca unii din salariați și chiar membri de partid să nu cunoască conținutul Am evidenția din acest acestora, punct de vedere legile privitoare la organizarea producției și disciplina muncii, a calității produselor, contractelor, sau mai grav decît atit nu sînt cunoscute nici prevederile din regulamentele elaborate la nivelul uzinei. S-a apreciat că trebuie dusă o muncă mai susținută pentru însușirea de către fiecare cursant a conținutului materialelor, predate prin învățămîntul de partid, în ceea ce privește participarea la viața de organizație s-a constatat că nu a fost stimulată suficient inițiativa, participarea întregului colectiv la rezolvarea problemelor organizației. Așa se și explică de ce la adunările generale se întîlnesc vorbitori de „profesie" iar alți membri de partid stau liniștiți în „coltul" lor așteptînd terminarea acestora, ceea ce face ca un întreg colectivul organizației să simtă răspunderea pentru măsurile și hotărîrile ce se adoptă. O slabă preocupare a avut-o comitetul de partid în îndrumarea organizațiilor U.T.G. (în treacăt fie spus secretarul UTC pe secție a lipsit nemotivat de la adunarea la care ne referim, iar cel ce s-a înscris la discuții din partea organizației U.T.G. nu a reușit să spună decît... că nu si-a sistematizat problemele și cere să i se dea cuvîntul mai la urmă, renunțînd în finel a mai vorbit). Putin control s-a făcut și în ceea ce privește îndrumarea organizațiilor de sindicat, care aveau posibilitatea să muncească mai mult pentru evitarea sau lichidarea unor neajunsuri. Putem să afirmăm, însă, fără a greși că adunarea la care ne-am referit a arătat un înalt spirit de combativitate( demonstrat de participanții la discuții), că toți comuniștii — unanimi în adoptarea hotărîrilor — vor depune toate eforturile pentru sporirea contribuției lor la îndeplinirea angajamentelor harnicului colectiv al chimiștilor săvineșteni. IN ȘTEFANESCU COMBATIVITATEA elementul esențial al adunării Adunări de alegeri în organizațiile de partid Autobaza in pană de răspundere în nr. 783 al ziarului nostru apărea materialul critic intitulat „Autobuzele nu merg ca... pe roate", în care s-a luat atitudine împotriva unor carențe de ordin organizatoric, datorate conducerilor autobazelor Piatra Neamț și Tîrgu Neamț. Șeful Autobazei Tîrgu Neamț, Gheorghe Georgescu, ne comunică următoarele : „Articolul amintit a fost dezbătut într-o ședință cu tot personalul autobazei și s-au trasat sarcini concrete pe oameni pentru remedierea lipsurilor semnalate. în scurt timp pe peroanele autogării au apărut tabele indicatoare cu destinația respective. Autobuzele curselor, pleacă din garaj cu inscripția rutei. A fost amenajată o cameră a mamei și copilului. Parcul auto sporind pe parcurs, au fost suplimentate o serie de curse pe traseele aglomerate. Lunea, sîmbăta și duminica pleacă spre Piatra Neamț încă două curse la orele 7,45 și 16. Alte curse pleacă spre Ungheni (la orele 11), Săvești (5,45/ 17,30), Rădeni (11), Urecheni (11,30). Vinovații direct vizați au fost sancționați. Mulțumim redacției pentru ajutorul dat". Un răspuns care nu ne satisface am primit din partea conducerii Autobazei Piatra Neamț, care în loc să vină cu măsuri concrete pentru înlăturarea lipsurilor semnalate, ne prezintă un fel de notă justificativă a acestora. Rămînem în așteptarea unui răspuns complet. Ordine in distribuirea buteliilor într-un articol publicat la 23 septembrie 1970, criticam unele nereguli în distribuirea buteliilor pline în municipiul Roman, fapt care nemulțumea populația. In răspunsul pe care l-am primit de la întreprinderea pentru livrarea produselor petroliere Iași se arată : „Vă comunicăm că s-au dat indicații tovarășului șef de depozit din municipiul Roman ca buteliile aragaz să fie distribuite numai prin centrul din piața Nicolae Bălcescu la prețul de 11,10 lei sau prin deservire la domiciliu cu autofurgoneta la prețul de 14,10 lei, care include și montarea la mașina de aragaz. De asemenea, în viitor aprovizionarea municipiului Roman cu butelii aragaz va fi făcută ținîndu-se seama de consumul sporit din unele perioade. Mulțumim pentru sprijinul primit de către întreprinderea noastră din partea ziarului prin articolul publicat*. Sa se încheie recoltarea porumbului și sfeclei de zahăr (Urmare din pagina I) multe deficiențe de organizare și rămîneri în urmă, la recoltarea și transportul culturilor tîrzii, care pot anula eforturile grele depuse pe parcursul întregii veri. La Bălănești, spre exemplu, unde în ultima vreme se fac eforturi vizibile pentru rezolvarea în condiții bune a sarcinilor, brigăzile V și VI Vlădiceni încă nu și-au transportat sfecla din cîmp. Datorită insuficientei mobilizări la muncă a cooperatorilor, a fost necesară angajarea unui număr de cosași din altă comună pentru recoltarea trifoiului de sămînță. De-a lungul șoselei, de la Piatra Neamț la Roman și în special pe tarlalele C.A.P. Budești și Dulcești puteau fi văzute duminică mari cantități de porumb desfăcut direct din lan și lăsat în grămezi mici în cîmp, cu toate că s-a indicat ca ceea ce se recoltează să fie transportat din cîmp în aceeași zi La Cordini, știuleții descărcați direct pe pămînt așteaptă să fie introduși în pătule, dintre care unul încă n-a fost curățat și dezinfectat. Tot aici, deși întreaga cantitate de sfeclă a fost recoltată, mai bine de 1.000 de tone stă t grămezi în cîmp. Din datele existente duminică la baza de recepție a sfeclei din Dulcești, reieșea că mai au de transportat G.A.P. Bălănești și Bîrgăoani cîte circa 800 Bodoni circa 1.800 tone, tone, Budești circa 700 tone, Văleni circa 1.400 tone. Asemenea situații sînt încă în multe cooperative din județ. Se află în cîmp mari cantități de sfeclă și porumb. O bună parte din ceea ce a fost recoltat se află în glugi sau grămezi, ocupînd terenul pe care ar trebui să intre tractoarele pentru efectuarea arăturilor adînci. Așa cum relatam și în alte articole, prognoza timpului este total nefavorabilă. Această prognoză se confirmă de la o zi la alta : temperatura continuă să scadă, iar de la 15 noiembrie iarna va intra — se pare — în drepturile ei depline. De aceea săptămîna pe care am început-o trebuie să marcheze finalizarea tuturor lucrărilor legate de recoltare și de punere la adăpost a producției realizate. Ordinea urgențelor este următoarea : pînă sîmbătă, să se Încheie recoltatul tuturor suprafețelor cu porumb iar ceea ce se recoltează să fie imediat scos din cîmp și depozitat. Paralel să se treacă la desfăcat. Iar știuleții să fie transportat in bazele de recepție pînă la acoperirea contractelor. Celelalte cantități să fie depozitate în pătule bine apărate de ploi și Intemperii. Să se recolteze si ultimele suprafețe cu sfeclă de zahăr si să se transporte in baze toate cantitățile rezultate, deoarece precipitațiile care se anunță vor duce la îngreuierea transportului și la deprecierea recolteiîncadrarea în acest termen a lucrărilor de recoltare și punere la adăpost a întregii recolte implică luarea celor mai energice măsuri de mobilizare la muncă a oamenilor, de folosire intensă a tuturor mijloacelor mecanice existente la aceasta trebuie să-și aducă contribuția toți factorii de răspundere din comune și cooperative agricole, cromitetului comunal de partid revenindu-i îndatorirea de a îndruma activitatea și a veghea la respectarea tuturor indicațiilor care concură la îndeplinirea acestor sarcini. Hidrocentrala Pingărași interior din sala mașinilor Foto : <;h V|\J II.A Marți; 27 octombrie 1970 curier Urmarea curierului din pagina I) Cunoașteți instrumentele de economisire oferite de CEC ? în „Săptămîna economiei", care se desfășoară intre 25-31 octombrie, informăm cititorii asupra avantajelor oferite de libretele de economii. Astăzi, vă prezentăm „LIBRETUL DE ECONOMII CU DOBINDA“ Pentru depunerile „la vedere" pe aceste librete, CEG acordă o dobîndă de 3,5 la sută pe an. Iar pentru sumele depuse pe un termen de minimum un an, 5 la sută, în cazul nerespectării termenului minim de un an, dobtnda va fi de 3 la sută pe an. Pe libretele nominale „la vedere" operațiunile se efectuează la orice unitate GEG sau mandatară, iar la cele „pe termen” depunerile sînt de minimum 500 lei, operațiunile putîndu-se efectua numai la unitatea CEG care a emis libretul sau de filiala care ține evidența contabilă a unității emitente. Libretul de economii cu dobîndă se emite și la purtător, cu sau fără parolă, numai de filiale şi de agentiile GEG autorizate, cu depuneri „la vedere" (minimum 200 lei) și „pe termen" (minimum 500 lei), operațiunile unei'"*reefectuîndu-se numai la unitatea care a emis libretul. Tir MARȚI 27 OCTOMBRIE 18 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera i 18.05 Campionatele mondiale de gimnastică | 18.35 Bastonul de mareșal I 19.15 Anunțuri — publicitate ! 19.20 1001 de seri | 19.30 Telejurnalul de seară | 20 Reflector | 20.15 Seară de teatru. O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale | 22.15 Prim plan ! 22.45 Telejurnalul de noapte | 23 închiderea emisiunii. Radio BUCUREȘTI MARȚI 27 OCTOMBRIE PROGRAMUL ! 15 File de poveste i „Măr Păr“ de Ion Pop-Reteganul și 15.25 Cîntece și jocuri ; 16 Radiojurnal ! 16.20 Recital de operetă Valeria Rădulescu; 16.30 Agendă județeană ; 16.50 Înalță-te liberă țară ! — cîntece | 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret | 17.30 Muzică populară ! 18 Cîntă Mihaela Mihai î 18.10 Radiosimpozion .• 18.30 Melodii îndrăgite, interpreți cunoscuți | 19 Gazeta radio | 19.30 Din pîlnia gramofonului | 20.05 Tableta de seară | 20.10 Microrecital Ana Gherman | 20.20 Argheziană | 20.25 Zece melodii preferate | 21 Memoria pămîntului românesc | 21.30 Solista serii: Connie Francis ; 22 Radiojurnal | 22.20 Sport i 22.30 Concert de seară ( 0.0 3 —5 Estrada nocturnă. PROGRAML NI 15 Publicitate radio | 15.20 Arii din opere interpretate de Viorel Ban | 15.30 Radio-școală | 16 Radiojurnal | 16.20 „Musica notturna di Madrid" și Cvintet pentru cvartet de coarde și chitară de Luigi Boccherini | 16.55 Sfatul medicului | 22.30 Cadran | 22.50 Piese corale de Emil Lerescu ( Ora discofilului ; 24—1 Simfonia I de Mihail Andricu. MIERCURI 28 OCTOMBRIE PROGRAMUL 15.05—6 Muzica dimineții ( 6.05 —9.30 Muzică și actualități ( 7 Radiojurnal | 9.30 Viața cărților ) 10.10 Curs de limba germană | 10.30 Vreau să știu | 11.05 Patrium Carmen | 11.30 Selecțiuni din opereta „Joc de artificii“ de Burkhard | 11.45 Pe teme de protecția muncii | 12 Muzică ușoară | 12.25 Știința la zi | 12.30 întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat | 13 Radiojurnal | 13.10 Avanpremiera cotidiană. 13.22 Melodii de Paul Urmuzescu și Aurel Manolache 13.45 Din înregistrările naistului Fănică Luca i 14 Compozitorul săptămînii 1 14.40 Publicitate radio 14.50 Selecțiuni din opereta „Scara mîții“ de Iacob Mureșanu. PROGRAMUL II 6 Program muzical de dimineață 1 7 Radiojurnal 18.10 Tot înainte !8.25 Mari interpreți I Walter Gieseking | 9 Corul Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ | 9.15 Cîntece și jocuri I 9.45 Concert din operele lui Emil Mantia ,• 11 Muzică populară | 11.20 Muzică de estradă | 1150 Dansuri din operete | 12.03 Avanpremiera cotidiană | 12.15 Concert de prînz | 13 Formația Cornel Popescu | 13.15 Recital de operă Nicolae Secăreanu 13.30 Unda veselă î 14.08 Muzică populară : 14.30 Muzică ușoară 14.55 Știința la zi, IAȘI MARȚI, 27 OCTOMBRIE Program de seară 17. Buletin de știri 17.05 Estrada zilei ; 17.30 Pe teme cetățenești ; 17.45 La microfoni soliști și formații de amatori . 18. Descriptia Moldaviaéi 18 20 Cîntecul care mi-e dragi 19 Radiojurnal; 1915 Soliști români de operat Arta Florescu și Octav Enigărescu ; 19.30 Teatru la microfon: „Fedra" de Racine ; 21. Buletin de știri ; 21.05 Voc( din fonoteca de aur ; 21.20 Jazz... concert ; 21.30 Cine meridiane ; 21.40 Jazz ... concert (continuare). MIERCURI** OCTOMBRIE Program de dimineață 6. Buletin de știri ; 6.05 Malineu muzical ! 6.30 Emisiune pentru sate | 6.40 Drag mi-e jocul românesc 7. Informații și muzică. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramic : „în arșița nopții“ — film al studiourilor americane, distins în 1967 cu cinci premii „OSCAR", printre care : cel mai bun film al anului, cel mai bun actor (Rod Steiger) alături de Rod Steiger, apare pe ecran și popularul actor de culoare Sidney Poitier (10, 15, 17, 19, 21). — Pietricica: „Acuzatul* — film cehoslovac pe o temă de etică socială, aducînd în centrul acțiunii cazul unui director de termocentrală acuzat de folosirea abuzivă a fondurilor statului (10,30; 14,30( 16,30; 18,30; 20,30). LAVINEȘTI — Arta: „Răzbunătorul“ — producție a studiourilor italiene, în westernului american; genul acțiunea este plasată la granițele Texasului, iar interpretul principal se numește Lou Castel („Un glonte pentru general“), orele 15, 17, 19, 21. ROMAN — 23 August: „Cei cinci din cer" — producție a studiourilor „Lenfilm“ ce-și propune să reconstituie o zi de război în care solidaritatea umană și camaraderia sînt puse la grea încercare (10, 15, 17, 19, 21), Victoria: „Secretul cifrului”. — film de spionaj realizat de studiourile românești; ecranizare a romanului „La miezul nopții va cădea o stea” de Th. Constantin (14 16, 18, 20), TÎRGU NEAMȚ — Victoria „Anchetatorul din umbră" — producție a studiourilor poloneze din nou un roman polițist transpus pe ecran ! este vorba de „Criminalul care a furat crima" de K. Kokoleweski (16, 18, 20). BICAZ — central : „Jandarmul se Însoară" — cel care îl îndrăgesc pe Louis de Funes îl pot vedea pe intransigentul jandarm îndrăgostit „fulgerător" de partenera sa, Claude Sensac (16, 18, 20). TARCAU : „Nu fi trist” — o comedie realizată de studiourile gruzine, care au adaptat un roman francez („ Unchiul meu Benjamin” de Claude Tiller) ce prezintă peripețiile unui tînăr medic întors în satul natal (16, 18, 20). Expoziții PIATRA NEAMȚ - Expozțtie memoriale ®.T. Kirileanu (Biblioteca documentară, str. Ștefan cel Mare al 14) — în aiile Colecției de artă ■ Expoziția Emanoil Bardasare TÎRGU NEAMȚ _ Expoziție de grafied pietoră Leandro Popovici (Case șt cultură). AUAPIA — Expoziție și reproduceri la culori Nicola« «rigorescu I Gămlul cultural) Muzeu» PIATRA NEAMȚ — Muzeul județean de istorie. Piața Libertății nr. 1. — Muzeul memorial Galistrat Hogaș nr. 1. — Muzeul județean de științe naturale strada V. I. Lenin nr. 82. RUMÂNI — Muzeul de istorie al municipiului . — Muzeul de științe naturale și parcul zoologia. TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie str. V. I. Lenin. — Muzeul memorial „Ion Creangă“ Humulești. Vremea Vremea se va încălzi ușor, iar cerul va fi noros la temporar acoperit. Local ploaie slabă, i ar vuptul va sufla slab la potrivit, din sud - vest. Temperatura în creștere ușoară. Minimele vor fi cuprinse între 0 și 5 grade, iar maximele între 13 și 16 grade.