Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)

1970-06-11 / nr. 715

Anul III Nr. 715 Joi 11 Iunie 1970 ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ANGAJAMENTELE SUBSTANȚIAL SPORITE VOR FI ÎNDEPLINITE CU SUCCES ».ir .l-ln» j-j■■»»mbmmw——ii ~~iTMn—wiim—«nuna— ni m—w—w •'»niiwimminn-M—iwm—biu ■«—uu ..■« .m 1. Care este contribuția unității dumneavoastră la realizarea angajamentului județului ? 2. Ce măsuri ați luat în acest sens ? Astăzi, la ancheta ziarului nostru cu tema de mai sus, ne răspund factori de conducere din alte întreprinderi ale jude­țului nostru, înainte de a­ceasta trebuie să remarcăm că peste tot unde ne-am deplasat, colectivele de muncă manifestă o înaltă responsabilitate pentru asigurarea îndeplinirii angaja­mentelor asumate. De fapt, s-a trecut cu toată hotărîrea la în­făptuirea lor și o dată cu aceasta la descoperirea și punerea în valoare a noi rezerve și posibilități. Pre.­­ată și părerile celora care au răspuns la întrebările noai­ Stelian DULF, directorul general al Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului Piatra Neamț : 1. Cei peste 14.000 de sala­riați ai Combinatului nostru In sectoarele de exploatare Și Industrializare, în t­ransportuiri , sunt animați de dorința de - a munci mai bine, cu mai mult­ spor pentru ca partea­­ lor de­ contribuție la realizarea anga­jamentului județului nostru, la­ diminuarea pagubelor să fie cît mai mare, în producție se confirmă de fapt această una­nimă hotărîre. Forestierii din județul nostru și-au sporit sub­stanțial angajamentele pentru acest an. Vom realiza un spor de 40.000.000 lei la producția globală, 30.000.000 lei la pro­ducția marfă și 25.000.000 lei la producția marfă vîndută și încasată. Conform angajamen­tului reînnoit vom livra la ex­port produse peste plan în va­loare de 2.000.000 lei • valută, productivitatea muncii va crește cu 1,5 la sută, planul­­­e beneficii va fi depășit cu 5.000.000 lei, iar la prețul de cost se vor realiza economii în valoare de 1.600.000 lei. ta Pînă la sfîrșitul anului aces­vom realiza suplimentar 30.000 m.c. bușteni rășinoase, 10.000 m.c. cherestea rășinoase, 4.000 tone lemn de foc provenit din curățiri și alte importante produse. 2. Măsurile noastre sunt­ ori­entate în special spre­­ valorifi­­carea urgentă, și superioară a masei lemnoase din doborîturi. Alături de acestea se nează pentru conservarea activ­pe­­ timpul verii a lemnului de fag în bazine și pentru valorifica­rea masei lemoase din locuri greu accesibile. Creșterea pro­ductivității utilajelor și Insta­lațiilor constituie o­ altă latură a activității noastre. Prin stu­diile, care au fost făcute am ajuns la concluzia că prin bun­a utilizare a mecanismelor ductivitatea fierăstraielor pro­me­canice, a funicularelor pasa­gere și a tractoarelor va crește între 2 și 8 la sută, aspect este valabil și același pentru sectoarele de industrializare a lemnului. Prin mărirea produc­tivității utilajelor și a coefi­cientului de schimb, in aceste­a. Colectivul întreprinderii noastre și-a dublat angajamen­tul anual la producția globală, realizînd în felul acesta o pro­ducție suplimentară în valoare de 3.000.000 lei. în ultimul tri­mestru al anului vom realiza peste plan 1000 bucăți betoni­ere pentru producția internă, iar pentru export vest vom tur­na 30 tone armături și luminiu în valoare de cca. 1.000.000 lei. Prin cantitatea de mate­riale economisite din reduce­rea normelor de consum — cca. 133 tone — vom execută un volum de producție în va­loare de aproximativ 4.000.000 lei. 2. Pentru realizarea acestor sporuri de producție ne-am propus să executăm o serie de obiective, o parte sunt și înfăp­tuite cum­ ar fi: executarea unor lucrări de mică­ mecani­zare, continuarea finalizării stu­diilor făcute în cadrul acțiunii de organizare științifică a pro­ducției și a muncii. Intre aces­tea se situează modernizarea fluxului tehnologic la linia de sudură, avînd ca eficiență creș­terea productivității muncii cu 10 ]a sută; introducerea sudu­rii cu argon în locul celei oxia­­cetilenice — spor de producti­vitate 40 la sută; organizarea unui atelier de producție pen­tru scule și dispozitive, care și-a dublat capacitatea față de cel vechi, organizarea fluxului tehnologic la atelierul de gene­ratori acetilenă pentru o capa­ Andhetă de C. MARIAN (Continuare in pagina a Ill-a) sectoare productivitatea orară a gaterelor va crește cu 5 la sută, realizându-sie un indice de 4,2 m.c. oră pe gater la fag și 6,25 m.c. oră pe gater la rășinoase. Ing. Gheorghe ZAMFIRESCU, directorul întreprinderii mecanice Piatra Neamț : Anchetă economică ’ . Pe întinsul județului nos­tru, es de altfel în întreaga ța­­­ră, iau ființă șantiere de lucru u­nde se îmbină activitatea de refacere a distrugerilor provo­cate de Calamități cu munca a*­­Mntată pentru traducerea în Viață a angajamentelor­ în foto: Construirea unui pod peste Bis­trița, la Vadul Rău. Concentrîndu-șî atenția la locul de muncă, rabotorul Gheorghe Onu de la I. M. Piatra Neamț asigură obținerea unor produse de calitate superioară. La Piatra Neamț RECLAMA un copil vitreg al comerțului ? în cele patru anotimpuri ale­­ anului, vitrinele magazinelor din cadrul O.C.L. „Produse in­dustriale“ îm­bracă diverse as­­­pecte. Fie că este vorba de­ Ju­na mărțișorului, a imprimeuri­­lor sau a cadourilor, ele se în­noiesc, se împodobesc­ de către mîini harnice și pricepute. Și toate acestea pentru un singur­­ scop : reclama. Am pornit pe străzi să pri­vim, să admirăm și să notăm pulsul inimii comerciale — re­clama. M­ai întîi ne-am oprit în fața celor două mari magazine: „Modern" și „Unic". în­­ ambele unități, vitrinele te îmbie de departe cu o gamă variată de materiale și obiecte. Pornind de la încălțăminte și întreg truseul de sezon, toate acestea sunt ex­puse cu bun gust, fiecare obiect sau i­aterist avînd prețul fixat, scris citit și clar. După cum se știe, la o serie de articole s-au făcut reduceri de prețuri. Cumpărătorul încă înainte de a păși pragul maga­zinului este informat prin mici panouri expuse în locuri vizibi­le asupra­ costului articolului ce l-ar interesa.,La „Modern" nu a fost neglijat nici raionul celor mici. Aici, cînd părinții ies la plimbare cu copiii, cei mici își­ dau parcă întîlnire și, ci­m nu le lipsește inițiativa, își aleg din vitrină jucăria favorită.. La „Unic“ bunurile sînt ex­puse într-un decor poate prea încărcat; o iarbă decolorată de soare și niște tablouri de, o ca­litate discutabilă ca execuție,, care­ nu-și găsesc justificată pre­zența în vitrină. Ne-a atras atenția în mod deosebit magazinul „Foto­sport"... Vitrina acestei unități este o frumoasă carte de vizită. Diferite și variate articole ,folo­site în sezonul de vară, sunt ex-Tiberiu UTA (Continuare în pagina a IIf-al ÎN PAGINA A II-A IMIME ÎN PAGINA A III-A MAI E SPORI ÎN PAGINA A IV-A FAPTUL DIRI­PI­CLOR SCORSE SURI > 4 pagini 30 bani Pe agenda de lucru a legu­micultorilor sunt înscrise, în a­­ceste zile, numeroase lucrări de a căror îndeplinire depinde obținerea unei producții ridica­te și implicit, buna aprovizio­nare a populației și Industriei cu cantități sporite de legume. Se știe că în afară de termi­narea în cel mult 2—3 zile a plantatului ardeilor, tomatelor etc, mai sunt de efectuat înlo­cuiri de răsaduri pe însemnate suprafețe ca urm­are a vîntului și temperaturii scăzute de săp­­tămîna trecută, precum și efec­tuarea lucrărilor de întrețineri a culturilor. Luni, de dimineață, în gră­dina cooperativei agricole Bă­­lănești se lucra de zor.Am fo­losit scurtele răgazuri dintre ploi, ne spune brigadierul Ni­­colae Boboc, la plantat, lucrare pe care am terminat-o Acum toate forțele sunt îndreptate spre efectuarea lucrărilor de întreținere pe cele 3 ha. to­mate, 7 ha ceapă, usturoi etc. Aceeași atmosfera de muncă încordată am întîlnit-o și la sectorul legumicol al C.A P. Ion Creangă unde, pentru a se recupera intîrzierea provocată de timpul nefavorabil, se lu­crează din plin la plantatul ul­timelor suprafețe cu ardei și întreținerea culturilor. Deși am fost serios afectat­ de inundații în special la tru­pul Recea, ne spune tovarășul Ioan Uncrop, brigadierul legu­micol, totuși am plantat la timp răsadurile suplimentîndu-se cu 1/2 ha suprafața plantată cu roșii de toamnă. Totodată, am efectuat, în „ferestrele“ dintre ploi, lucrările de întreținere. Astfel, a fost prășită de două ori suprafața de peste 5 ha cu fasole verde, 4 ha castraveți, 3 ha ceapă ce aclama etc. S-ar putea face și mai mult dacă s-ar lua măsurile necesare pen­tru acoperirea necesarului de brațe de muncă de care este nevoie mai ales în această pe­rioadă. La Cordun problema brațelor de muncă a fost rezolvată. Cu toate acestea, lucrările în gră­dina de legume sunt mult ră­mase în urmă. Nu s-a terminat, încă plantatul roșiilor de toam­nă. Cultura de ardei grași d­e pe 2 ha a fost prășită numai o dată iar de pe al treilea hec­tar, niciodată. Sînt de aseme­nea, înăbușite de buruieni 6,5 ha cu castraveți, 1 ha cu go­­goșari etc. Cu ploile astea, n-am putut să ieșim în cîmp, încearcă să se justifice brigadierul Gheor­­ghe Avasiloaiei. Dar la grădina C.A.P. Tămășeni, Dulcești și multe altele n-a plouat tot atît de mult, tovarășe brigadier . Și la Pildești mai sînt încă de plantat ardei, de completat golurile din cele 6 ha, plan­tate cu roșii și de efectuat pra­­șila a II-a pe suprafața de 6 ha cu morcov, 5 ha cu pătrunjel, 10 ha ceapă etc care la ora ac­tuală sînt invadate de buruieni. Cu toate acestea, praștia a do­ua nu a început. Știți, ne spune tovarășul bri­gadier Ionel Dimișcă, noi, pe lîngă faptul că trebuie să fa­cem economie de norme, p­en­tru efectuarea acestor lucrări e nevoie de referate și apro­bări din partea consiliului de conducere... Ciudată optică! Fără a mai aștepta hotărîrile consiliului de conducere, cre­dem că este cazul să se treacă la efectuarea lucrărilor de în­treținere de care depinde­mn cea mai mare măsură soarta recoltei. De asemenea, este ne­cesar ca și în celelalte coope­rative agricole care au sectoa­re legumicole să se ia măsuri­le necesare pentru terminarea în următoarele 2—3 zile a plan­tărilor de ardei, tomate de toamnă etc, impulsionîndu-se, în același timp, ritmul în care se desfășoară lucrările de în­treținere. S. C. – Lucrări urgente ÎN LEGUMICULs terminarea plantării și accelerarea lucră­­­rilor de întreținere Secvență cotidiană de lucru la Întreprinderea mecanică Ro­man, în foto î­­ Gheorghe Lai­, strungar în atelierul de sculărie. Foto: C. SCĂRI AT Drum șerpuit, mereu as­cuns sub umeri de stincă,ori streașină de codru. Oră matinală. Pe străzile Bicazului, oameni grăbiți d­uc violent de energie, de tinere­țe. Tulnice de beton și otel ale unor prime celăli indus­triale marchează noua treap­tă,­durabilă, pe care urcă des­tinul acestei așezari. Un vest front de blocuri pastelate, im­­­prumut­ind ceva din verdele crud al coniferelor, sugerează cadențe largi. Un ciclu de ani, marcați a­­dînc în istoria contemporană a pattiei, a Însemnat și prima etapă In conturarea adevăra­tei personalități a Bianzului, și in această primă etapă tot ceea ce părea aici Încremenit in melancolie și resemnare, tot ceea ce părea sortit stagnării și-a găsit un revers cuteză­tor. Memoria invită la precizări, la ierarhizarea datelor.. Mu­zeul electrificării deschis la Bicaz este o sinteză. Întorci aici Uleie­anilor, spre Înce­put, și urci spre izvoarele a­­celor zile, cină Începea gene­za luminii... .„Treceau trenuri In noap­te. Fetele celor adunați pe banchete nu se deosebeau de­cit afar In sclipătul mărunt al țigărilor. — Unde mergi ? — La Bicaz. — Tot la Bicaz și eu ! Veneau tineri din toate col­turile patriei, înainte de a fi întinse firele Înaltei tensiuni ale electrificării, chemarea partidului trecind din om în om, din inimă In inimă, cu tăria cu sare ideea în zilele noastre devine faptă, prefigu­ra In toată­­ara magistralele luminii. Creștea generația șan­tierelor... ...Bicaz 1950. Stâică dina­mitată, întuneric dinamitat, î­­nerzie dinamitată. Un lung șir de eforturi, reunite intr-o i­­mensă arcadă stăpânind gran­doarea apei, prefăcind Însoa­re calm sclipătul undelor. Profilate sever pe fondul re­cent al noilor cartiere din jur, patru coloane de beton iti atrag atenția de departe : Fa­brica de­­ ciment Bicaz. Lungi șiruri de vagonete. Se gră­besc spre Cheile Bicazului. In apropierea cărora, din tru­pul muntelui, se excavează calcarul, materia primă. In­tre pereții de piatră, fără să se despartă o clipă de arde­rea zilei, minerii lui Vasile Boros și Toader Catrinoiu le pregătesc muntelui, bărbăteș­­te, împlinirea. ... Sectorul de preconcasoa­­re. O uriașă cutie de rezo­nantă care trimite peste văi e­­courile transformărilor geolo­gice Mașinile de otel dirija­te de Constantin Onofrei. Constantin Alexe, liniștesc împotrivirea pietrei. Cupa e­­normă a podului rulant preia materia primă, o conduce spre morile de pastă. Gesturile oamenilor — atente, precise, terme. Un nou sector — al cup­toarelor rotative. Presiuni și temperaturi uriașe. Un flux tehnologic neîntrerupt, și, ia­tă, dirijate spre sectorul de ambalare. Încă 3.700 de tone ciment. Producția zilnică fabricii din Bicaz. Aportul er­a cotidian la temeliile de be­ton și oțel ale patriei, la eco­nomia națională. Din anul trimiterii către ba­rajul din Bicaz a primelor to­ne de ciment, fabrica și-a cres­cut statornic specialiștii, ca­drele tehnice al căror presti­giu s-a constituit mai Inult din examenele date aici. Filaret Avasiloaie, Lucian Simion, Stelian Daniliuc, Nicolae Bo­­tescu, Dumitru Onișor și citi alții au trăit un lol de com­primare a­ timpului. In ei s-a depozitat [UNK] tradiția profesiona­lă ce se năștea. In climatul de emulație sta­tornicit în fabrică, nu mă mi­ră nici faptul că în conștiin­­ țopas la temeliile luminii la fiecăruia dintre membrii colectivului sălășluiește spi­ritul creator de autodepășire. Astfel se explică, desigur, și inovațiile aduse de inginerul Silviu Opriș, de alți ingineri și tehnicieni, toate vizînd, în ultimă instanță, consolidarea prestigiului fabricii. Un lucru mi se pare, cu deosebire, sem­nificativ .­ calitatea cimentu­lui fabricat la Bicaz o garan­tează înșiși beneficiarii. Scri­sorile de aprecieri primite de pe diferite șantiere ale patriei, contractele încheiate pe ter­men lung cu R. D. Germană, Polonia, Spania, Iugoslavia, Cehoslovacia, Albania, Indo­nezia, Pakistan, Ceylon, Etio­pia, precum și cu alți 15 be­neficiari externi, echivalează un autentic certificat de ca­litate. Urbanizare, industrializare... Și totuși Bicazul știe să seme­ne cu o stațiune balneară. Pă­durile Împresoară cartierele, se dispersează în noile an­sambluri urbane, un port, as­culți povestea iubirii dintre mare și munți Gheorghe FÂRTĂIȘ Curier Expoziție de artă populara cu vînzare Ieri după-amiază, la Casa de cultură din orașul Tîrgu Neamț a fost vernisată expoziție de artă populară cu o vînzare. Sînt expuse aici un mare număr de articole — costume naționale, obiecte de artizanat și de artă decora­tivă, sculpturi în lemn și piatră, încrustații măști, parte­ din exponate sunt reali­­­zate de către cunoscuți ar­tiști populari din județul nos­tru : Johanna Zachmann, E­­lena Niță Ibrian, Nicolae V. Popa, Gh. Anie, alți creat­ori de artă din zona Tîrgului Neamț și­ în mod deosebit din Pipirig. Cei peste 20.000 lei care vor fi realizați din vînzarea exponatelor vor fi depuși In contul 2000, ca o modestă con­tributie a artiștilor popu­lari din județul Neamț la a­­jutorarea sinistraților din re­giunile calamitate. Tribuna propagandei tehnice dinl £ Iert după-amiază, la re­întreprinderii „2­3 Au­gust“ din Piatra Neamț, a a­­vut loc, în cadrul acțiunilor „Tribunei propagandei tehni­ce", prezentarea de către ing. Ion Vergu a expunerii intitu­late : „Metoda uscării lame­lor pentru lăzi în mașina de uscat cherestea T.R.L. 8". Ex­punerea a fost urmărită cu viu interes de­­ participanți — șefi de echipă, brigadieri, muncitori cu calificare supe­rioară. $$ în cadrul acelorași ac­țiuni, luni 15 iunie a.c. la U.E.S.S. Tîrgu Neamț va fi or­ganizată dezbaterea pe tema: „Măsuri ce se impun pentru rentabilizarea tuturor produ­selor din sectorul de exploa­tare". Dezbaterea va fi con­dusă de economistul Vasile Neamțu și la ea au fost in­vitați să participe șefii de producție și șefii de fabrica­ție din întreprindere. Confecții pentru copii La supermagazinul „Unic“ din Piatra Neamț, tovarășa Eleonora Nica, responsabila raionului de confecții pentru copii ne-a însoțit pe „aleile” dintre modernele suporturi încărcate cu articole de îm­brăcăminte pentru cei mici, prezent­îndu-ne ultimele nou­tăți. La rîndul nostru, vi le recomandăm dumneavoastră: — haine­ din teton, matra­­sate, prevăzute cu glugă și căptușeală, mărimile 36—40, avînd prețurile de vînzare cuprinse între 360 și 396 lei; — costumașe din fibre sin­tetice, mărimile 25—30, la prețul de 237—293 lei; — canadiene din reten, pre­văzute cu glugă și căptușite, pentru mărimile 36—40, pre­țul de vînzare fiind în jurul a 330 lei ; — pentru băieți au fost pri­mite recent modele noi de pardesie din jerseu (mărimea 36—40 ; 422—499 lei) și saco­­uri din material pe bufet (mă­rimi 36—40; 169 lei); — pentru fete, se oferă modele, ușoare și practice de rochițe din milaneză cu dife­rite imprimeuri, pentru mă­rimile 36—40, la prețul de 61—97 lei . — pentru cei mai mici, practice și convenabile se a­­rată a fi costumașele de vară pentru băieți: sunt executate din pichet, in diferite culori, pentru mărimile 25—30 (pre­țurile : 33, 41 și 59 lei). Invitație pe litoral Agenția județeană ©.N.T. Carpați vă invită să petrecem­ zile plăcute de odihnă pe li­toral, în stațiunea Nord, procurîndu-vă Eforie bilete pentru seria 27 iunie — 8 iu­lie. Se asigură masa la res­taurant și 50 la sută reduce­re­­ pentru transportul pe C.F.R. Persoanele interesate sînt rugate să se grăbească, deoarece locurile sînt limita­te, iar înscrierile se fac nu­mai pînă la 20 iunie. Imagine din spectacolele cir­cului cehoslovac „Humberto“ aflat la Piatra Neamț între 9-14 iunie.

Next