Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)
1970-03-31 / nr. 655
\ Â > 10H6ANI AL COMITETULUI JUDEȚEAM NEAMȚ Al P.C.R. Și Al CONSILIULUI FOPULAU „ JMEJEAH Anul III Nr. 655 Marți 31 martie 1970 4 pagini 30 bani curier. Inaugurarea unei noi săli de sport Duminică dimineață, elevii de la Școala generala nr. 4 din Piatra Neamț au trăit un eveniment deosebit de important : a fost inaugurată în cadru festiv noua sală de sporturi — construcție modernă și elegantă în care se vor desfășura, de acum încolo, principalele activități sportive și mare parte din orele de educație fizică, înzestrată cu panouri de baschet, inele, frînghie, ladă pentru sărituri, bârne, capre, saltele, noua sală de sporturi răspunde cu prisosință cerințelor mereu sporite aflate în fața obiectului educație fizică. Cu prilejul festivității, micii sportivi de la această școală au prezentat un atractiv program de balet și gimnastică (pregătit de profesoara Alexandrina Mancaș), punctul "forte" constituindu-i meciul de baschet interclase (fete, prima etapă) din cadrul concursului republican de minibaschet dotat cu "Cupa primăverii". Noi electrificări rurale De curînd s-a racordat la sistemul energetic rețeaua electrică nou național instalată din satul Patricheni (comuna Poenari), în prezent echipele Șantierului de construcții-montaj al I.R.E. lucrează la electrificarea satelor Bălănești (Bîrgăoani), Socea (Rediu), Valea Mare (Războieni), Crăești (Bozieni) și Potoci (orașul Bicaz). Au fost puse sub tensiune extinderile efectuate la Moreni (Botești) și Gura Văii (Girov). Extinderi ale rețelei electrice se execută și la Nisiporești (Botești), Vulpășești (Sagna), Budești (Făurei) și Gîrcina. Cu două zile mai devreme Industria județului Neamț și-a realizat planul producției globale din primul trimestru De la Direcția județeană de statistică suntem informați că Întreprinderile industriale și organizațiile economice din județul nostru și-au realizat cu 2 zile mai devreme planul producției globale pe primul trimestru al anului. La nivelul județului acest indicator va fi depășit cu cca. 40 milioane lei. Realizări deosebite au obținut în acest trimestru Uzina de fibre sintetice Săvinești, unitățile Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului Piatra Neamț ș.a. Organizare superioară - indici înalți de utilizare a parcului auto Pentru a treia oară consecutiv, colectivului întreprinderii de transporturi auto Piatra Neamț i s-a acordat Steagul roșu și Diploma de unitate fruntașă in Întrecerea socialistă pe ramură. Distincția primită recent răsplătește eforturile depuse și frumoasele rezultate obținute in activitatea economică din anul 1969. In scopul cunoașterii acestor rezultate și mai cu seamă pentru reliefarea experienței dobîndite de acest colectiv, ne-am adresat cu cîteva întrebări tovarășului PETRU SIMION, directorul I.T.A. Piatra Neamț. — Care sunt, în esență, realizările ce v-au îndreptățit la înalta distincție acordată? — Anul care a trecut a adus colectivului nostru satisfacția unor remarcabile succese în îndeplinirea sarcinilor de plan. Sintetic, aceste rezultate sunt exprimate prin următoarele cifre: 25.558.000 lei depășire la planul global de transport marfă și călători, 10.306.000 lei economii suplimentare la prețul de cost și 10.887.000 lei beneficii peste prevederi. Urmarea eforturilor colectivului, planul ce a revenit întreprinderii pe 1969 a fost îndeplinit cu 40 de zile mai devreme, la toți indicatorii și de către toate subunitățile componente. — Vă rugăm să evidențiați principalii factori care v-au asigurat succesele din anul trecut. — Dintre factorii care au determinat succesele amintite, pe primul plan se situează perfecționarea organizării muncii în toate compartimentele și asigurarea tuturor condițiilor tehnicomateriale pentru obținerea unor indici înalți de utilizare a parcului auto, cu cheltuieli minime în desfășurarea activității. Am insistat asupra cunoașterii precise și în mod detaliat, de către fiecare unitate, a sarcinilor de plan ce îi revin, cît și asupra îndrumării permanente pe tereri și analizelor periodice a activității, la fața locului, de către conducerea întreprinderii, ceea ce a permis urmărirea operativă a felului cum se îndeplinesc indicatorii planului și acordarea de sprijin concret în cazul constatării unor neajunsuri, în scopul creșterii randamentului mijloacelor de transport, s-a pus un deosebit accent pe extinderea organizării lucrului în brigăzi de câte doi șoferi (două schimburi) — metodă verificată de practică în anii precendenți și care s-a dovedit o rezervă importantă pentru acoperirea capacității active necesară în special in perioadele de vîrf. O deosebită atenție am acordat a asigurării unei stări tehnice corespunzătoare a parcului auto, prin organizarea în așa fel a lucrărilor de reparații, încît acestea să fie efectuate în timp cit mai scurt și de cea mai bună calitate. Pentru reducerea duratei de staționare a autovehiculelor în reparații curente, precum și pentru îmbunătățirea calității reparațiilor la toate autobazele noastre s-a introdus metoda schimbului de agregate (ansamble). Stocul de agregate reparate, necesar pentru înlocuirea celor defecte este în permanență asigurat de către cele două ateliere de recondiționare din cadrul întreprinderii. Mai trebuie adăugat că atît operațiile de întreținere cît și reparațiile curente se execută, în marea lor majoritate, în schimburile II și III. Nu e lipsit de interes să arătăm că la întreținerea în bune condițiuni a parcului auto a contribuit și măsura luată anul trecut de conducerea întreprinderii privind construirea — din fonduri de mică mecanizare a unor stații moderne pentru spălarea și grefarea autovehiculelor, ceea ce permite executarea operațiilor respective mult mai bine și mai repede ca înainte, deși cu un personal numeric redus. Pina acum toate cele șase autobaze ale noastre au fost dotate cu stații de grefare și schimb — ulei, iar patru din ele și cu stații de spălare, urmînd ca în acest an să se termine restul construcțiilor. Metodele de muncă folosite și măsurile tehnico-organizatorice luate au condus la obținerea unui înalt indice de utilizare a parcului auto — respectiv 76,8 la sută la mijloacele de transport pentru mărfuri 87,2 la sută la cele pentru cășinători — și au avut o influență favorabilă asupra creșterii productivității muncii, care a înregistrat o depășire de 13 la sută față de prevederile planului. — Desigur, în legătură cu valoroasa experiență a colectivului pe care îl conduceți ar fi încă multe lucruri interesante de arătat. Dar cum spațiul nu ne permite, ce ne puteți spune în încheiere ? — Evidențiind cîțiva dintre factorii care au condus la realizările obținute de colectivul nostru în anul care a trecut, nu se poate să nu subliniem factorul om, să relevăm contribuția fiecăruia dintre salariații noștri. Din rîndul lor s-au remarcat, prin exemplul pe care l-au constituit tot timpul pentru întreaga masă de salariați, în primul rînd cei 567 de fruntași în întrecerea socialistă, cum sînt: Alexandru Ene și Constantin Ciuchi de la Autobaza Bacău, Ioan Iftimia și Alexandru Ilioaia de la Autobaza Piatra Neamț, Vasile Nohai și Ion Mihai de la Autobaza Roman, Gheorghe Dima și Ion Cosma de la Autobaza Gheorghe Gheorghiu-Dej, Constantin Rogin și Neculai Țandură de la Autobaza Tîrgu Neamț, Vasile Popa și Neculai Munteanu de la Autobaza Comănești și mulți alții, întregul nostru colectiv este hotărît să dezvolte succesele anului trecut, să obțină realizări și mai importante în viitor, lucru pe care l-a și dovedit de altfel, prin rezultatele frumoase în muncă cu care a încheiat primele luni ale anului în curs. Interviu consemnat de N. SILON Din experiența întreprinderilor fruntașe în întrecerea socialistă Cofetărie destinată copiilor Duminică dimineața s-a deschis în complexul comercial din apropierea Casei de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț o cofetărie destinată cu predilecție copiilor. Ideea ni se pare interesantă, cu atît mai mult cu cît ea a fost realizată într-un mod fericit, dacă ținem cont de mobilierul miniatural din interior, de pereții decorați cu scene din lumea basmelor, de sortimentele speciale preparate pentru cei mici (la prețuri cît se poate de accesibile). .Evenimentul a creat vîlvă printre copiii din imediata apropiere, iar la inaugurare au ținut să ia parte și numeroși părinți. Expoziție personală de artă plastică Tinerele talente oferă, adesea, argumente revelatorii. Un exemplu concludent îl reprezintă și eleva Cristina Neagu, de la Liceul „Petru Rareș“ Piatra Neamț care, prezentă de mai multe ori în expozițiile colective de artă plastică ale amatorilor, a deschis, la sfîrșitul săptămînii trecute, în holul Teatrului din Bacău, o expoziție personală de acuarelă și grafică. Cuprinzînd peste 80 de lucrări de largă sferă tematică, expoziția certifică un talent autentic căruia sensibilitatea și candoarea, un luminos echilibru cromatic, îi conferă dimensiunile pure ale vîrstei, ca și sensurile ei potențiale. Spațiile verzi în actualitate Primăvara se face tot mai mult simțită pe meleagurile noastre. De aceea, edilii pietreni se grăbesc să dea o nouă înfățișare orașului, în zona centrală au și început amenajările spațiilor verzi, în prima etapă se vor planta nu mai puțin de 16.000 de arbuști și trandafiri. Lucrarea va fi terminată pînă la data de 15 aprilie a.c. l C. A. P. Moldoveni,locul III pe fană la cultivarea sfeclei de zahăr PROTAGONIȘTII RECOLTELOR BOGATE Evenimentul de duminică consemnează încununarea unor îndelungate eforturi. De la începutul care s-a făcut în 1962 s-a străbătut un drum lung, s-a purtat o bătălie mare în care au fost cîștigați an de an noi aliați: mecanizarea complexa, chimizarea, experiența acumulată în mod perseverent de către fiecare cooperator. La cele două limite de timp, două cifre: 1962—12.750 kg sfeclă la ha ; 1969-34.621 kg sfeclă la ha. Acest ultim rezultat obținut pe 420 ha în condițiile unui an agricol precar, a adus cooperatorilor din Moldoveni un prestigios loc III pe țară la cultura sfeclei de zahăr. Duminică, in sala căminului cultural, s-a sărbătorit evenimentul luminării diplomei acordate de către Uniunea Națională CA.P. și Ministerul Agricoltuarii și Silviculturii. Au participat la festivitate tovarășii ing Aurel Zbanț, secretar al comitetului județean al P.C.R., președintele Uniunii județene a C.A.P., ing. Gh. Bălan, vicepreședinte al Uniunii județene a U.A.P., precum alți invitați veniți să fie martori și entuziaști ai evenimentului. în cuvîntul său, tovarășul Ion Dănceanu, președintele cooperativei, a făcut un scurt dar elocvent bilanț al activității anului trecut, care s-a soldat cu producție valorică de 12.387.600 lei (cu peste jumătate de milion peste cifra planificată) ca rezultat al obținerii unor producții medii sporite: 2.618 kg grîu, 4238 kg porumb boabe la ha precum și de lapte, carne, lînă etc. Aceste rezultate au determinat obținerea unor venituri mari (36 lei la ziua muncă) și o stare de spirit entuziastă în rîndul oamenilor din întreaga comună, încrederea în forțele proprii și convingerea că se pot obține rezultate mai bune, au făcut ca de aici să pornească la începutul acestui an chemarea la întrecere către toate cooperativele agricole din județ, prin care cooperatorii din Moldoveni se angajează să depășească în mod substanțial producția vegetală și zootehnică, în valoare de 812.000 lei. „Angajamentul — arăta președintele — a început să prindă viață. A fost depășit cu mult ceea ce s-a planificat pe trimestrul I la lapte de vacă, ingrășarea tineretului bovin, bovinelor adulte și porcilor, veniturile obținute fiind duble față de cele planificate. Lucrările de primăvară se efectuează repede și de bună calitate. Mergem deci pe un drum bun". Inginerul șef Vasile Melinte a vorbit apoi despre cultura sfeclei de zahăr, despre felul cum s-a muncit,, despre rezultatele obținute care s-au soldat cuminuitul loculI pe țară. A urmat apoi momentul solemn , tovarășul Aurel ,ba»ț a înmuiat președintelui cooperativei diploma acordată de către Uniunea Națională a U.A.P. și M.A.S. In cuvinte calde a felicitat pe toți cooperatorii în frunte cu consiliul de conducere, pe comuniști, pentru contribuția pe care o aduc la belșugul de produse de care are nevoie poporul nostru, pentru devotamentul și dragostea cu care muncesc. în cuvîntul lor, cooperatorii și-au exprimat mulțumirea pentru recunoașterea meritelor și hotărârea de a urca mereu mai sus în ierarhia fruntașilor recoltelor bogate, în cadrul aceleeași adunări, s-a mai consemnat faptul că la întrecerea pe județ, cooperatorii din Moldoveni au obținut următoarele distincții: locul I la creșterea porcilor pentru carne; locul I la creșterea taurinelor pentru carne; locul X la cultura griului; locul I la cultura porumbului; locul I la culuura sfeclei de zahăr; locul II la creșterea vacilor cu lapte; locul II la creșterea oilor. Toate acestea confirmă eforturile depuse și situează cooperativa din Moldoveni în fruntea cooperativelor agricole din județ Duminică a fost inaugurată „TRIBUNA PROPAGANDEI TEHNICO-ECONOMICE“ — Neamț 1970 — Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț a găzduit duminică dimineața deschiderea festivă a manifestărilor, din cadrul „Tribunei propagandei tehnico-economice“, ediția 1970 — vastă acțiune menită să contribuie la îmbunătățirea și perfecționarea cunoștințelor de specialitate ale salariaților din întreprinderile economice ale județului nostru. Organizată de Consiliul județean Neamț al sindicatelor, în colaborare cu Cabinetul județean pentru problemele de organizare științifică a producției și a muncii, beneficiind de îndrumarea directă și sprijinul competent al Comitetului județean de partid, actuala ediție se adresează tuturor categoriilor de salariați, depășind prin amploarea tematică și sfera de cuprindere realizările anului precedent. In sală se aflau secretarii comitetelor de partid și de U.T.G., președinții comitetelor de sindicat din întreprinderile județului, conducători ai unor unități economice, ingineri, tehnicieni, maiștri și muncitori cu înaltă calificare. Deschizînd festivitatea, tovarășul Ioan Jiva, președintele Consiliului județean Neamț al sindicatelor, a salutat prezența tovarășilor Ștefan Boboș, prim secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Vasile Dascălu, Constantin Potîngă și Ioan Angelescu, secretari ai Comitetului județean de partid, Gheorghe Ibănescu, prim vicepreședinte al Consiliului popular județean, a celorlalți membri ai biroului Comitetului județean de partid, precum și a unor oameni de știință, între care prof. ing. Ioan Cusievici, decanul Facultății de chimie de la Institutul politehnic Iași, dr. Alexandru Manea, de la Institutul de documentare tehnică București, prof. dr. Ing. Cezar Buda, de la Institutul politehnic Iași și conf. univ. Vasile Ciocîrlan, de la Universitatea „Al. loan Cuza“ din Iași. După ce a făcut un scurt bilanț al realizărilor obținute de precedenta ediție a „Tribunei propagandei tehnico-economice“, vorbitorul a subliniat că scopul principal al manifestărilor programate pentru anul în curs îl constituie sporirea contribuției tuturor salariaților la înfăptuirea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă ce se desfășoară în acest ultim an al cincinalului. A luat apoi cuvîntul tovarășul Ștefan Baboș, prim secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, care a relevat valoarea acestei meritorii inițiative în contextul preocupărilor existente acum pentru ridicarea nivelului de cunoștințe tehnice și economice a tuturor categoriilor de salariați. Subliniind problematica majoră și de o deosebită actualitate a manifestărilor ce se vor desfășura sub egida “Tribunei propagandei tehnico-economice“, vorbitorul a evidențiat faptul că în condițiile revoluției tehniico-științifice contemporane a fi în pas cu cele mai noi cuceriri din domeniul în care îți desfășoră activitatea, constituie un imperativ ce solicită răspuns favorabil din partea tuturor specialiștilor, a întregii mase de salariați, înfăptuirea sarcinilor multiple și complexe implicate de dezvoltarea dinamică a economiei noastre naționale, a obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului se află în strînsă legătură cu Îmbogățirea continuă a bagajului de cunoștințe profesionale și cu ea(Continuarea în pag. a II-a) CULTURA GRIULUI solicită cercetare atentă și întreținere diferențiată Conform ultimelor aprecieri, din cele 33.872 ha însămânțate cu grîu de toamnă, 18.902 se prezintă bine sau foarte bine, generînd nădejdi. Altă suprafață — 12.470 ha, prezintă aspecte diferite de încolțire și înfrățire care merg de la calificativul bun pînă la »slab“. Un serios semn de întrebare se pune însă pentru 2.500 ha răspîndite în postaze mici mai în tot județul, unde plantele n-au răsărit deloc. Circa 1.000 ha din cele 2.500 sînt, se pare, iremediabil calamitate. Aceasta este situația și o prezentămi pentru a se lua măsuri care să evite folosirea ineficientă a unor suprafețe de teren, indiferent de condițiile climatice din toamnă. Ce trebuie să se facă ? Să se urmărească în continuare stadiul de vegetație, în mod deosebit pe suprafețele unde situația este încă incertă (Este cazul să arătăm, spre știință, că suprafețele cu cea mai precară stare de vegetație sînt cele însămînțate tîrziu, în pragul iernii). Să se ia probe în așa fel încît să se determine cu precizie starea fiecărui bob din cele 530 aflate pe fiecare metru pătrat , cîte sînt dispărute, cîte moarte, cîte încolțite, cîte neîncolțite dar care au, totuși, perspectiva de a încolți. In baza acestui studiu, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole să stabilească economicitatea fiecărei suprafețe și acolo unde se consideră că păstrarea culturii griului nu se justifică prin prea slabele producții care se estimează, terenul să fie întors și însămânțat cu porumb. Atragem atenția că în această privință fiecare conducere de unitate trebuie să aprecieze cu maximă responsabilitate ce anume măsură adoptă și să procedeze în consecință. Obiectivul atenției noastre să-l constituie și evitarea băltirilor. Deși în această primăvară, datorită topirii succesive și lente a zăpezilor excesul de umiditate este mult mai mic ca în alți ani, el există totuși mai ales în zona Tîrgu Neamț și întrucît situația generală a griului nu este deloc strălucită, să evităm orice pierdere prin asfixiere datorită băltirilor. Ce măsuri Întreprindem pe suprafețele unde plantele au răsărit ? Acolo unde plantele au intrat bine în iarnă, unde au ieșit in primăvară bine înrădăcinate dar acum terenul prezintă crustă, se recomandă efectuarea lucrărilor de distrugere a crustei prin folosirea sapei rotative. Grăparul se va face, de asemenea, numai pe suprafețele unde culturile sunt bine înrădăcinate și în nici un caz pe suprafețele cu plante abia răsărite, în faza de ace, unde s-ar distruge vegetația. Toate suprafețele plane însămînțate cu grîu au fost fertilizate în iarnă cu îngrășăminte pe bază de azot. Excepție au făcut suprafețele în pantă, unde apele provenite din topirea zăpezii ar fi antrenat, în scurgerea lor, îngrășămintele administrate. Este necesar ca în cîteva zile, și aceste suprafețe să fie fertilizate, pentru că foamea de azot la grîu se manifestă acum și o fertilizare tardivă s-ar dovedi ineficientă. Acestea sunt măsurile pe care se impune stadiul de vegetație a griului și respectarea lor poate asigura recolte care să răsplătească eforturile depuse ei să satisfacă nevoile de consum ale populației. D. BUZNEA RECOLTA 70 in zori, înaintea ieșirii în cîmp. Foto: G. SCARLAT Omul zilelor noastre manifestă o mistuitoare pasiune pentru încercările tari, bărbătești, în care se solicită deopotrivă tenacitatea, îndrăzneala și competența în meserie. Epitetele sînt cu atît mai semnificative cînd se alătură sexului pe nedrept numit încă slab, care ne-a oferit destule dovezi de curaj, de depășire a obișnuitului sentiment de realizare plenară în respectivul domeniu de activitate. Cum am putea oare numi gestul unei doctorițe de 23 de ani, care la miezul nopții se încumetă să meargă pe jos intr-un sat îndepărtat, după ce străbate 2 km pe cîmp, pentru a salva viata unui om ? Curaj, bărbăție, conștiinciozitate, dragoste de semenii săi ? Am fi vrut să nu dăm numele acestei iete, pentru că astăzi avem multe asemenea ei și pentru că chiar dînsa a considerat că acestea sunt întimplări obișnuite în profesiunea unui media. Pentru alte motive vrem însă să individualizăm, să concretizăm această situație. Pentru că asemenea fapte se petrec acum într-o comună situată în una din extremitățile județului, comună lipsită vreme îndelungată de prezența binefăcătoare a unui medic. E vorba de comuna Rediu și de tînăra doctoriță Miruna Mihai. Venită din Turnu Severin, tînăra doctoriță a fost primită la început cu uimire și nesiguranță. Ce poate ști această tînăra cu aer de adolescentă . Treptat, ea și-a căpătat încrederea, iar acum, după șase luni, este considerată o fiică a acestor meleaguri, iar oamenii o numesc simplu „doctorița noastră’ ceea ce vrea să însemne cel mai înalt grad de apreciere, de întegrare a unui om într-o colectivitate. Spuneam și în alte ocazii că această comună vitregită de vremuri, de foștii primari care n-au știut s-o ridice pe treptele civilizației, se bucură încă de trista faimă a celor mai proaste drumuri. Primăvara și toamna prin unele sate nu se poate merge cu o Încălțăminte obișnuită. Cu toate acestea medicul comunei nu dă înapoi atunci cînd trebuie să se prezinte la capătuui unui bolnav Cizmele pe care și le-a procurat însă din primul salar și pe cară și le Înnoiește la cîteva luni, nu mai urmăresc doar latura estetică a liniilor modei, ci îndeplinesc în primul tind o funcție utilitară, practică. Și totuși mi s-au părut mai frumoase decit miile pe care le văd zilnic pe trotuarele orașelor. Dacă înainte, într-un an întreg, se acordau 200-300 de consultații de către un media din altă localitate, care gira și această comună, acum numai în două luni și jumătate din acest an, cei mai tineri locuitori din Rediu au beneficiat de 705 consultatii, iar adulții de peste 500. Pentru aceasta, însă, așa cum s-a văzut, doctorița nu are program fix. Cu toate acestea, are destul timp la dispoziție pentru a citi literatură beletristică și de specialitate, pentru a urmări diferite emisiuni la televizor și pentru a lua parte la viața culturală a comunei. Când are loc o festivitate la căminul cultural, Miruna Mihai folosește prilejul pentru a face și muncă de educație sanitara maselor, față de ce oamenii o iubesc ea pe propria lor fiică și și-o doresc instalată definitiv în comuna lor față de ce aprecierile lor au ajuna la urechile noastre încă înainte de a o cunoaște. Mihai MERTICARU Ihmurni mulțumesc doctoriței tor IBiBBil IfLMMMIBI Cînd conștiința ia forma pungii Nu mai e nevoie să demonstrăm responsabilitatea socială și morală pe care o incumbă o funcție de utilitate publică. De mai mare sau mică importanță, ea reclamă din partea celui chemat să o îndeplinească spre folosul obștii, aceeași cinste și corectitudine exemplară, aceeași grijă pentru respectarea adevărului și echității, o loialitate neștirbită de interese personale, mărunte. Se întîmplă însă uneori ca unii din cei care ajung să exercite astfel de oficii sociale, să-și calce în picioare propria demnitate și cinste, confundînd rosturile publice cu interesele personale, cu propria lor pungă. Două cazuri au generat rîndurile de fată. Personaje: un contabil și un arhivar. Lăcomia și tendința de căpătuială a atins în cazul primului forme dezgustătoare. Petroșanu Ion din Pe teme de educație Deleni-Ion Creangă, contabil la C.A.P. a delapidat suma de 1.060 lei. Dar nu aceasta are importantă în primul rînd, ci maniera de-a dreptul grotescă în care a furat și a înșelat Petroșanu, înjositorul tertip la care s-a pretat. Din februarie 1968 pînă în martie 1969 acesta a semnat în fals stare de plată a pensiilor pentru cooperatori decedați, însușindu-și sumele respective. Cît de urît miroase această afacere nu mai e nevoie s-o spunem. Fapta ne scutește astfel de alte comentarii. Cel de-al doilea caz ilustrează același condamnabil spirit căpătuială aceeași absentă de conștiinței cu efecte anihilante a pentru valoarea de om. Prinsca Constantin din Tg. Neamț funcționat între 1964-1968 și a apoi temporar pînă în 1969 ca arhivar la U.E.I.S. Tîrgu Neamț. In această calitate atribuțiile ce-i reveneau constau în eliberarea unor adeverințe de vechime în cîmpul muncii unor salariați sau foști salariați ai întreprinderii. Individ dominat de viciul beției, coruptibil și necinstit, Parasca a transformat funcția pe care o îndeplinea într-un mijloc comod de obținere a unor profituri personale, eliberînd unor cetățeni adeverințe de testare a vechimii, false. Un număr de șase indivizi au intrat astfel prin ,mărinimia“ arhivarului în posesia unor adeverințe care i-au adus în situația ilegală de a beneficia de pensii lunare între 825 și 654 lei, în fața unei sume de 500 lei, în fața a 20 kg de grîu sau porumb, în fața unei găini, Parasca s-a lepădat de conștiință înscriind în adeverințe date eronate conforme cu falsurile pe care solicitanții le treceau în cereri. Ba, mai mult, P. G. a folosit în unele cazuri datele altor salariați ale căror nume aveau o oarecare asemănare cu cele ale mituitorului: Munteanu Gh. Toader din Tîrgu Neamț, Dogariu N. Vasile, Dodu Gh. Vasile și Lucanu Gh. Gheorghe din Vînători, Avatoarei Agaltanghe din Grăcăoani și Lazăr Gheorghe din Boboteni- Hangu făcînd uz de aceste adeverințe false au creat statului un prejudiciu de 25.229 lei. Culmea e că Dogariu V. nu a fost niciodată salariat al U.B.I.R. iar Avarvarei, niciodată muncitor forestier. Dar nu e vorba în cazul de față numai de iresponsabilitatea și necinstea unui funcționar, ci și de o optică denaturată și primejdioasă — prin efectele ei antisociale — care mai stăpînește încă conștiințele unor indivizi i »mișcatul din urechi" — expresie care vehiculează, din păcate, realitatea încă nu în întregime asanată a mentalității unor vremuri de mult apuse, împotriva acestor apucături și excrescențe maligne sîntem chemați să milităm cu toții* pentru crearea unui climat soecial al corectitudinii și demnitarții.