Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)
1971-06-10 / nr. 1024
Pag. 2 CEAHLĂUL ort dezbatere publică PROIECTUL DE ZECE CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA $1 CONDUCEREA INIERȚilOR ECONOMICE DE STAT Centralei - o mai mare autonomie In relațiile cu partenerii externi Centralele industriale și celelalte unități asimilate constituite pe principiul concentrării orizontale sau verticale a producției reunesc in mari unități economice, în raport de specificul proceselor tehnologice, amplasarea geografică și alți factori economici întreprinderi cu profil apropiat sau din ramuri conexe. în prezentul proiect de lege, capitolul II articolul 16 se arată că centrala poate avea în componența sa — pe lîngă întreprinderi, fabrici, uzine, exploatări — și unități de cercetare, proiectare, comerț exterior etc Este necesară aici precizarea nivelului la care există competența de stabilire a posibilității ca centrala să poată sau să nu poată avea și astfel de unități de cercetare, de proiectare etc. în caz că centrele pot avea astfel de instituții, este de asemenea util să se precizeze modul de conlucrare a centralelor cu acestea. Precizarea amintită este cu atît mai necesară cu cît la subcapitolul A din cadrul capitolului menționat, sînt redate atribuțiile centralei în domeniul cercetării-dezvoltării atribuții care, cel puțin în momentul de față, nu pot fi soluționate decît parțial în cazul existenței unui laborator uzinal. înființarea, însă, unor unități de cercetare pe profilul industrial respectiv ar rezolva altfel problema, în același context, se înscriu și prevederile punctului C, din subcapitolul A privind cooperarea tehnico-științifică a centralei cu unități din străinătate în limita competențelor stabilite. Apreciem că precizarea unor astfel de competențe va reglemente modul de lucru cu unități sau instituții special create și care se află în subordinea ministerului, dat fiind că modalitățile existente acum scoția iveală o serie de aspecte de joc îmbucurătoare Astfel, ern acțiunile de contractare a utilajelor din import pentru completarea actualelor instalații sau pentru dezvoltările prevăzute, centrala industrială nu are încă o deplină libertate de acțiune, fiind nevoită să lucreze printr-o verigă intermediară, de cele mai multe ori o întreprindere de stat pentru comerț exterior sau diverse direcții generale de export, import, cooperare din minister. Acestor verigi nu le revine decît rolul de a prelua de la centrală datele tehnice care caracterizează utilajul sau produsul respectiv de a le transmite furnizorului sau beneficiarului extern, de a recepționa de la acesta decizia și a o transmite în final centralei. 'Intervin astfel Întinde* cauzate în speță de nejustificare, necesitatea instruirii inutile a acestei întreprinderi la specificul cerințelor centralei și de timpul necesar desfășurării fluxului informațional respectiv. Dacă centrala ar dispune de această competență, s-ar facilita o rezolvare mult mai operativă a acestei acțiuni în toate etapele ei,, cu atît mai mult cu cît structura organizatorică a lor este prevăzută cu direcții sau servicii de specialitate. Ing. Valeriu MOMANU, director general al Centralei industriale de fibre chimice Săvinești Măsuri in concordanță cu exigentele practicii și ale progresului economic Un aspect calitativ al proiectului de lege este acela că face o delimitare precisă a responsabilităților și a autorității fiecărui domeniu de activitate Dacă această delimitare a domeniilor (funcțiunilor) ar fi completată cu o succintă organigramă de structură, care să realizeze echilibrul organizatoric al unităților economice și să dea linia generală a aspectelor structurii organizatorice, canalele de comunicații etc, consider că ar constitui un prețios mijloc de orientare folosit pentru întocmirea planurilor organizatorice ale întreprinderilor. Totodată, consider că este necesar să se stabilească prin lege care este nivelul de gradare al întreprinderilor la care urmează să se înființeze funcții pentru directori și specialități — ținîndu-se seama de complexitatea și volumul activităților, de numărul de salariați etc. și cel la care se justifică coordonarea și conducerea domeniilor respective de către director, inginer șef și contabil șef . Articolul 15 consider că" trebuie completat la ultimul aliniat cu fixarea unui termen pentru centralele industriale pînă la care să fie obligate să stabilească pentru fiecare întreprindere limitele în care atributiile prevăzute la capitolul I din Proiect le exercită întreprinderea si atribuțiile care urmează să se realizeze la nivelul centralei, în ceea ce privește conducerea colectivă a întreprinderilor, reașezarea componentei acestei conduceri, așa cum rezultă din Proiectul de lege, corespunde întrutotul conducerii și muncii colective, în special, prin faptul că propunerile pentru membrii comitetului de direcție se fac de către adunările generale ale salariaților, dîndu-se astfel posibilitatea oamenilor muncii să aleagă la conducerea treburilor unității economice pe acei salariați care să contribuie la stabilirea echilibrului dintre interesul general al întreprinderii și interesele fiecărui salariat în parte. De asemenea, prevederea din Proiect ca secretarul organizației de partid din unitatea respectivă să facă parte de drept din comitetul de direcție este o măsură pe deplin corespunzătoare sistemului de conducere al societății noastre socialiste. Suzana GEANGALAU șeful serviciului salarizare-personal, Fabrica de ciment Bicaz La fabrica de nutrețuri concentrate din Roman - imperativ unic pentru constructor și beneficiar ■"’in 1 1 IMMNIMII—»ItrmmmmI IM ■HI..M.NI.In «■!■ [UNK]!—■»■m— min"rB——^ Dinamizarea ritmului de lucru La Roman, de aproape un an de zile, a început construcția unui important obiectiv agricol. Este vorba de fabrica de nutrețuri concentrate, pentru care s-au alocat fonduri in valoare de cîteva zeci de milioane de lei, fiind destinată să asigure, unităților agricole din județul nostru, o gamă largă de furaje necesare în hrana animalelor. Deși termenul de intrare în producție pentru acest obiectiv este stabilit pentru al doilea trimestru al anului viitor, o succintă analiză asupra stadiului actual de lucru de pe șantier se impune, cu atît mai mult cu cît la finele anului trecut constructorii (șantierul Săvinești) au înregistrat rămîneri în urmă, față de planul perioadei respective, de aproximativ milion de lei. Cu toate că în primele cinci luni din acest an restanța a fost recuperată, raportîndu-se chiar și executarea în devans a unui volum de lucrări în sumă de cîteva sute de mii de lei, situația actuală de pe șantier nu are darul să mulțumească,dacă ne gindim ia posibilitățile mult mai mari pe care le au constructorii. Iată de ce ni s-a părut cam exagerat optimismul constructorului cînd încerca să aprecieze ritmul de lucru din momentul de față. Apreciem că, deși pe șantierul acestei fabrici mai sunt probleme de rezolvat de către beneficiar în legătură cu o serie de utilaje, cu documentația de execuție, constructorul ar fi putut executa pînă acum un volum mai mare de lucrări. în goană după niște realizări valorice mai mari, constructorul a neglijat diverse alte lucrări. Așa se explică, de pildă, după cum apreciază și beneficiarul, răminerea în urmă față de grafic cu aproximativ două luni a lucrărilor la corpul centralei de fabricație. Din cauza acestei rămîneri în urmă, nu se pot monta utilajele tehnologice care în proporție de circa 90 la sută sunt sosite deja pe șantier. Acestea, ca și cele de la Stația de uscat furaje verzi de la Tupilați sunt depozitate sub cerul liber, la discreția intemperiilor. Cît de gospodar este beneficiarul se vede și aici. La data vizitei noastre, cu toate că era creat front de lucru pe șantier, montajul se făcea tot cu „încetinitorul“. Lui erau doar vreo cîțiva muncitori. In felul acesta, desigur, nu se poate avansa prea mult, rămînerea în urmă menținîndu-se. Sunt și alte aspecte pe șantierul fabricii de nutrețuri concentrate de la Roman care, de asemenea, nu pot mulțumi pe nimeni. De exemplu, este insuficient numărul de vibratoare (numai unul lucra la buncărul de producție industrială) stația de betoane se defectează destul de des și influențează negativ aprovizionarea șantierului. Timpul de lucru este, de asemenea, insuficient folosit, pe șantier pierzîndu-se clipe prețioase uneori între un schimb și altul, alteori — ore întregi, mai ales din cauza deselor defecțiuni ale stației de betoane. Pentru înlăturarea acestor defecțiuni este necesar să acționeze mai energic inginerul Dan Marin, șeful de lot. De asemenea, se simte nevoia unui sprijin mai substanțial și din partea inginerului Mircea Dascălu, șeful șantierului de construcții de la Săvinești în subordinea căruia se află acest șantier de la Roman. Și beneficiarul trebuie să se mobilizeze și să urgenteze rezolvarea unor probleme încă nesoluționate și care, dacă vor fi tărăgănate în continuare, vor crea, de asemenea, serioase greutăți în activitatea constructorului, în realizarea acestui important obiectiv economic. Avem în vedere urgentarea aducerii pe șantier a tuturor utilajelor (elevatoare, separatoare, reductoare etc.), obținerea repartiției pentru contractarea celor două cazane de aburi, definitivarea și aprobarea documentației pentru instalația de gaze de la centrala termică, clarificarea execuției lucrărilor la stația de electrocomandă și altele. In concluzie, dinamizarea ritmului de lucru de pe acest șantier este pe deplin posibilă cu eforturile susținute ale celor doi principali factori ! constructor și beneficiar. Colaborînd mai bine, ei trebuie să insiste pentru a rezolva operativ problemele care se ridică în momentul de față. Fabrica 8 Martie Piatra Neamț- De curînd au fost date în folosință noile mașini de executat garouri, în foto muncitoarea Rodica Borcilă. Un obiectiv actual Pregătirea cadrelor pentru Azot IV în cursul anului 1972 va intra în probe tehnologice un nou obiectiv industrial. Este vorba de fabrica de îngrășăminte chimice „Azot IV“, a cărei capacitate anuală va fi de trei ori mai mare decât la actuala instalație. Dat fiind faptul că procesul tehnologic de fabricație va fi diferit față de cel folosit pînă acum, conducerea combinatului a luat încă de la începutul acestui an o serie de măsuri organizatorice privind asigurarea cu cadre de specialitate necesare pentru deservirea și exploatarea viitoarelor instalații— „Pentru Azot IV" — ne spune ing. Dumitru Costin, director tehnic — vor fi pregătiți 625 muncitori în meseriile : automatiști, electricieni, lăcătuși mecanici, operatori miști, pompe compresoare chiși cazane. Deoarece compresoarele noii instalații sunt de tip centrifugal, acționate cu turbine cu abur, avînd deci caracteristici tehnice superioare față de cele în funcțiune, vom pune un mai mare accent pe formarea personalului care le va deservi. Același lucru se va întîmpla și cu operatorii de cazane pentru abur și cazane recuperatoare. Ponderea lor va crește considerabil, în raport cu situația din fabricile actuale, întrucît tehnologia noii fabrici de amoniac este caracterizată tocmai printr-un înalt grad de recuperare a căldurii sub formă de abur. Reținînd ritmicitatea înaltă pe care o reclamă noile instalații, conducerea combinatului este preocupată atît de îmbogățirea experienței personalului recent angajat, cît și de specializarea cadrelor cu experiență din instalațiile actuale. Vom trimite noiî jați pentru „Azot IV“ la angojste combinate din țară — Turnu Măgurele, Craiova, Tîrgu Mureș — pentru pregătire pe instalații similare — ne-a declarat inginerul șef Ion Pralea. Personalul muncitoresc este constituit în majoritate din absolvenți ai școlilor profesionale de chimie, însă ne-am orientat și asupra unor muncitori vechi, cu o bogată experiență în producție. De asemenea, conform contractelor încheiate cu firmele furnizoare de utilaje, vor fi trimiși în străinătate muncitori, ingineri și maiștri pentru specializare în fabrici cu același profil. Trimestrial, va fi analizat de către conducere felul cum se face recrutarea și pregătirea cadrelor, iar înainte de a începe probele tehnologice avem prevăzută o examinare la locul de muncă a întregului personal muncitoresc. Ea va consta în simularea manevrelor de pornire-oprire, modificarea unor parametri și alte operații cerute de dirijarea întregii instalații". T. STAVAR I.M. Roman — Constantin rectificat în secția sculărie. Ionescu lucrează la o mașină de Dereglări în preluarea legumelor Ca și în anii trecuți — apar unele neînțelegeri între producători și Centrele de legume și fructe privind respectarea graficelor de livrare. C.S.F. Roman, spre exemplu, din cele 10 tone de ceapă contractate cu CAP Moldoveni, în luna mai a ridicat doar 1,4 tone. Situația preluărilor se menține anormală și în această lună. Vinerea trecută, spre exemplu, conform graficului încheiat, cooperativa trebuia să livreze 2500 kg ere apă, dar joi după amiază s-a prezentat la cooperativă un merceolog care a cerut sistarea recoltării (ca dealtfel în întreaga zonă legumicolă Roman) pe motiv că nu s-ar mai desface! 1) Această situație l-a pus pe brigadierul Gheorghe Moisei într-o grea dilemă: nerecoltînd ceapa, nu se putea elibera terenul pe care trebuie plantate răsadurile de varză de toamna în cultură succesivă. „Nu se ridică toată marfa pe care o producem — își exprima nemulțumirea inginerul șef al C.A.P. Săbăoani, Romulus Alexandru. De aceea blăm cu autocamionul pe umla Iași și în alte localități, umblăm cu căruța prin comună... Mai avem circa 4 vagoane de ceapă verde pe care nu știm cum o vom desface". Întrucît practicile de acest fel dăunează în egală măsură producătorilor — care nu-și văd materializate eforturile — și consumatorilor, care nu primesc cantități abundente de marfă proaspătă, considerăm necesar ca I.P.I.V.L.F., care răspunde în egală măsură de producerea și de valorificarea legumelor, să ia măsuri în consecință. HOTARÎRILE CONSILIILOR DE CONDUCERE ALE C.A.P. MAI JUDICIOS ELABORATE $1 ÎNDEPLINITE EXEMPLAR Propunerile valoroase ale cooperatorilor. studiul atent realităților din fiecare cooperaattivă se concretizează în ultimă instanță în elaborarea unor hotărîri valoroase. Fie că aceste hotărîri sînt luate în adunările generale, fie că sunt rodul unor dezbateri în consiliilor de conducere, cadrul îndeplinirea lor prezintă maximă importanță pentru bunul mers al treburilor, pentru evoluția către eficiența și progres a fiecărei cooperative agricole de producție. La C.A.P. Girov în mai multe ședințe de consiliu, s-au elaborat hotărîri privind ridicarea nivelului de activitate în zootehnie. Hotărîrile vizau selecționarea și permanentizarea îngrijitorilor, îngrijirea și furajarea animalelor. Urmărindu-se în mod consecvent transpunerea în practică a acestor hotărîri s-a ajuns la rezultate remarcabile: anul trecut s-a depășit producția planificată la lapte și carne, anul acesta, de asemenea. Exemple asemănătoare, dar vizînd alte domenii de activitate (dezvoltarea activităților industriale, organizarea unor echipe și brigăzi de construcții) se constituie ca fapte pozitive și la CAP Goșmani Români ș.a. La Goșmani bunăoară, hotărîrea de a se înființa o echipă de construcții pentru deservirea locuitorilor a devenit realitate S-au și construit două case pentru cooperatorii Ion Ionescu și Vasile C. Butuc. La CAP Români a început confecționarea de stîlpi din beton, iar echipa de construcții execută deja lucrări pentru diverși solicitanți. Adoptarea cu grijă și respectarea propriilor hotărîri constituie o caracteristică majorității consiliilor de conducere ale G.A.P. Pe alocuri însă unele hotărîri nu sînt judicios elaborate, iar cele stabilite cu temeinicie se pierd din vedere pe parcursul timpului, devenind simple hîrtii uitate în sertare. La G.A.P. Costișa bunăoară, s-a hotărit să se confecționeze elemente prefabricate din beton și tîmplărie în valoare de 150.000 și respectiv 70.000 lei. Aceste activități au fost prinse și în planul de producție al acestui an. S-a constatat însă pe parcurs că hotărîrea elaborată nu s-a bazat pe realitatea unor posibilități, peexistînd condiții materiale pentru aceasta- în consecință, ulterior s-a „hotărît" să se renunțe la această hotărîre. in acest fel capitolul „activități industriale" cuprins în planul de producție cu cifra de 496.000 lei, a fost diminuat la circa jumătate. La G.A.P. Roman, s-a hotărit să se construiască un canal de scurgere cu o lungime de 2 km, cu participarea S.M.A. Roman. La fel ca în cazul precedent, s-a renunțat și la acest proiect. Cazuri de neîndeplinire propriilor hotărîri se constată, de asemenea, la G.A.P. Rediu și Cîndești privind selecționarea îngrijitorilor, îngrijirea și furajarea animalelor, la G.A.P. Zănești în domeniul mobilizării cooperatorilor pentru o mai bună participare la muncă, la C.A.P. Podoleni în domeniul activităților industriale.Aici, hotărîrea de a se S00.060 cărămizi în confecționa cooperare cu G.A.P. Costișa n-a început încă să se materializeze). Respectarea normelor legale în ceea ce privește rezolvarea scrisorilor prin care cooperatorii solicită rezolvarea unor doleanțe, a constituit obiectul a numeroase dezbateri și hotarîri. Cu toate acestea, la G.A.P. Rediu Butnărești și în alte cîteva cooperative mai sînt scrisori și sesizări care nu-și capătă rezolvarea în termenul legal. Se impune, în consecință, ca toate consiliile de conducere, sub îndrumarea comitetelor de partid, să adopte cu mai multă temeinicie hotărîrile să urmărească mai atent reasilizarea acestora, Constantin NASOI, secretarul Comisiei organizato,rice, Uniunea județeană Neamț a C.A P. Joi, 10 iunie 1971 Tv JOI: 10 IUNIE 17.30 Deschiderea emisiunii; Emisiune în limba maghiară ; 18.30 La volan ; 18.50 Timp și anotimp în agricultură; 19.15 Publicitate; 19.20 1001 de seri ; 1930 Telejurnalul de seară; Sport; 20.05 15 minute despre sănătate ; 20.25 Aveți cuvîntul; 21.05 Antologia umorului ; 21.35 Cadran internațional; 22.20 Interpretul săptămînii: Gică Petrescu ; 22.45 Telejurnalul de noapte ; 23 închiderea emisiunii programului 1. Radio BUCUREȘTI JOI, 10 IUNIE PROGRAMUL I 15 Buletin de știri ; 15.05 Tribuna radio ; 15.25 Muzică de estradă; 16.15 Cintece de Laurențiu Prefera ; 16.30 Muzică populară ; 16.50 Publicitate radio ; 17 Antena tineretului; 17.30 Cavalcada ritmurilor; 18 Orele serii ; 20 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Noi înregistrări cu Maria Ciobanu ; 20.55 Știința la zi; 21 Bijuterii muzicale ; 21.30 Revista șlagărelor ; 22 Radiojurnal ; 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră ! 22.55 Moment poetic; 23 Concert de seară ; 24 Buletin de știri !0.03—6 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15 Autografe muzicale; 15.18 Muzică populară coreeană ; 15.30 Radio-școală ; 16 Radiojurnal ; 16.15 Piese clasice în ritmuri moderne ; 16.35 Cronica lirică de Teodora Albescu; 16.55 Sfatul medicului; 22 Virtuozi ai jazz-uluii Jean Luc Ponty ; 22.30 Momente din istoria civilizației; 22.50 Album coral; 23 Buletin de știri; 23.05 Un eveniment artistic ; 23.45 Piese de estradă ; 23.59 Concert Benjamin Britten; 0.55—1 Buletin de știri, VINERI 11 IUNIE PROGRAMUL I I—9.30 Muzică și actualități; 9.30 Memoria pămîntului românesc ; 10 Buletin de știri ; 10.05 Dunăre, Dunăre — muzică populară ; 10.30 Fonoteca pentru copii ; 11 Buletin de știri; 11.05 Din cîntecele popoarelor; 11.15 Consultație juridică ; 11.25 Corul Radioteleviziunii ; 12 Melodii interpretate de Luciana Turina; 12.10 Un interpret și rolurile sale ; 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13 Radiojurnal; 13.15 Avanpremieră cotidiană ; 13.27 Cîntecul e pretutindeni; 14 Compozitorul săptămînii; Robert Schumann ; 14.44 Cîntece din folclorul păstoresc. PROGRAMUL II I—8.10 Program muzical de dimineață ; 8.10 Tot înainte ; 8.25 Mari interpreți: Pablo Casals ; 9 Cîntecul săptăminii; 9.10 Cues de limba spaniolă ; 9.30 Buletin de știri ; 9.35 Ochestra de muzică populară „Sirius"; 10 Matineu teatral; Moartea unui comis voiajor de Arthur Miller; 11.17 Soliști și orchestre de ușoară ; 11.55 Știința la muzică zi ; 12 Buletin de știri ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Caruselul succeselor — muzică ușoară ; 12.40 Opereta „Cîntec gitari de Maurice Yvain ” 13 Radiojurnal ; 13.15 Concert de prînz ; 14 Buletin de știri ; 14.05 Muzică populară; 14.30 Odă limbii române. IAȘI JOI, 10 IUNIE Program de seară 17 Buletin de știri ; 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 17.45 Panoramic economic; 18 Fonoteca melomanilor ; 18.30 Odă limbii române ; 19 Radiojurnal; 19.15 Piese executate de fanfară ; 19.30 Estudiantina ; 20 Șapte arte, VINERI, 11 IUNIE Program de dimineață 6 Buletin de știri; 6.05—8 Radiomatineu. Cinema PIATRA NEAMȚ - Panoramic (tel. 12247); .Facerea lumii* — Colea Răutu, Petrescu și Liviu Ciulei. Irina în fruntea distribuției Unui film românesc semnat de Gheorghe Vitanidis (16. 15 17. 1901). — Pietricica (tel. 12404) — „King-Kong evadează“ — un film științifico-fantastic aparținînd studiourilor japoneze (10,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). ROMAN — 23 August (tel. 1572); „Genoveva de Brabant“ — coproducție hispano-italiană ecranizare a celebrei legende medievale (10 , 15 ; 17 , 19 , 21). — Victoria (tel 1770) ; „Pe ludul gheții“ — film austriac, avînd ca pretext o poveste de dragoste, consumată în fastuosul decor sl unei reviste pe gheață (16 : 18 : 20). TÎRGU NEAMȚ — Victoria (tel. 306): „Clanul sicilienilor“ — un excelent film polițist francez i pe generic : Jean Gabin, Alain Delon, Lino Ventura (15; 17,30; 20). TARCAU: „Un italian în America“ — comedie a studiourilor italiene cu Alberto Sordi și Vittorio de Sica în rolurile principale (16, 18, 20). Dezvoltarea orașului (Urmare din pagina realizează — împreună cu beneficiarii de investiții și constructorul — stadiile de realizare, stabilind de fiecare dată noi măsuri care să conducă la respectarea ritmurilor stabilite și a termenelor planificate pentru punerea în funcțiune. Cu toate acestea, la unele obiective se impune un sprijin mai mare și din partea unor organe județene de resort. La complexul de creștere , spre exemplu, lucrările vacilor, stagnează din cauză că la data cînd ne-am informat problemele azbocimentului pentru acoperiș, a unor documentații tehnice pentru utilități nu erau încă rezolvate de către Direcția generală județeană a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor. Se preconizează ca la 1 octombrie 1971 să intre în producție unitatea de distilare a rachiurilor naturale, dar beneficiarul direct — Winalcool Piatra Neamț —prea puțin conlucrează cu constructorul pentru urgentarea terminării bazinelor de fermentație sau rezolvarea alimentării cu apă și a încălzirii acestei unități. Nici U.J.C.M. Neamț n-a stabilit încă soluția definitivă a alimentării cu apă a noii clădiri destinate atelierelor Cooperativei meșteșugărești „Arta decorativă“, care ar putea fi dată în folosință la 20 august, adică cu o lună înainte de termen. Accent deosebit pune comitetul executiv pe dezvoltarea industriei locale și a cooperației meșteșugărești. Avînd in vedere condițiile propice pentru prelucrarea legumelor și fructelor, pe baza unei analize temeinice și cu sprijinul organelor județene de resort, s-a intervenit în reorganizarea procesului tehnologic al Centrului de semiindustrializare, i s-au atribuit peste 4.000 m.p. pentru extinderi, s-au executat unele măsuri de apărare prin îndiguiri la rîul Ozana și se-au stabilit măsuri pentru o maximă eficiență a capacităților sale de producție și a forței de muncă. Toate acestea vor conduce în final la creșterea producției globale a C.S.L.F. de la 26 milioane lei în 1971 la peste 30 milioane lei în 1972. Pe aceeași linie este urmărită dezvoltarea celor două cooperative meșteșugărești „Unirea“ și „Arta decorativă“, crearea de noi secții, pentru a angaja forța de muncă disponibilă în oraș. De altfel, pentru noile obiective care vor fi date în exploatare în acest an și în următorii, cum sunt fabrica de volvatir, atelierele de covoare etc., au fost stabilite pe plan orășenesc măsuri de recrutare, pregătire și specializare a cadrelor necesare. In sfera de preocupări a organului local al puterii și administrației de stat intră și dezvoltarea urbanistică a localității, încă de la începutul acestui an, pe baza schiței și detaliilor de sistematizare, comitetul executiv a asigurat amplasarea unor obiective social-culturale i un motel cu 88 locuri, două magazine universale, 3 blocuri de locuințe din care unul cu apartamente proprietate personală, o centrală termică, Hanul Arcașului. Una din problemele pînă acum nerezolvate era alimentarea cu apă a orașului. Din inițiativa Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc și cu sprijinul forurilor județene, s-au definitivat lucrările de documentare și s-a început execuția, realizîndu-se pînă în momentul de față montarea aducțiunii pe circa 1,8 km, executarea drenurilor deschise pentru captare pe circa 400 m.l., unele lucrări la cele două rezervoare de apă. „Ne preocupăm în continuare, spunea tovarășul Gheorghe Ungureanu, primarul orașului, de gospodărirea și înfrumusețarea localității“. Cu sprijinul deputaților și al miilor de cetățeni a fost creat un nou parc pe malul Ozanei și se muncește pentru terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în detaliul de sistematizare a parcului cultural-sportiv de la poalele Cetății Neamțului (unde se creează un bazin pentru copii, terenuri de volei și baschet, vestiare, casă de citit, bibliotecă). Sunt prevăzute în planurile de acțiune amenajarea unor noi terenuri de joacă pentru copii și crearea în continuare 'de noi și diverse amenajări. Am dori totuși să subliniem în încheiere că eforturile consiliului popular trebuie sprijinite de către cooperația de consum și cooperativele meșteșugărești care au unități comerciale sau de deservire pe arterele principale sau turistice, din care unele sunt slab întreținute. Cetățenii, proprietari de locuințe, curți și grădini, precum și subunitatea î.S.S., deținătoarea unui important fond de locuit, sâ aibă în vedere întreținerea lor mai bună, în contextul general al preocupărilor de gospodărire și înfrumusețare a acestui oraș, înscris pe itinerariile multor călători din țară și din străinătate. / V ) N