Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)

1970-04-28 / nr. 679

PAG. 2 IJ s-------­ Misiunea a fost îndeplinită într-o vitrină a Muzeului Militar Central am întânit un car­net pe coperta căruia se află prinsă fotografia unui aviator. Dedesubt am citit următoarea explicație : „Carnet de radio­­telegrafist de bord. A aparținut sergentului Jipa Victor, căzut­­ la datorie în luptele purtate pe teritoriul Cehoslovaciei“. Am vrut să ai Iu ce faptă deosebită săvîrșise sergentul Jipa Victor, pentru ce fusese decorat și de ce fotografia sa și cîteva obiecte personale sînt expuse într-una din vitrinele Muzeului Militar Central. Iată ce am aflat : In dimineața aceea, aerodromul din Mișcolț era învăluit într-o priză deasă de ceață. Jipa Victor, un flăcău de prin păr­țile Buzăului, nu prea înalt, oacheș, cu ochi scînteitori, se pre­zentă șefului său : Domnule adjutant, sunt sergentul Jipa Victor, radiotele­grafist de bord... Adjutantul, un pilot bine legat, îl măsură pe Jipa din cap pină în picioare, apoi, îl întrebă in glumă : — Ai mai fost in Cehoslovacia ? — Fost­a răspunse sergentul scurt, militărește. Am parti­cipat la ultimele ieșiri, la Zvolen și Banska Bistrica. Am zburat pe 806. — Azi vom zbura mai departe, către granița de sud-vest a Cehoslovaciei. Ne apropiem tot mai mult de bîrlogul fiarei fasciste. Și adjutantul, căruia îi plăcea să explice în amănunt tova­rășului de echipaj misiunea primită, schiță pe zăpadă, cu o ver­gea de her, un dreptunghi. — Iată, aici vor lovi 802 și 804, preciză el. Noi, aici, în limita opusă. Un semnal îi avertiză pe zburători să se pregătească pen­tru decolare. Și 808, avion din escadrila română de bombardament de pe aerodromul din Mișcolț, se ridică de la pămînt ca o pasăre uriașă. Sergentul Jipa mai privi o dată aerodromul. Desluși ca printr-o sită siluetele cîtorva avioane, apoi barăcile și margi­nea pădurii. Zări și un riușor care șerpuia prin apropiere. „Cil de mult seamănă strălucirea acestei ape cu strălucirea rîușoru­­lui de acasă !“ — gîndi țipa. Și-ntr-o tracțiune de secundă văzu aievea casa părintească, pămîntul bogat și frumos al patriei, pentru eliberarea căreia pornise și el la luptă, alături de în­treaga armată română. Zi de zi îi urmărise această imagine. Azi o purta în inimă la fel de vie. Smuls din aceste glnduri, ser­gentul țipa tresări. — 80S, ne apropiem de obiectiv, se auzi în cască glasul ferm al comandantului de formație. Ținta în față la... Inima lui Jipa prinse să bată și mai puternic, ii era teamă ? Nicidecum ! Trăise din plin zilele aspre ale războiului. Avea la activ peste o sută de ieșiri la inamic. De mai bine de o sută de ori, la întoarcerea din misiune, se alinia­­se și el în fața bombardierului și ascultase cu emoție raportul pilotului, prin care acesta anunța că și-a îndeplinit misiunea. Și azi, în fața bombardierului 808, vor raporta la fel: „Mi­siunea a fost îndeplinită !“. ... Obiectivul fascist era foarte aproape. Nu le rămînea de­cit să-l identifice și să-l lovească cu precizie. „Misiunea va fi îndeplinită“ își zise bucuros tipa. Cu repeziciune, avionul pilotat de adjutant se apropie de obiectiv. Vuind ca o vijelie, 808 se avîntă la asalt. Pămîntul parcă venea cu o iuțeală fantastică în întîmpinarea lui. O apă­ sare pe declanșator, o bubuitură năpraznică... și încă una... O mare de fum își revarsă valurile mistuitoare peste obiectivul dușman, lovit din plin. Curînd zăriră și sclipiri de flăcări. Ini­mile aviatorilor băteau pline de bucurie... Dar, îndată, comandantul de escadrilă 11 avertiză. — Sîntem atacați ! Luați înălțime ! — Sîntem atacați ! repetă Jipa. In spatele bombardierelor noastre apărură cîteva avioane de vînătoare hitleriste. Unul dintre ele se îndreptă către 808. Trase o rafală și 808 se cutremură. Pe fața pilotului se prelinse o șuviță subțire de singe, Jipa, care-și ocupase postul la mi­tralieră, trase și el cu sete... Avionul hitlerist dispăru, tl lo­vise. — Luați înălțime ! răsună, iarăși, în căști, glasul coman­dantului... Luați înălțime! .... Pilotul vru să ia înălțime, încercarea sa fu însă zadarnica. Pasărea de oțel nu-l mai asculta- Mai încercă o dată, tot fără rezultat. Cu fiecare clipă avionul cădea. Pilotul prinse manșa cu amîndouă mîinile. Trase cu putere. Dîra de singe de pe față 1 se îngroșa. Eforturile lui fură și de astă dată de prisos. Avio­nul se înclina parcă și mai mult de bot. Șoimul lui drag fusese și el lovit. Intre timp, radiotelegrafistul de bord, sergentul Jipa, care înțelesese ce se întâmpla cu 808 și cu neînfricatul său, pilot, își ocupă în grabă locul la aparate. Emoționat, el începu să tran­smită comandantului de escadrilă: — Misiunea a fost îndeplinită !­808 a fost... In căști nu s-a mai auzit apoi nimic... Pasărea argintie, cu aripile frînte, s-a prăvălit la pămînt, undeva, pe piscurile în­zăpezite ale munților Tatra. Și odată cu avionul, au căzut la datorie și doi viteji aviatori români. 9 MAI 9 MAI Locotenent-colonel. 1945- 1970 FLORIAN ȚUCĂ | | IISIUNE PI IOT ! ----------------- | | Vă place un oraș­­ frumos ? îngrijiți*!! || S ^ Municipiul Piatra Neamț va cunoaște în curînd o mare › ‹ afluență de turiști, cărora e bine să le facem o bună primire. Ș ^ Dar nu numai din acest motiv, fiecare cetățean trebuie să se S S deprindă cu ceea ce numim igienă edilitară, comportament­u­l urban. Avem și noi nevoie de o ambianță plăcută, pentru des­­t­u fătarea noastră zilnică, după cele opt ore de muncă. Din pă­­­­cate mai sînt destui oameni pe care nu-i interesează ceea ce ș­i se află dincolo de fereastra lor. Vă prezentăm cîteva aspecte: 1. Spectatorii care au ieșit de la cinematograful „Panora­­m Ș Ș mic” au prilejul să „admire" un alt spectacol (tot panoramic) t × § rufe și preșuri întinse la uscat, în fața ferestrelor apartamen­­­­­­telor, deși blocurile respective sunt prevăzute cu terase și us­ Ș­i­catorii speciale. Așa procedează Constantin Dănăilă, blocul­­ 2, > ^ ap. 4, ing. Izű Blum, blocul 5, ap. 20, bulevardul Dacia, și ^ 5 ,iii; & ^ 2. Spațiile verzi plămînii orașului, ar trebui să se bucure­­ de ocrotirea tuturor. Ar trebui, pentru că de fapt nu se întîm­­­­plă așa. Alături de copiii, care se transformă în maidane pentru­­ fotbal, concură la degradarea lor și indivizi de teapa celor de­­ mai jos : frații Constantin și Gheorghe Curelariu din anexa­­ Văleni și respectiv comuna Dumbrava Roșie, salariați la fabrica­­ „Comuna din Paris”, care se odihnesc după prea marele număr „ In raidul nostru am fost însoțiți de organele de miliție și­­ de reprezentanți ai consiliului popular municipal, care au a­­­c­cordat, cu această ocazie, amenzi între 250 și 1.000 lei. Aviz­i amatorilor! Text Foto B. RADIANU C. SCARLAT i Brutăria de la Pîngărați Făină suficientă (în stoc peste un vagon albă și neagră), cuptor nou, malaxoare, apă în interior — condiții op­time pentru realizarea unei producții de cali­tate. Pe de altă parte, în unitățile cooperației de consum de pe raza co­munei Pîngărați nu gă­sești pîine neagră decit de o calitate care aproa­pe nu permite consuma­rea ei de către popu­lație, necrescută, ne­coaptă, diformată. In ultimul timp orga­nele locale au intervenit la conducerea coopera­tivei de consum Viișoara (care se ocupă de brută­rie și de celelalte uni­tăți comerciale de pe raza comunei noastre) și la alte organe, infor­­mînd despre această sta­re de lucruri și cerînd să se ia măsuri energice și urgente. Rezultatele sînt însă aceleași. Și cind te gîn­­dești că făina de grîu (pentru a cărei realizare s-au depus atîtea efor­turi) ajunge pe mi­na unor lucrători ca­re-și bat joc de pro­dus, o pîine care să nu poată fi consumată de oameni, ci să ia alte în­trebuințări ! Cerem din nou condu­cerii cooperativei de consum Viișoara să-și facă datoria. Poate o ajuta în acest sens și conducerea U. J. C. C. Viorel GÎRDINEANU primarul comunei Pîngărați „Defecțiunea tehnică înlăturată f In numărul 587 al ziarului nostru, criticam modul defec­tuos de lucru ce se desfășoară la unitatea de reparat radio și televizoare a Cooperativei meș­teșugărești „Avîntul“ din Roz­­nov. In urma acestui material, am primit un răspuns din partea Uniunii județene a cooperative­lor­ meșteșugărești în care se spune textual: „Pentru dezin­teres în procurarea pieselor ne­cesare cit și pentru alte lipsuri în muncă, responsabilul unită­ții, Constantin Crăciunescu, a fost mustrat în fata comitetului executiv al cooperativei și cri­ticat aspru în adunarea gene­rală a consiliului de secție din ianuarie 1970. în urma acestor măsuri și a angajamentelor lua­te de cel criticat considerăm că asemenea deficiențe nu vor mai avea loc în unitate“. Așa consideram și noi, dar... la cîteva săptămâi după toate acestea primim în continuare semnale critice de la cititorii noștri. Iată unul din ele: „Vă aduc la cunoștință că la noi la Roznov este o secție de re­parat radio și televizoare care Răspunsuri stă mereu închisă. Responsabi­lul ei, Constantin Crăciunescu, a mai fost criticat în ziar, dar se laudă că n-a pățit nimic, de­oarece tovarășii din conduce­rea cooperativei îi sunt prie­teni. Oamenii așteaptă în conti­nuare ore întregi în fața maga­zinului". Ne-am deplasat din nou la Roznov. Intr-adevăr, la ora 9 66 n-a fost dimineața unitatea era închisă, deși programul afișat indica ora de deschidere: 7,30. Abia pe la orele 11 i-am găsit pe cei doi meșteri (Constantin Craciunes­­cu și Gh. Bujoreanu) reparînd un aparat de radio. Ne declară că nu prea au ce face, deoarece n-au piese de schimb. Sunt ne­voiți să plece după ele, cite 3 zile sau chiar o săptămână prin alte orașe. Așadar, „dezinteresul în pro­curarea pieselor“ nu aparține exclusiv celor doi meșteri, to­varășe președinte Dabija, ci este o stare de lucruri cu „substra­turi“ mult mai adinci. Așteptăm de aceea o analiză atentă a si­tuației, dublată de măsurile co­respunzătoare, pentru ca pose­sorii de aparate de radio și te­levizoare din Roznov­­ să nu mai fie purtați pe drumuri. CEAHLĂUL Sincronizarea calificării cu dezvoltarea și moderni­­zarea producției (Urmare din pagina I) la Marin — Inspector cu pro­blemele de personal și învăță­­mînt — ne prezintă procentul de 60,8 la sută, care reprezin­tă ponderea forței de muncă ca­lificată prin școli profesionale sau alte școli de calificare, din totalul numărului mediu scrip­tic. Numărul celor calificați re­prezintă prea puțin pentru ne­cesitățile actuale și de perspec­tivă ale fabricii, și de aceea s-a organizat și se continuă acțiu­nea de calificare a muncitorilor prin cursuri de scurtă durată (3-6 luni) la locul de muncă, unde sînt predate cunoștințe despre calitățile materiei pri­­me, tehnologia meseriei, pro­tecția muncii etc. Un impedi­ment în calea intensificării și grăbirii acțiunii de calificare, îl constituie și faptul că resortul de învățămînt din cadrul Mi­nisterului Industriei Ușoare nu a elaborat încă regulamentul privind condițiile de desfășura­re a cursurilor de calificare din anul acesta. Comsemnînd faptul că fabrica de ciorapi și tricotaje „8 Mar­tie” încă nu a găsit o rezolvare pentru asigurarea cu forță de muncă calificată pe măsura ce­rințelor procesului de produc­ție ajuns în preajma atingerii parametrilor proiectați am cău­tat să­ vedem modul în care cei calificați deja, deci pentru care s-au făcut eforturi de către uni­tate, își realizează îndatoririle de serviciu. Dintr-o analiză a îndeplinirii normelor de pro­ducție, am constatat că o bună parte din muncitori obțin re­zultate cel puțin la nivelul sar­cinilor de producție. Cu toate acestea aproape în fiecare lună, se înregistrează nerealizări ale sarcinilor individuale de pro­ducție de către unii muncitori care nu privesc cu suficientă se­riozitate activitatea pe care o desfășoară în fabrică. Dînd do­vadă de un nivel scăzut al con­științei profesionale, bobina­toarele Paula Mincu și Victoria Pitaru, tricotierii Constantin Pintilie, Ion Spiridon, Sonia Ciurdea și Ana Golovcov, nu-și realizează sarcinile de plan în mod frecvent, în primul trimes­tru al acestui an, cel­­­e mai sus nu și-au îndeplinit norme­le fiecare în cîte două luni. Cursurile de calificare la care au participat muncitorii Ion Borogan, Marin Vasilescu, Con­stantin Nichita nu au reușit să-i determine pe aceștia să obțină rezultate corespunzătoare. Pro­dusele la care participă prin munca lor, sînt de calitate infe­rioară contribuind în felul a­­cesta la micșorarea indicilor de calitate ai produselor fabricate. Avînd în vedere faptul că fa­brica „8 Martie“ este în conti­nuă dezvoltare, și că procesele tehnologice se perfecționează continuu, lăsînd cale liberă in­troducerii progresului tehnic, a­­pare necesitatea găsirii unor for­me mai eficiente de calificare a forței de muncă Rezolvarea u­­nei probleme atît de importan­te și în același timp complexă, se poate face numai printr-o școală profesională care să a­­sigure primenirea cadrelor din fabrică în fiecare an, care să vină în întîmpinarea mișcării forței de muncă. O astfel de școală există la Buhuși, dar pregătește personal numai pen­tru secțiile de filatură și țesă­­torie. Se pune întrebarea: nu s-ar putea mări numărul secții­lor din cadrul școlii profesiona­le existente pentru a asigura pregătirea cadrelor necesare tu­turor secțiilor din unitățile componente ale Combinatului textil Buhuși ? întărirea finanțelor (Urmare din pagina I) au influențat direct rezultatele trimestrului I­n.c, cit și pe cele din primele decade ale lunii a­­prilie. Pentru menținerea aces­tora, Adiministrația financiară are­ ca obiectiv principal inten­sificarea acțiunilor de îndruma­re și control, cu accent pe în­tărirea disciplinei financiare în toate compartimentele și, pen­tru aceasta, sporirea preocupă­rii pentru ridicarea nivelului profesional al aparatului finan­ciar din toate verigile. In legă­tură directă cu aceste sarcini, urmează ca în luna mai să or­ganizăm o instruire de cîteva zile a contabililor de la consi­liile populare comunale pe ba­za unei tematici care să răs­pundă cerințelor actuale. Cind vorbim de execuția bu­getului, nu putem să trecem cu vederea partea de cheltuieli a acestui instrument de conduce­re a treburilor de stat. Folosirea eficientă a fonduri­lor bugetare nu este un atribut numai al acțiunilor economice, ci trebuie să se manifeste în toate unitățile, inclusiv în ce­le din sfera neproductivă. De­cizia de a cheltui o sumă de bani trebuie condiționată fără discuție de rezultatele pe care le va obține societatea pe sea­ma acelei cheltuieli. Cei îm­puterniciți de a dispune de fon­durile statului au obligația să analizeze nu numai legalitatea și oportunitatea cheltuielilor, dar și eficiența acestora. Dacă avem în vedere că pes­te 65 la sută din bugetul jude­țului s-a destinat cheltuielilor social-culturale, este explicabil de ce direcțiile de specialitate și conducătorii unităților buge­tare trebuie să dovedească o înaltă responsabilitate în mî­­nuirea banilor statului. Aproape 140 milioane lei sînt destinați cheltuielilor pentru învățămîn­­tul de stat și peste 120 milioa­ne lei pentru sănătatea popu­lației din județul nostru, sume care în mod indiscutabil influ­ențează nivelul de trai al între­gii populației, acestea consti­tuind un adaus indirect la veni­turile sale. In legătură cu această cate­gorie de cheltuieli, analiza exe­cuției bugetului arată slaba preocupare din partea unităților social-culturale pentru realiza­rea veniturilor proprii, care de altfel au o pondere infimă în volumul total al veniturilor. Concomitent cu realizarea veniturilor, unitățile bugetare trebuie să-și orienteze mai mult atenția in direcția modului în care se fac cheltuielile din bu­getul statului. Rezultatele de pe primul trimestru al acestui an scot în evidență rămîneri în urmă, cheltuieli neeconomicoa­­se, risipă și tendința spre une­le cheltuieli lipsite total de e­ficientă. Sunt încă frecvente ca­zuri de abateri de la disciplina financiară ce se concretizează în depășirea creditelor bugeta­re, schimbarea destinației fon­durilor etc. In atenția comitetelor exe­cutive ale consiliilor popu­lare, a cadrelor de conducere din toate unitățile bugetare și a întregului aparat financiar­­contabil, trebuie să stea chel­tuirea cu simț gospodăresc și cu răspundere­a banilor statu­lui. Se impun studii și analize comparative, anchete statistice, monografii și norme de chel­tuieli medii pentru unități bu­getare similare ca profil, di­mensiuni și condiții de desfă­șurare a activității. Pe baza unor astfel de măsuri se pot crea condiții pentru reducerea costurilor și în unitățile buge­tare de toate categoriile. Experiența dobîndită de con­siliile populare în cei doi ani care au trecut de la punerea în aplicare a măsurilor de perfec­ționare a activității organelor administrației locale de stat pe permite să concluzionăm că e­­xistă toate condițiile pentru tra­ducerea în viață a sarcinilor trasate de partid cu privire la creșterea eficienței în fiecare compartiment al economiei lo­cale, pentru întărirea finanțe­lor locale și pentru creșterea rolului acestora în ridicarea ni­velului de trai al populației. „Săptămîna primăverii“ de Săptămîna trecută, sute elevi din județul Neamț au participat la înfrumusețarea orașelor, și comunelor, la cură­țirea terenurilor de sport, parcurilor, străzilor etc. In fotografie . Elevi din clasa VIII-a de la Școala generală nr. din Piatra Neamț munc 2 cinci la amenajarea ștrandului. Marți, 28 aprilie 1970 ■ v MARȚI, 28 APRILIE 18 Deschiderea emisiunii! Lumea copiilor. Universal-So­­tron; 18.30 Actualitatea eco­nomică; 18.55 Anunțuri — publicitate! 19 Telejurnalul de seară; 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto; 19-35 Atomul, această necunoscută. Nașterea lumi­nii; 20 Reflector; 20.10 A­­nunturi — publicitate; 20.15 Film artistic : „Doctor Socra­tes"; 21.40 Moment coregra­fic cu Maria Mitrache și Vic­tor Vlase; 21.55 Teleglob; 22.20 Telejurnalul de noapte; 22.35 Muzicorama TV; 23 în­chiderea emisiunii. Radio BUCUREȘTI MARȚI, 28 APRILIE PROGRAMUL I 15 Radio-școală; 15.25 Com­pozitorul săptămînii; 16 Ra­diojurnal; 16.20 Muzică populară; 16.30 Ce e nou în județul nostru; 17.05 Radio­­enciclopedie pentru tineret; 17.30 Muzică populară; 18-10 Radio simpozion; 18.30 O me­lodie pe adresa dv.; 19 Ga­zeta radio; 19.30 Concertul în mi minor pentru violoncel și orchestră de Edward Elgar; 20.05 Tableta de seară; 20.10 —■ 365 de cîntece; 20-20 Ar­gheziană; 20.25 Zece melodii preferate; 21 Memoria pă­­mîntului românesc; 23.25 Muzica ușoară; 0.03—5 Es­trada nocturnă. PROGRAMUL II Selecțiuni din opera „A­­pus de soare” de Mans­ Bar­­beris; 15.30 Muzică ușoară; 15.401 Radio publicitate; 16 Radiojurnal; 16.20 Muzica ro­mânească în lume; 16.55 Sfa­tul medicului; 22 Cvartet de coarde și flaut de Dumitru Bughici; 22.30 Cadran ; 22.50 Pagini corale; 23.05 Concert simfonic; 24.1 Dialoguri dramatice pentru orchestră MIERCURI, 29 APRILIE PROGRAMUL II 5.05—6 Muzica dimineții; 6.05—9.30 Muzică și actuali­tăți; 9.30 Viața cărților; 10-05 Plaiuri sucevene — concurs al artiștilor amatori; 10.30 Vreau să știu; 11.05 Muzică ușoară; 11.20 Patrium car­men; 11.45 Sfatul medicului; 12 Muzică ușoară; 12.25 Ști­ința larzi; 12-30 Intîlnire cu melodia populară și interpre­tul preferat; 13 Radiojurnal; 13.10 Avanpremieră cotidia­nă; 13.22 Primăvara și muzi­ca ușoară ; 13.45 Muzică populară; 14 Caleidoscop muzical; 14.50 Din muzica­­ popoarelor. PROGRAMUL NI­ ­ 8-10 Tot înainte; 8.25 Mari­i interpreți; 9 Muzică popu­lară; 9.10 Compozitori și in­terpreți de muzică ușoară; 9.30 Corul Sindicatului Mu­nicipiului București; 9.45 Ma­tineu de operă; 11 Balade și jocuri populare; 11.30 Călăto­­rie muzicală; 12.15 Concert de prînz; 13.30 Unda veselă; 14-03 Soliști și orchestre de muzică populară; 14.30 Muzi­că ușoară; 14.55 Știința la zi, IAȘI MARȚI; 28 APRILIE Program de seară 17 Buletin de știri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Pe teme cetățenești; 17.45 La micro­fon­ soliști și formații artis­tice de amatori; 18 Descrip­­tio Moldaviae: Oameni și locuri; mi-e drag; 18.20 Cîntecul care 19 Radiojurnal; 19.15 Soliști români de ope­ră; 19.30 Teatru la microfon„ Regina de Navara“; 21 Bu­letin de știri; 21.05 Voci din fonoteca de aur; 21.20 Jazz... concert; 21.30 Cinemeridian; 21.40 Jazz... concert­­ conțti­nuare. MIERCURI, 29 APRILIE Program de dimineață 6 Buletin de știri; 6.05 Ma­tineu muzical; 6.30 Emisiune pentru sate; 6.30 Drag mi-e jocul românesc; 7 Informații și muzică. Cinema PIATRA NEAMȚ — Pano­ramic : „Legea Antarcticii" — film pe ecran panoramic rea­lizat de studiourile sovietice, care ne oferă posibilitatea să urmărim o dramatică în­cleștare cu legile aspre ale climatului antarctic fi7, 19, 21). * — Panoramic: „Asterix și Cleopatra“ — un film de de­sene animate care se adre­sează deopotrivă celor mici și adulților, o viziune ironică și.. . distractivă asupra cele­brului cuplu antic de îndră­gostiți Cezar și Cleopatra; producție franco-belgiană (10,15). — Pietricica, „Neîmblîn­­zita Angelica" și „Angelica și Sultanul“ — două dintre episoadele serialului realizat de regizorul Bernard Bor­­derie cu binecunoscuții Mi­chele Mergier și Robert Ho­ssein în rolurile celor doi în­drăgostiți căzuți victime unor interminabile mașinațiuni de culise (10,30; 14-30; 18.30). LAVINEȘTI — Arta­ „O­perațiunea lady Chaplin“ — o coproducție franco-italo­­spaniolă pe un text presărat cu aventuri și suspensuri, în distribuție : Ken Clark, Daniela Bianchi, Jacques Bergerac, Evelyn Stewart (15, 17, 19, 21). ROMAN — „23 August" I „Urmărirea" — o foarte bună peliculă americană în regia lui Arthur Penn, bucu­­rîndu-se de o interpretare ireproșabilă din partea actori­lor Marlon Brando, Jane Fonda, Angie Dickinson, Ro­bert Redford și a celorlalți colegi (10, 12, 15, 17, 19, 21). — Victoria­s „Iconostas" — producție a studiourilor bul­gare , filmul evocă momente importante din istoria po­­porului bulgar, pe al căror fundal se desfășoară o tra­­gică poveste de dragoste (14.30; 16.30; 18.30; 20.30). TIRGU NEAMȚ — Vic­toria­ „Cind se aud clopo­tele“ — film iugoslav, distins cu Medalia de argint la Fes­tivalul de la Moscova — 1969, în centrul acțiunii mo­mente dramatice din lupta pentru trezirea conștiinței politice a țăranilor (16, 18, 20). BICAZ — Central­ „Ultima noapte a copilăriei* — un film românesc propunîndu-se subtile și sensibile zone de investigație în psihologia co­pilăriei și adolescenței {16, 18, 20). TARCAU e „Iubire strict oprită* — cineaștii din R.D. Germană ne invită să urmă­rim o amuzantă povestioară despre un grup de parașu­­tiste cărora — în ciuda se­­­verelor interdicții ale antre­norului — dragostea nu le poate fi totuși interzisă (16, 18, 20). L Elizee PIATRA NEAMȚ — Mu­zeul de arheologie, Piața Li­bertății Q»„ 1. — Muzeul memorial „Ga­llstrat Hogaș”, str. Gallstrat Hogaș nr. 1. — Muzeul de științe natu­rale, str. V. I Lenin nr. 82. TIREC NEAMȚ — Muzeul de Istorie, str. V. I. Lenin. — HUMULEȘTI _ ©asa me­morials „Ion Greangă”. — BJ­GAZ — Muzeul hidro­energetic și de Istorie. DDR­AC— Expoziția de et­nografie. Legea prevede « Legea prevede Tovarășul Rusu Constanți­) din Piatra Neamț a suferit în anul 1939 o condamnare pentru furt particular, fiind reabilitat în luna octombrie 1969. Dorește să știe dacă poa­te deține o funcție de gestiune. Răspuns. Potrivit dispozițiilor legii 22/69 și a instrucțiunilor date în aplicarea ei, pot fi ges­tionați cei condamnați, dacă au fost reabilitați. Deci unitatea vă poate angaja într-o funcție cu gestiune. Tovarășa Bodea Angelica, sa­lariată la M.F­ I.C. Săvinești, avînd in întreținere doi copii din care unul de 7 luni, lucrea­ză cu program redus. Dorește să știe dacă are dreptul la plata orelor prevăzute pentru pauza de alăptare. Răspuns. Potrivit art. 92 din Codul Muncii în afara repausu­lui de odihnă se acordă femei­lor și pauză pentru alăptarea copiilor, durata acestora inclu­­zîndu-se în timpul normal de lucru. Reducerea programului de lucru care înlocuiește pauza de alăptare nu afectează norma de lucru, a angajatelor care alăptează copii, salariul plă­­tindu-se pentru o normă întrea­gă. Intrucît dv. ați fost­ an­gajată cu 1/2 normă, salariul vi se cuvine corespunzător muncii prestate, respectiv pen­tru 4 ore (1/2 normă) conform prevederilor HCM nr. 54/67 și Instrucțiunilor de aplicare nr. 2400/67. Tovarășul Aninei Ion din comuna Borlești. Pensionar in­validitate gr. II cu o pensie lu­nară de 350 lei ne întreabă dacă este obligat să plătească paza obștească și dacă în situația lui este scutit total sau parțial de contribuția voluntară băneas­că. Răspuns. Conform art. 4 lit. B HCM 1337/59 sînteți scutit de plata pazei obștești dacă nu aveți alte venituri în afara pen­siei de invaliditate. In ce pri­vește contribuția voluntară bă­nească, așa cum se prevede în HCM 1793/65 puteti fi scutit numai de adunarea populară, la propunerea comitetului exe­cutiv al consiliului popular. Tovarășul Munteanu Con­stantin din comuna A fost transferat de la Tarcău. IMTF Piatra Neamț la data de 1 ia­nuarie 1967 copt. art. 16/3 Co­dul Muncii întreabă dacă are dreptul la acordarea sporului pentru vechime neîntreruptă. Răspuns: Fiind transferat la cerere, conf. art. 16/3 Codul Muncii, nu beneficiați de spo­rul de vechime neîntreruptă în aceeași unitate. Tovarășul Tănase Mihai din comuna Pipirig și Popescu Ion din comuna Timișești. Au fost angajați la ICF Piatra Neamț, primul intre 3 iunie 1968—1 iu­nie 1969 și al doilea între 20 august 1968 — 1 iunie 1969, cind ambii s-au angajat la ICT Cluj. Doresc să știe dacă au dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă pen­tru perioada cît au lucrat la ICF Piatra Neamț. Răspunsa Aveți dreptul compensarea în bani a cance­la­rrului de odihnă pentru peri­oada lucrată la ICF Piatra Neamț, dacă nu l-ați efectuat în natu­ră­ Dreptul de a cere unității această compensare se prescrie conf. art. 118 Codul Muncii în termen de 1 an deci la 1 iunie 197Q. Tovarășul Ciocoiu Gheorghe din comuna Păstrăveni­ A fost angajat la ICMM Piatra Neamț de la 10 iunie 1968 la 15 martie 1969, fiind în perioada 1 Ianua­rie —­ 15 martie 1969 în con­cediu fără plată. Dorește să știe dacă are dreptul la alocația de stat pentru perioada 1 ianuarie — 15 martie 1969 și dacă bene­ficiază de compensarea în bani a concediului de odihnă nee­fectuat în anul 1968. Răspuns .­entrucît ați fost în concediu fără plată nu bene­ficiați de alocație de stat pen­tru copii pentru perioada 1 ia­nuarie — 15 martie 1969. Aveți dreptul la compensarea ln bani a concediului de odihnă neefec­­tuat dar puteați cere unității până la 1 ianuarie 1970 conf. arh 118 Codul Muncii. Tovarășul Constantin Hirtie din comuna Ștefan cel Mare. A fost condamnat în anul 1952 la 6 luni închisoare pentru co­miterea infracțiunii de furt. Do­rește să știe dacă poate deține funcții cu gestiune. Răspuns ! Conform legii 22/ 1969 și a Instrucțiunilor date în aplicarea ei, dacă ați fost reabilitat pentru pedeapsa la care ați fost condamnat sau dacă fapta a fost amnistiată puteți fi gestionar. Tovarășul Boboc N. Ion co­muna Valea Ursului. Este Inva­lid gr. I și nu mai are alți mem­­bri de familie decât soția, care datorită faptului că-i îngrijește nu poate lucra în CAP. Dorește să știe dacă poate beneficia de lot în folosință. Răspuns ! Potrivit statutului CAP familiilor care nu partici­pă la muncă în cooperativă prin nici unul din membri nu li se atribuie lor In folosință, in cazul unor familii cu situații deosebite (incapacitate de mun­că, familii incomplete și altele) adunarea generală poate hotărî de la caz la caz atribuirea de loturi de folosință. Tovarășul Bejan Vasile co­muna Borca. Lucrează la UE1L Poiana Teiului și la toți mun­citorii care lucrează la această unitate și s-a reținut contribu­ția de 2 la sută pentru pensia suplimentară calculată la cîști­­gul realizat, întreabă dacă s-a procedat corect. Răspunse Potrivit art. 71 din Legea 27/1966 și instrucțiunilor T 46/1967 ale U.G­ S.R. și Minis­terului Finanțelor, contribuția datorată de angajați este de 2 la sută din salariul tarifar lu­nar de încadrare; în caz că s-a procedat astfel, nu s-a procedat corect și urmează să cereți res­tituirea sumelor încasate in plus.

Next