Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)
1970-09-26 / nr. 806
Autumnală pietreană i 1 Interviu cu profusol inginer! Dumitru MCULISCO, j ^ I inspector general de stat! 1 pentru controlul calității | produselor -------------| | Curier „Oameni de seamă ai Romanului”, Casa de cultură a municipiului Roman a organizat un nou ciclu de expuneri programate periodic în lunile viitoare. Noul ciclu se intitulează „Oameni de seamă ai Romanului" și se va ocupa de personalitățile de seamă din istoria cultural-politică a orașului. Prima expunere, care va cuprinde o prezentare generală a acestei interesante tematici, va fi susținută miine, duminică 27 septembrie a.c. de către prof. N. Gr. Stețcu. Manifestarea începe la ora 10.30 Nou in librării • „Un idol pentru fiecare" — cartea Ecaterinei Oproiu, apărută în Editura Meridiane demitizează stelele ecranului intră în culisele peliculei si face spirituale etichetări, competente Si interesante disocieri psiho-sociologice (225 pag. ,■ 13,50 lei). • Un titlu care se impune atenției : „Napoleon" de D Rosenzweig : Editura enciclopedică română pune astfel la dispoziția cititorilor un „compendiu" al vieții lui Napoleon omul care a răscolit — ca nimeni altul — țările lumii (150 pag 7,75 lei). • Editura Minerva tinuă seria reeditărilor condin Ionel Teodoreanu cu romanul dedicat lui ©. Ibrăileanu : „Bal mascat" — un basm modern despre un „Făt frumos“ și o ..Ileana cumsecade", țesut cu întreg arsenalul metaforic și sentimental pe care-l cunoaștem (350 Day , 7.75 lei). • Yasunari Kawabata este numele scriitorului japonez distins în anul 1968 cu Premiul Nobel pentru întreaga sa creație. Editura Univers ne mijlocește contactul direct cu „Kyoto sau tinerii îndrăgostiți din străvechiul oraș imperial", o carte gingașă și viguroasă, ca o stampă japoneză (240 pag. , 5 lei). LOTO La tragerea Loto din 25 septembrie 1970 au fost extrase din urnă următoarele numere : Extragerea I 54, 87, 15, 36, 2, 24, 90, 33, 80. Fond de premii : 436 407 lei Extragerea a II-a 82, 81,50, 69, 63, 40, 3. Fond de premii : 415 527 lei. încheierea vizitei tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU IN AUSTRIA Sosirea în Capitală Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, s-au înapoiat vineri seara în Capitală, după vizita oficială făcută în Austria, la invitația președintelui federal Franz Jonas. Șeful statului român a fost însoțit de tovarășii Iosif Bane, vicepreședinte al consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, de consilieri și experți. La aeroportul Băneasa, au venit în întîmpinare tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Miron Constantinescu, Ion Ioniță, Vasile Pantilineț, Ion Stănescu, precum și soțiile conducătorilor de partid și de stat, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, ai Consiliului de Miniștri, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Au fost prezenți Rudolf Bogner, însărcinatul cu afaceri adinterim al Austriei la București, membri ai Ambasadei Austriei, șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în România și alți membri ai corpului diplomatic. la ora 19,20 avionul prezidențial a aterizat. Miile de bucureșteni, aflați la aeroport aclamă entuziast, fac o caldă manifestare de dragoste și înaltă prețuire șefului statului nostru. Conducătorii de partid și de stat veniți în întîmpinare se apropie de scara avionului, sa Continuare în pag. a IV-al WOTftAltl OlM tOATt'VARUP. UNUIVtl 1 Anul III Nr. 806 Sîmbătă 26 septembrie 1970 4 pagini 30 bani ,CALITATEA PRODUSELOR OGLINDEȘTE CALITATEA PRODUCȚIEI“ in condițiile puternicului avînt al economiei noastre naționale, a creșterii considerabile a volumului schimburilor comerciale externe și a ponderii bunurilor industriale la export, îmbunătățirea continuă a calității produselor devine o preocupare esențială pentru toate colectivele de muncă. Adoptată cu cîteva luni în urmă, Legea pentru organizarea și controlul calității produselor vine să delimiteze exact atribuțiile, drepturile și răspunderile întreprinderilor, ministerelor și Inspectoratului general de stat In realizarea acestui deziderat major. In legătură cu aplicarea noilor prevederi și cu principalele aspecte ale eforturilor pentru ridicarea neîncetată a parametrilor calitativi, un redactor al ziarului nostru a adresat cîteva întrebări tovarășului profesor inginer Dumitru Niculescu, inspector general de stat pentru controlul calității produselor. — Realizarea unor produse de calitate superioară este rezultatul eforturilor convergente ale unui întreg complex de factori. V-am ruga pentru început, tovarășe inspector general, să vă referiți la contribuția pe care sîunt chemate să și-o aducă în această direcție, conform Legii recent adoptate, întreprinderile, ministerele și organele Inspectoratului general de stat. — Stabilind cu claritate drepturile și obligațiile tuturor celor ce concură la obținerea unor bunuri care să corespundă exigențelor sporite ale pieții interne și externe. Legea organizării și controlului calității produselor s-a dovedit a fi, în cele cîteva luni de aplicare, un instrument juridic eficient. Ea a clarificat ideea că, de fapt, calitatea produselor oglindește fidel însăși calitatea producției. In întreprinderi trebuie disociem răspunderile executansăților (muncitori, șefi de echipă, maiștri) de cele ale conducerilor tehnico-administrative. Primii sunt chemați să execute corect lucrările încredințate. Conducerii îi revin însă sarcini mult mai complexe. Mă refer, în primul rînd la dotarea cu mașini, instalații, utilaje, aparate de măsură, scule și dispozitive ca Interviu realizat de Constantin MARIAN i Continuare în pag. a III-al întreprinderea mecanică Piatra Neamț. Șeful de tură fiih. Ungureanu efectuează operația de decapare a pieselor pentru zincare. Fabrica „8 Martie". Muncitoarea Angelica Maftei realizează — în paralel — controlul calității și operația de sortare a produselor. Dezbatere privind locul și rolul gazetelor satirice în sistemul propagandei de partid In vederea stimulării preocupărilor organelor și organizațiilor de partid, a organizațiilor de masă și obștești în folosirea gazetei satirice ca mijloc eficient al muncii politice- educative de masă în sprijinul producției, a) dezvoltării conștiinței socialiste a maselor în județul nostru s-a desfășurat, începînd cu 15 iunie 1970, un concurs al gazetelor satirice, cu cele mai bune dintre acestea organizîndu-se o expoziție județeană. In încheierea concursului, comisia de propagandă, învățămînt, știință și cultură a Comitetului județean de partid a organizat în ziua de 24 septembrie ac. o interesantă dezbatere privind locul și rolul gazetelor satirice în sistemul muncii politice și cultural-educative de masă. La dezbateri au participat, alături de membrii comisiei, numeroși invitați activiști de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, locțiitori ai secretarilor comitetelor de partid de la orașe și sate, redactori responsabili ai gazetelor satirice din județ. La sfîrșitul dezbaterii au fost comunicate rezultatele concursului amintit Astfel, dintre gazetele satirice de la orașe și din industrie au obținut premiul al doilea cele de la Fabrica de zahăr Roman și UEIL Roznov și premiul al treilea — gazeta satirică de la IM Roman. Au obținut mențiuni gazetele satirice de la U.F.S. Săvinești, I. M Ceahlău) și Fabrica „Comuna din Paris" Piatra Neamț. (Ea. acest grup de gazete satirice premiul întîi nu s-a acordat). Dintre gazetele satirice de la sate și din unitățile agricole socialiste, premiul întîi a fost atribuit celor din comunele Borlești și Gîrcina, premiul al doilea — gazetei satirice din comuna Podoleni, iar premiul al treilea — gazetelor satirice de la C.A P. Dobreni și Pipirig. Au obținut mențiuni satirice din comunele gazetele Tașca, Vînători și Gherăești. Atît dezbaterea din ziua de 24 septembrie a.c. cit și concursul constituie un important stimulent pentru îmbunătățirea substanțială a activității gazetelor satirice ! Qinduit lîngă o veche temelie Un reportaj despre Spitalul de la Bicaz Slăm In soare, lingă o veche temelie și gindurile se întorc cu 20 de ani in urmă. Sînt anii iureșului socialiste, primelor construcții primei mari hidrocentrale a țării, primului mare baraj, anii șantierului de la Bicaz. Hidrocentrala de pe Bistrița a schimbat lata pămintului pe aceste meleaguri. Munții au bubuit și au fost stărimați de explozii pașnice, văzduhul a răsunat de șueratul trenului, fâurile și-au schimbat matca iar satele Înfățișarea. Odată cu hidrocentrala au răsărit și alte construcții mai mici sau mai mari. Una dintre cele mai micuțe dar nu și din cele mai puțin importante, a fost Spitalul de șantier Bicaz. Acolo unde Inaite nu exista decit un singur medic pentru crease o unitate cîteva sate, se medicală, cu un personal medico-sanitar numeros, care a muncit cu abnegație pentru sănătatea constructorilor. Când hidrocentrala de pe Bistrița a fost terminată, micul spital de șantier a rămas și s-a transformat la spitalul orașului Bicaz. Spitalul unitisat Bicaz nu dispunea însă dealt de două pavilioane — barăci destul de învechite, precum și de o circumscriptie sanitară amenajată Intr-un local impropriu. tn munca lor, oamenii se folosesc insă de ce au și dacă nu au tot ce le trebuie, transformă și adaptează aceste vechi la cerințele lor, construiesc din nou și înfrumusețează locul unde muna esa. Prin munca patriotică a salariatilor spitalului, cu sprijinul organelor locale de conducere ale orașului Bicaz, din clădirile fostelor locuințe ale salariaților spitalului de șantier, care se aflau in incinta acesor. Valerius HAMZA, directorul Spitalului unificat Bicaz (Continuare în pag. a II-a) PE OGOARE MUNCA INTENSA pentru grăbirea recoltatului si succesul însămințării GRIULUI CARTOFII SA FIE SCOȘI DIN BRAZDA! In zilele săptămînii trecute s-a strîns în cadrul cooperativelor agricole de județ recolta de producție din cartofi de pe circa 900 ha. Intensificîndu-se eforturile, fiind mai bine folosite mașinile și utilajele și forța de muncă a oamenilor, în săptămina pe care o încheiem bilanțul este superior săptămînii precedente, suprafața recoltată fiind de peste 1200 hectare. S-au constatat mai mari străduinți la Bahna, Bozieni, Oniceni unde recoltarea cartofilor a luat sfîrșit. Alte numeroase unități, printre care Budești, Buruenești, Butnărești, Gherăiești, Horia, sînt într-un stadiu avansat de efectuare a acestei importante lucrări. La Săbăoani spre exemplu, din întinsa suprafață de 175 ha, aflată în cultură s-a strîns recolta de pe 145 ha, ceea ce ne dă certitudinea că în cîteva zile lucrarea va fi încheiată, la fel ca și la Ocea, Războieni, Tîrgu Neamț. Cu toate acestea, ritmul general de recoltare a cartofilor este încă nesatisfăcător. S-a pus problema, pentru a nu ajunge în situația de a efectua recoltatul și transportul cartofilor pe timp neprielnic, ca întreaga lucrare să fie încheiată la 1 octombrie. Pînă la această scadență mai sunt doar cîteva zile, dar lucrarea n-a fost efectuată decit în proporție de 41,1 la sută. Se mai află la ora încadrarea în timp șe buna executare a tuturor lucrărilor agricole de toamnă depinde în mare măsură de folosirea cu maximum de intensitate a mașinilor și tractoarelor. De ceea este foarte greu să-ti exaplici de ce nu se asigură peste tot, cu simț de răspundere, funcționarea tuturor tractoarelor și semănătorilor. La secția de mecanizare G.A.P. Tămășeni în ziua de 24 septembrie lucrau doar opt din cele 14 tractoare aflate în dreaceasta, în cultură, circa 3000 ha cu cartofi, care cel mai scurt timp trebuie în recoltați după care circa 40.000 tone tuberculi trebuie însuozați pentru sămînță și pentru retribuirea muncii cooperatorilor. Sînt însă unități care nu țin seama de faptul că timpul este foarte tare. Tot aici, se iese dimineața tîrziu la muncă, după ora șapte, iar seara se lasă lucrul înainte de a se întuneca. Noaptea nu seară, așa cum sînt date indicațiile. în plus, semănătorile și mașinile de recoltat cartofi stau mai mult stricate decit merg. La G.A.P. Valea Ursului, trei din cele cinci semănători nu lucrează din lipsa unor piese. I.M.A. Băcești, căreia îi aparține secția, neasigurînd buna funcționare a tuturor mașinilor. Cu cîtva timp în urmă, trei înaintat, că orice întîrziere poate produce pagube și greutați. Ea Rodești de jos spre exemplu, care dispune de 50 ha cu cartofi, pînă aseară recoltarea încă nu începuse. Sub media de realizare a lucrării pe județ se mai aflau, conform ultimei situații operative a tractoare de la secția de mecanizare Girov erau defecte, la fel ca și mașina de recoltat cartofi care se afla de foarte multă vreme la reparat, in atelierele întreprinderii. Necesitatea ca toate mașinile și utilajele să funcționeze din plin credem că nu mai trebuie demonstrată. Conducerile întreprinderilor de mecanizare să-și mobilizeze toate mijloacele pentru a asigura exploatarea optimă a întregului parc, pentru rezolvarea marilor sarcini ale campaniei. Direcției agricole, G.A.P. Roznov, Rediu, Dumbrava Roșie, Dobreni, Ghindăoani. La Timișești, din 300 ha cu cartofi se recoltaseră abia 45 ha, adică nici a șasea parte din suprafață. Este, credem, clar pentru oricine că lucrarea trebuie urgentată. Să fie mai bine folosite mașinile de recoltat cartofi, iar cooperatorii să participe mai intens la muncă. Să se aibă în vedere mai corecta recoltare, spre a nu rămîne tuberculi în cuiburi. De asemenea, să se dea zor la transportul cantităților recoltate, în baze și către beneficiari. Pînă la mijlocul acestei săptămîni se transportaseră în baze abia vreo 2000 de tone cartofi, ceea ce nu reprezintă nici măcar a zecea parte din ceea ce se recoltase pînă atunci. TURU I Uiul, 11.11! MAȘINILE STAU Pe ogoarele județului a început însămînțatul grîului. ______________ BREVIAR AGRAR Pînă aseară, se recoltase sfecla de zahăr de pe 1845 ha, ceea ce reprezintă aproape un sfert din suprafața afectată acestei culturi. Protagoniste C.A.P. Horia, Săbăoani, Secueni, Trifești, Dulcești, Moldoveni. Început abia de cîteva zile, semănatul griului de toamnă s-a extins în tot județul. Suprafața realizată pînă aseară — 5.459 ha, adică 17 la sută din suprafața planificată. Au însămînțat suprafețe mai întinse: CAP Birgăoani, Săvinești, Boghicea, Budești, Bozieni, Dulcești etc.