Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)
1970-05-23 / nr. 699
ORGAN AL COMITETuLUI JUDEȚENE HEUMȚ M. P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPUAR JUDEȚEAN ''vniRn Rn M Mn Bían RS BnR Bna MHHRHVBS H HnPHaMrHMSMiaHmH^^ Anul III Nr. 699 Sîmbată 23 mai 1970 ______4 pagini 30 bani_____I Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU in zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați mai în cursul zilei de vineri, 22 a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Radulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în județele Brăila și Galați, în care au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a efectelor inundațiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele vești despre inundațiile abătute asupra unor așezări omenești — sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării, în vreme ce în localitățile greu lovite de stihiile naturii — Satu Mare, Tîrgu Mureș, Dej, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoara și multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simt patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieții, a activității economice și sociale, pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în Județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fumegînde ale Combinatului de celuloză și hîrtie — Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mii, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Macin, pînă în apropierea orașului cu același nume din județul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins in lunci din care nu se mai văd decît coroanele arborilor și case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și totuși, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriașă oază de verdeață, netulburată . Insula Mare a Brăilei.Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafață de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1.400 km. în insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălților, cu 13 stații de pompare. In urma desecărilor, a defrișării stufărișurilor de pe 22.395 hectare și sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafața arabilă a ajuns la 56.000 hectare. Incepînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înființat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37.000 hectare au obținut în medie 5.144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48.236 tona Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete.Creatorii și beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători în momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al țării. ... Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului județean Brăila al P.G.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii. In fata unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat în amănunțime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezistă în fața viiturilor. O porțiune de 3100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de îl 000 m, unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol, in aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă, 3 800 de localnici, ajutați de 1 300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele. 60 000 de saci de pămînt, fascine și alte materiale de construcție — imense forțe umane și materiale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35 000 hectare și de floareasoarelui, pe 6 000 hectare, sînt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu precupețesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidarea digurilor afiate în pericol. Totuși, pentru orice eventualitate pentru a elimina orice risc, peste 30 000 de animale au fost evacuate. Este pregătită în amănunțime și evacuarea populației, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter ușor de recunoaștere... Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărește atent lucrările ce se desfășoară în zona de amonte a incintei, între Salcia și Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai amenințătoare, atingînd o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decît nivelul mediu. Conducătorul partidului și statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste pămînturi care valorează enorm pentru economia națională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcția Brăila. Este un spectacol pe cît de contradictoriu, pe atît de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pînă acum cîțiva ani „Balta“ — împărăție a apelor și sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de liniște în care culturile se dezvoltă normal și oamenii muncesc la cîmp cu calm și liniște de parcă petecul acesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase și murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci și zeci de kilometri. De la altitudinea joasă care se zboară, ochiul deosebbește cu ușurință culturile de porumb de cele de floarea-soarelui, pe cele de grîu de cele de lucerna. Sînt în plină desfășurare lucrările de întreținere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă și, căzînd în sus, îndreaptă spre aparatele de zbor gesturi prietenești, flutură batiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupețește nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sînt mai mult decît oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care încing ca o centură Insula, au rezistat și vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea-soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămînt. Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al orașului, aflat într-un înaintat stadiu de construcție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, aflînd că în orașul tot — vestitul oraș dunărean azi important centru al industriei constructoare de mașini grele, al industriei hîrtiei și celulozei, al șantierelor, va sosi secretarul general al partidului — i-au ieșit în întîmpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul și sfatul. Prim-secretarul Comitetului orășenesc de partid, primarul Brăilei, tovarășul Radu Constantin, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, „ în numele locuitorilor orașului și al său personal, calde și simțite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul"... De o parte și de alta a străzilor, brăilenii, tineri și vîrstnici, inundă trotuarele, aplaudăcu însuflețire. „Progresul", una din principalele întreprinderi producătoare de utilaje rutiere și de construcții, numără aproape 7 000 de salariați — muncitori, ingineri, tehnicieni, lucrători în aparatul de cercetare și proiectări, funcționari. Valoarea producției marfă realizată aici într-un an se cifrează la un miliard de lei, sau trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul" este cunoscută nu numai în țară ci și peste hotare, rulourile compresoare, concasoarele cu zbor,, excavatoarele produse aici fiind prezente ca mărfuri de prestigiu în listele de export ale țării. Itinerarul în uzină trece prin secțiile uzinaj și montaj. Mașini moderne de mare randament, cu care uzina a fost înzestrată în ultimii ani, strunjesc, frezează, rabotează piese grele de metal. Se asamblează părți din produsul finit, subansamble, motoare. Inginerul Gheorghe (Continuare în pag. a IV-a) MUNCA SOLIDARITATE CU POPULAȚIA SINISTRATĂ PENTRU READUCEREA VIEȚII PE FAGAȘUL NORMAL în întreprinderile industriale în trecere avîntată Nu există întreprindere, uzină și fabrică, șantiere construcții din județ unde de la aceste zile clocotul muncii să nu fi cuprins toate potențele umane și materiale, in vederea normalizării vieții economice și sociale, diminuării pierderilor pricinuite de calamități. Faptele de muncă depășesc obișnuitul cotidian, în toate întreprinderile de pe meleagurile nemțene eforturile s-au dublat, direcția principală în care se acționează este îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. Majoritatea întreprinderilor și organizațiilor economice și-au majorat cu mult angajamentele pentru acest ultim an al actualului cincinal. Este grăitoare dovadă a spiritului , de răspundere, a hotărîrii oamenilor muncii din județul nostru de a contribui cu rezultate de valoare, alături de întregul popor, la înfăptuirea în practică a ceea ce ne-am propus pentru acest an. Concludente in această direcție sînt succesele din cea de-a doua decadă a lunii mai. Acestea au făcut ca în perioada de la începutul lunii și pînă acum întreprinderile din județul nostru să raporteze depășirea sarcinilor de plan cu 7 tone oțel total, 13 tone țevi din oțel, 159 tone amoniac comprimat, 366 tone îngrășăminte sută la sută substanță azotoase 184 tone fibre sintetice, activă, 560 tone var industrial, 100 tone ciment 352 m.c. panouri mari pentru locuințe — acestea din urmă fiind atît de necesare pentru refacerea obiectivelor distruse de calamități. O remarcă aparte pentru sinele unități forestiere. Deși in această perioadă activitatea in cîteva sectoare de industrializare a fost întreruptă din cauza inundațiilor, planul de producție pe cele două decade ale lunii mai, pe total CEIL a fost depășit cu 343 m.c. cherestea de rășinoase și 398 m.p. uși — ferestre. Așadar, colectivele întreprinderilor din județul nostru răspund prezent la chemarea partidului și se alătură efortului general pentru diminuarea pierderilor suferite de economia națională. In urma puhoiului, ia fabrica de cherestea „Scînteia" din Piatra Neamt. Foto : Șimon POMPEI lin gest prietenesc La comitetul de partid al Fabricii de ciment Bicaz s-a primit o scrisoare mai puțin obișnuită. Grupul de practicanți din RD Vietnam, care se află aici pentru pregătire și specialitate, s-a alăturat prietenește întregului nostru popor în eforturile pentru recuperarea pierderilor suferite de unele județe ale țării. în scrisoarea adresată cetățenilor din județele calamitate se arată : „Practicanții vietnamezi care se află în România, la Fabrica de ciment Bicaz, sînt profund mișcați de vestea că furia apelor năpustite asupra populației au provocat importante pagube materiale și umane. Ne alăturăm dv., celor care ați avut de sulet și vă adresăm în aceste zile curme de îmbărbătare și curaj. Suntem convinși că harnicul popor român, sub conducerea partidului și guvernului, va învinge greutățile provocate de calamități. In aceste momente trăim alături de poporul român și suntem hotărîți să facem orice pentru a veni în ajutorul sinistraților. Vă rugăm să primiți modestul nostru ajutor, adică o zi din salariile noastre, reprezentând suma de 1.310 lei". Cu aceeași dîrzenie cu care s-au opus forțelor oarbe ale naturii Lucrătorii ogoarelor intensifică ritmul lucrărilor agricole Privesc de pe un deal ce mărginește satul Recea, vasta panoramă e luncii Siretului transformată acum într-o imensă albie prin care Jnul își mînă la vale apele tulburi, la poalele înălțimii, în pădurea de plopi sădită cu ani în urmă de locuitorii acestor meleaguri, singurul zgomot care se aude eclipocitul apei ce izbește trunchiurile copacilor, mulți dintre aceștia dezrădăcinați de furia oarbă a puhoaielor dezlănțuite, în goana lor, apele au inundat sute de hectare de teren agricol aparținînd cooperativelor agricole din Ion Creangă, Icușești, Horia etc. Și aici, ca peste tot, unde oamenii au avut de înfrutat stihiile naturii, dîrzenia, spiritul de sacrificiu au învins. La ICUȘEȘTI, în urmă cu o săptămână, Ion Nacu, secretarul comitetului comunal de partid, este anunțat că unul din sectoarele zootehnice ale cooperativei, situat în apropierea Siretului, este în primejdie de a fi inundat. Fără să șovăie o clipă, o echipă formată din cooperatori St. CIOGOIU (Continuare la pag. IV-al CU GINDUL ȘI FAPTA ALATURI DE CEI IN SUFERINTA Ziarele de ieri au publicat o neobișnuită hartă a țării, o hartă dramatică a marilor distrugeri provocate de inundații pe vaste teritorii. In sute de localități, cure provizorii comunică laconic că au fost alertate de furia apelor peste 950 de sate și orașe, că în mai bine de 65.000 de case a pătruns apa, că 250 de întreprinderi au avut de suferit avarii și întreruperi ale producției, că peste 650.000 de hectare, în mare parte cultivate, au fost și sunt încă cuprinse de ape. E un tablou copleșitor al grelelor incercări prin care am trecut cu toții în ultimele zece zile. In fata dezastrului, întregul nostru popor s-a ridicat, animat de un singur gînd și o singură voință, aceea de a înlătura cit mai grabnic efeatele calamității, de a-i ajuta prin toate mijloacele pe cei ce au avut de suferit de pe urma inundațiilor. La redacție ne-au sosit și ieri numeroase știri despre contribuția oamenilor mumii din județul nostru, la acest nobil, generos și eroia efort aoleptiv. Întruniți In scurte adunări comune, membrii birourilor comitetelor municipale de partid Piatra Neamț și Roman și ale comitetelor executive ale consiliilor populare municipale au hotărit să cedeze în favoarea sinistraților salariul lor pe o lună de zile. De asemenea, activiștii celor două comitete municipale de partid au donat salariul pe o lună și respectiv, o jumătate de lună. Tot cu valoarea salariului pe o lună au decis să vină în ajutorul celor loviți de calamități și cadrele de conducere din aparatul propriu al Comitetului executiv al Consiliului popular județean și din organele locale de specialitate ale administrației de stat. Activiștii Comitetului județean de partid, colectivul redacțional al ziarului „Ceahlăul“ donează pentru fondurile de ajutorare a populației din localitățile inundate echivalentul a câte două zile din salariu în fiecare lună până la sfirșitul anului. Membrii biroului și activiștii Comitetului județean UTG cedează pentru fondurile de sprijinire a cetățenilor din zonele calamitate salariul lor pe o lună de zile. Organizațiile UTG din județ contribuie în același scop cu suma de 645.000 lei, provenită din fondurile proprii, din acțiunile de muncă voluntar-patriotică, activitățile cultural-artistice și sportive și din cotizațiile încasate în lunile mai și iunie. Raspunzind apelului Comitetului executiv al Consiliului National al Femeilor, Comitetul județean al femeilor organizează In toate satele și orașele ample acțiuni de sploatare a articolelor de îmbrăcăminte produselor agroalimentare penitru populația sinistrată. Membrele biroului Comitetului județean al femeilor, manifestindu-și compasiunea față de cei atît de greu încercați, donează salariul tot pe o jumătate de lună pentru fondul de ajutorare a sinistraților. De la Comitetul județean pentru educație fizică și sport se anunță că în săptămânile următoare vor fi organizate numeroase manifestări sportive, ale căror încasări pentru recuperarea vor fi donate pagubelor provocate de furia apelor. Echipele de fotbal „Geahlău” și Victoria" Roman vor susține meciuri amicale în compania fi. MARTIN (Continuare in pag. a IV-a) Un tablou obișnuit la centrul de colectare a bunurilor pentru populația sinistrată, organizat la Școala generală nr. 20 din municipiul Piatra Neamț.