Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)

1971-06-10 / nr. 1024

Pag. 2 CEAHLĂUL ort dezbatere publică PROIECTUL DE ZECE CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA $1 CONDUCEREA INIERȚilOR ECONOMICE DE STAT Centralei - o mai mare autonomie In relațiile cu partenerii externi Centralele industriale și cele­lalte unități asimilate consti­­tuite pe principiul concentrării orizontale sau verticale a pro­ducției reunesc in mari unități economice, în raport de spe­cificul proceselor tehnologice, amplasarea geografică și alți factori economici întreprinderi cu profil apropiat sau din ra­muri conexe. în prezentul pro­iect de lege, capitolul II artico­lul 16 se arată că centrala poate avea în componența sa — pe lîn­­gă întreprinderi, fabrici, uzine, exploatări — și unități de cerce­tare, proiectare, comerț exteri­or etc Este necesară aici pre­cizarea nivelului la care există competența de stabilire a posi­bilității ca centrala să poată sau să nu poată avea și astfel de u­­nități de cercetare, de proiecta­re etc. în caz că centrele pot avea astfel de instituții, este de asemenea util să se precizeze modul de conlucrare a centrale­lor cu acestea. Precizarea amintită este cu atît mai necesară cu cît la sub­capitolul A din cadrul capito­lului menționat, sînt redate a­­tribuțiile centralei în domeniul cercetării-dezvoltării atribuții care, cel puțin în momentul de față, nu pot fi soluționate decît parțial în cazul existenței unui laborator uzinal. înființarea, însă, unor unități de cerce­tare pe profilul industrial res­pectiv ar rezolva altfel proble­ma, în același context, se înscriu și prevederile punctului C, din subcapitolul A privind coope­rarea tehnico-științifică a cen­tralei cu unități din străinătate în limita competențelor stabilite. Apreciem că precizarea unor astfel de competențe va regle­mente modul de lucru cu uni­tăți sau instituții special crea­te și care se află în subordinea ministerului, dat fiind că mo­dalitățile existente acum scoția iveală o serie de aspecte de joc îmbucurătoar­e Astfel, ern acți­unile de contractare a utilajelor din import pentru completarea actualelor instalații sau pentru dezvoltările prevăzute, centrala industrială nu are încă o depli­nă libertate de acțiune, fiind nevoită să lucreze printr-o veri­gă intermediară, de cele mai multe ori o întreprindere de stat pentru comerț exterior sau diverse direcții generale de ex­port, import, cooperare din mi­­nister. Acestor verigi nu le re­vine decît rolul de a prelua de la centrală datele tehnice care caracterizează utilajul sau pro­dusul respectiv de a le trans­mite furnizorului sau beneficia­rului extern, de a recepționa de la acesta decizia și a o trans­mite în final centralei. 'Intervin astfel Întinde*­ cauzate în speță de nejustificare, necesitatea instruirii inutile a acestei în­treprinderi la specificul cerințe­lor centralei și de timpul ne­cesar desfășurării fluxului in­formațional respectiv. Dacă cen­trala ar dispune de această competență, s-ar facilita o re­zolvare mult mai operativă a a­­cestei acțiuni în toate etapele ei,, cu atît mai mult cu cît struc­tura organizatorică a lor este prevăzută cu direcții sau ser­vicii de specialitate. Ing. Valeriu MOMANU, director general al Centralei industriale de fibre chimice Săvinești Măsuri in concordanță cu exigentele practicii și ale progresului economic Un aspect calitativ al proiec­tului de lege este acela că face o delimitare precisă a responsabilităților și a autorită­ții fiecărui domeniu de activi­tate Dacă această delimitare a domeniilor (funcțiunilor) ar fi completată cu o succintă orga­­nigramă de structură, care să realizeze echilibrul organizato­­ric al unităților economice și să dea linia generală a aspec­telor structurii organizatorice, canalele de comunicații etc, consider că ar constitui un prețios mijloc de orientare fo­losit pentru întocmirea planuri­lor organizatorice ale între­prinderilor. Totodată, consider că este necesar să se stabilească prin lege care este nivelul de gra­­dare al întreprinderilor la care urmează să se înființeze func­ții pentru directori și specia­lități — ținîndu-se seama de complexitatea și volumul acti­vităților, de numărul de sala­riați etc. și cel la care se justifică coordonarea și condu­cerea domeniilor respective de către director, inginer șef și contabil șef . Articolul 15 consider că" tre­buie completat la ultimul ali­niat cu fixarea unui termen pentru centralele industriale pînă la care să fie obligate să stabilească pentru fiecare în­treprindere limitele în care a­­tributiile prevăzute la capitolul I din Proiect le exercită între­prinderea si atribuțiile care ur­mează să se realizeze la nive­lul centralei, în ceea ce privește conduce­rea colectivă a întreprinderilor, reașezarea componentei acestei conduceri, așa cum rezultă din Proiectul de lege, corespunde întrutotul conducerii și muncii colective, în special, prin fap­tul că propunerile pentru mem­brii comitetului de direcție se fac de către adunările generale ale salariaților, dîndu-se astfel posibilitatea oamenilor muncii să aleagă la conduce­rea treburilor unității e­­conomice pe acei salariați care să contribuie la stabilirea echilibrului dintre interesul ge­neral al întreprinderii și inte­resele fiecărui salariat în parte. De asemenea, prevederea din Proiect ca secretarul organiza­­ției de partid din unitatea res­pectivă să facă parte de drept din comitetul de direcție este o măsură pe deplin corespunză­toare sistemului de conducere al societății noastre socialiste. Suzana GEANGALAU șeful serviciului salarizare-per­­sonal, Fabrica de ciment Bicaz La fabrica de nutrețuri concentrate din Roman - imperativ unic pentru constructor și beneficiar ■"’in 1 1 I­MMNIMII—»ItrmmmmI IM ■HI..M.NI.I­n «■!■ [UNK]!—■»■m— m­­in­"r­B——^ Dinamizarea ritmului de lucru La Roman, de aproape un an de zile, a început construcția unui important obiectiv agricol. Este vorba de fabrica de nutre­țuri concentrate, pentru care s-au alocat fonduri in valoare de cîteva zeci de milioane de lei, fiind destinată să asigure, uni­tăților agricole din județul nos­tru, o gamă largă de furaje ne­cesare în hrana animalelor. Deși termenul de intrare în producție pentru acest obiectiv este stabilit pentru al doilea trimestru al anului­­ viitor, o succintă analiză asupra stadiu­lui actual de lucru de pe șan­tier se impune, cu atît mai mult cu cît la finele anului trecut constructorii (șantierul­ Săvi­nești) au înregistrat rămîneri în urmă, față de planul perioadei respective, de aproximativ milion de lei. Cu toate că în pri­­­mele cinci luni din acest an res­tanța a fost recuperată, rapor­­tîndu-se chiar și execut­area în­ de­­vans a unui volum de lucrări în sumă de cîteva sute de mii de lei, situația actuală de pe șan­tier nu are darul să mulțu­mească,­­dacă ne gindim ia posi­­­bilitățile mult mai mari pe care le au constructorii. Iată de ce ni s-a părut cam exagerat op­timismul constructorului cînd încerca să aprecieze ritmul de lucru din momentul de față. Apreciem că, deși pe șantie­rul acestei fabrici mai sunt pro­bleme de rezolvat de către beneficiar în legătură cu o se­rie de utilaje, cu documenta­ția de execuție, constructorul ar fi putut executa pînă acum un volum mai mare de lucrări. în goană după niște realizări valorice mai mari, constructo­rul a neglijat diverse alte lu­crări. Așa se explică, de pildă, după cum apreciază și benefi­ciarul, răminerea în urmă față de grafic cu aproximativ două luni a lucrărilor la corpul cen­tralei de fabricație. Din cauza acestei rămîneri în urmă, nu se pot monta utilajele tehnologice care în proporție de circa 90 la sută sunt sosite deja pe șantier. Acestea, ca și cele de la Stația de uscat furaje verzi de la Tupilați sunt depo­zitate sub cerul liber, la dis­creția intemperiilor. Cît de gospodar este beneficiarul se vede și aici. La data vizitei noastre, cu toate că era creat front de­­ lu­cru pe șantier, montajul se fă­cea tot cu „încetinitorul“. Lu­­i erau­­ doar vreo cîțiva muncitori. In felul acesta, desigur, nu se poate avansa prea mult, rămî­­nerea în urmă menținîndu-se. Sunt și alte aspecte pe șantie­rul fabricii de nutrețuri con­centrate de la Roman care, de asemenea, nu pot mulțumi pe nimeni. De exemplu, este in­suficient numărul de vibratoare (numai unul lucra la buncărul de producție industrială) sta­ția de betoane se defectează destul de des și influențează ne­gativ aprovizionarea șantierului. Timpul de lucru este, de aseme­nea, insuficient folosit, pe șan­tier pierzîndu-se clipe prețioase uneori între un schimb și altul, alteori — ore întregi, mai ales din cauza deselor defecțiuni ale stației de betoane. Pentru înlă­turarea acestor defecțiuni este necesar să acționeze mai ener­­gic inginerul Dan Marin, șeful de lot. De asemenea, se simte nevoia unui sprijin mai subs­tanțial și din partea inginerului Mircea Dascălu, șeful șantieru­lui de construcții de la Săvi­nești în subordinea căruia se află acest șantier de la Roman. Și beneficiarul trebuie să se mobilizeze și să urgenteze rezol­varea unor probleme încă neso­­luționate­ și care, dacă vor fi tărăgănate în continuare, vor crea, de asemenea, serioase greutăți în activitatea construc­torului, în realizarea acestui im­portant obiectiv economic. A­­vem în vedere urgentarea adu­cerii pe șantier a tuturor utila­jelor (elevatoare, separatoare, reduc­toare etc.), obținerea re­partiției pentru contractarea ce­lor două cazane de aburi, defi­nitivarea și aprobarea documen­tației pentru instalația de gaze de la centrala termică, clarifi­carea execuției lucrărilor la sta­ția de electrocomandă și altele. In concluzie, dinamizarea rit­mului de lucru de pe acest șan­tier este pe deplin posibilă cu eforturile susținute ale celor doi principali factori ! constructor și beneficiar. Colaborînd mai bine, ei trebuie să insiste pentru a rezolva operativ problemele care se ridică în momentul de față. Fabrica 8 Martie Piatra Neamț- De curînd au fost date în folosință noile mașini de executat garouri, în foto muncitoarea Rodica Borcilă. Un obiectiv actual Pregătirea cadrelor pentru Azot IV în cursul anului 1972 va intra în probe tehnologice un nou o­­biectiv industrial. Este vorba de fabrica de îngrășăminte chimice „Azot IV“, a cărei ca­pacitate anuală va fi de trei ori mai mare decât la actua­la instalație. Dat fiind faptul că procesul tehnologic de fa­bricație va fi diferit față de cel folosit pînă acum, condu­cerea combinatului a luat încă de la începutul acestui an o se­rie de măsuri organizatorice privind asigurarea cu cadre de specialitate necesare pentru de­servirea și exploatarea viitoa­relor instalații­­— „Pentru Azot IV" — ne spune ing. Dumitru Costin, director tehnic — vor fi pregă­­tiți 625 muncitori în meseriile : automatiști, electricieni, lăcă­tuși mecanici, operatori miști, pompe compresoare chi­și cazane. Deoarece compresoarele noii instalații sunt de tip cen­trifugal, acționate cu turbine cu abur, avînd deci caracteris­tici tehnice superioare față de cele în funcțiune, vom pune un mai mare accent pe formarea personalului care le va deservi. Același lucru se va întîmpla și cu operatorii de cazane pentru a­­bur și cazane recuperatoare. Ponderea lor va crește consi­derabil, în raport cu situația din fabricile actuale, întrucît tehnologia noii fabrici de a­­moniac este caracterizată toc­mai printr-un înalt grad de re­cuperare a căldurii sub formă de abur. Reținînd ritmicitatea înaltă pe care o reclamă noile instalații, conducerea combina­tului este preocupată atît de îmbogățirea experienței perso­nalului recent angajat, cît și de specializarea cadrelor cu ex­periență din instalațiile actuale. Vom trimite noiî jați pentru „Azot IV“ la ango­jste combinate din țară — Turnu Măgurele, Craiova, Tîrgu Mu­reș — pentru pregătire pe in­stalații similare — ne-a declarat inginerul șef Ion Pralea. Per­sonalul muncitoresc este con­stituit în majoritate din absol­venți ai școlilor profesionale de chimie, însă ne-am orientat și asupra unor muncitori vechi, cu o bogată experiență în pro­ducție. De asemenea, conform contractelor încheiate cu fir­mele furnizoare de utilaje, vor fi trimiși în străinătate munci­tori, ingineri și maiștri pentru specializare în fabrici cu ace­lași profil. Trimestrial, va fi a­­nalizat de către conducere fe­lul cum se face recrutarea și pregătirea cadrelor, iar îna­inte de a începe probele teh­nologice avem prevăzută o e­­xamin­are la locul de muncă a întregului personal muncito­resc. Ea va consta în simularea manevrelor de pornire-oprire, modificarea unor parametri și alte operații cerute de dirijarea întregii instalații". T. STA­VAR I.M. Roman — Constantin rectificat în secția sculărie. Ionescu lucrează la o mașină de Dereglări în pre­luarea legumelor Ca și în anii trecuți — apar unele neînțelegeri între produ­cători și Centrele de legume și fructe privind respectarea graficelor de livrare. C.S.F. Ro­man, spre exemplu, din cele 10 tone de ceapă contractate cu CAP Moldoveni, în luna mai a ridicat doar 1,4 tone. Situa­ția preluărilor se menține anor­mală și în această lună. Vine­rea trecută, spre exemplu, con­form graficului încheiat, coo­perativa trebuia să livreze 2500 kg ere apă, dar joi după amiază s-a prezentat la cooperativă un merceolog care a cerut sis­tarea recoltării (ca dealtfel în întreaga zonă legumicolă Ro­man) pe motiv că nu s-ar mai desface! 1) Această situație l-a pus pe brigadierul Gheorghe Moisei într-o grea dilemă: ne­­recoltînd ceapa, nu se putea elibera terenul pe care trebuie plantate răsadurile de varză de toamna în cultură succesivă. „Nu se ridică toată marfa pe care o producem — își expri­ma nemulțumirea inginerul șef al C.A.P. Săbăoani, Romu­lus Alexandru. De aceea blăm cu autocamionul pe um­la Iași și în alte localități, um­blăm cu căruța prin comună... Mai avem circa 4 vagoane de ceapă verde pe care nu știm cum o vom desface". Întrucît practicile de acest fel dăunează în egală măsură producătorilor — care nu-și văd materializate eforturile — și consumatorilor, care nu pri­mesc cantități abundente de marfă proaspătă, considerăm necesar ca I.P.I.V.L.F., care răspunde în egală măsură de producerea și de valorificarea legumelor, să ia măsuri în con­secință. HOTARÎRILE CONSILIILOR DE CONDUCERE ALE C.A.P. MAI JUDICIOS ELABORATE $1 ÎNDEPLINITE EXEMPLAR Propunerile valoroase ale coo­peratorilor. studiul atent realităților din fiecare coopera­at­tivă se concretizează în ultimă instanță în elaborarea unor ho­­tărîri valoroase. Fie că aces­te hotărîri sînt luate în adu­nările generale, fie că sunt ro­dul unor dezbateri în consiliilor de conducere, cadrul în­deplinirea lor prezintă maximă importanță pentru bunul mers al treburilor, pentru evoluția către eficiența și progres a fie­cărei cooperative agricole de producție. La C.A.P. Girov în m­ai multe ședințe de consiliu, s-au ela­borat hotărîri privind ridicarea nivelului de activitate în zoo­tehnie. Hotărîrile vizau selec­ționarea și permanentizarea îngrijitorilor, îngrijirea și fu­rajarea animalelor. Urmărin­­du-se în mod consecvent tran­spunerea în practică a acestor hotărîri s-a ajuns la rezultate remarcabile: anul trecut s-a depășit producția planificată la lapte și carne, anul acesta, de asemenea. Exemple asemănătoare, dar vizînd alte domenii de activi­tate (dezvoltarea activităților industriale, organizarea unor echipe și brigăzi de construcții) se constituie ca fapte poziti­ve și la CAP Goșmani Ro­mâni ș.a. La Goșmani bunăoa­ră, hotărîrea de a se înființa o echipă de construcții pentru deservirea locuitorilor a deve­nit realitate S-au și construit două case pentru cooperatorii Ion Ionescu și Vasile C. Butuc. La CAP Români a început con­fecționarea de stîlpi din beton, iar echipa de construcții exe­cută deja lucrări pentru di­verși solicitanți.­ Ad­optarea cu grijă și res­pectarea propriilor hotărîri constituie o caracteristică majorității consiliilor de con­­­ducere ale G.A.P. Pe alocuri însă unele hotărîri nu sînt ju­dicios elaborate, iar cele stabilite cu temeinicie se pierd din vedere pe parcursul timpului, devenind simple hîr­­tii uitate în sertare. La G.A.P. Costișa bunăoară, s-a hotărit să se confecționeze elemente prefabricate din be­ton și tîmplărie în valoare de 150.000 și respectiv 70.000 lei. Aceste activități au fost prinse și în planul de producție al a­­cestui an. S-a constatat însă pe parcurs că hotărîrea elaborată nu s-a bazat pe realitatea unor posibilități, peexistînd condiții materiale pentru aceasta- în consecință, ulterior s-a „hotă­­rît" să se renunțe la această hotărîre. in acest fel capitolul „activități industriale" cuprins în planul de producție cu cifra de 496.000 lei, a fost diminuat la circa jumătate. La G.A.P. Ro­man, s-a hotărit să se constru­iască un canal de scurgere cu o lungime de 2 km, cu parti­ciparea S.M.A. Roman. La fel ca în cazul precedent, s-a re­nunțat și la acest proiect. Cazuri de neîndeplinire propriilor hotărîri se constată,­­ de asemenea, la G.A.P. Rediu și Cîndești privind selecționa­rea îngrijitorilor, îngrijirea și furajarea animalelor, la G.A.P. Zănești în domeniul mobiliză­rii cooperatorilor pentru o mai bună participare la muncă, la C.A.P. Podoleni în domeniul ac­tivităților industriale.­­Aici, ho­­tărîrea de a se S00.060 cărămizi în confecționa cooperare cu G.A.P. Costișa n-a început încă să se materializeze). Respectarea normelor legale în ceea ce privește rezolvarea scrisorilor prin care coopera­torii solicită rezolvarea unor doleanțe, a constituit obiectul a numeroase dezbateri și hota­­rîri. Cu toate acestea, la G.A.P. Rediu Butnărești și în alte cî­teva cooperative mai sînt scri­sori și sesizări care nu-și ca­pătă rezolvarea în termenul le­­gal. Se impune, în consecință, ca toate consiliile de conduce­re, sub îndrumarea comitete­lor de partid, să adopte cu mai multă temeinicie hotărîrile să urmărească mai atent rea­si­lizarea acestora, Constantin NASOI, secretarul Comisiei organizato,­rice, Uniunea județeană Neamț a C.A­ P. Joi, 10 iunie 1971 Tv JOI: 10 IUNIE 17.30 Deschiderea emisiunii; Emisiune în limba maghia­ră ; 18.30 La volan ; 18.50 Timp și anotimp în agricultură; 19.15 Publicitate; 19.20 1001 de seri ; 19­30 Telejurnalul de seară; Sport; 20.05 15 mi­nute despre sănătate ; 20.25 Aveți cuvîntul; 21.05 Antolo­gia umorului ; 21.35 Cadran internațional; 22.20 Interpre­tul săptămînii: Gică Petres­­cu ; 22.45 Telejurnalul de noapte ; 23 închiderea emisi­unii programului 1. Radio BUCUREȘTI JOI, 10 IUNIE PROGRAMUL I 15 Buletin de știri ; 15.05 Tri­buna radio ; 15.25 Muzică de estradă; 16.15 Cintece de Lau­­rențiu Prefera ; 16.30 Muzică populară ; 16.50 Publicitate radio ; 17 Antena tineretului; 17.30 Cavalcada ritmurilor; 18 Orele serii ; 20 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii pre­ferate ; 20.40 Noi înregistrări cu Maria Ciobanu ; 20.55 Ști­ința la zi; 21 Bijuterii mu­zicale ; 21.30 Revista șlagăre­lor ; 22 Radiojurnal ; 22.30 Pentru magnetofonul dumnea­voastră ! 22.55 Moment poetic; 23 Concert de seară ; 24 Bule­tin de știri !­0.03—6 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15­­ Autografe muzicale; 15.18 Muzică populară coreeană ; 15.30 Radio-școală ; 16 Radio­jurnal ; 16.15 Piese clasice în ritmuri moderne ; 16.35 Croni­ca lirică de Teodora Albescu; 16.55 Sfatul medicului; 22 Virtuozi ai jazz-uluii Jean Luc Ponty ; 22.30 Momente din istoria civilizației; 22.50 Al­bum coral; 23 Buletin de știri; 23.05 Un eveniment artistic ; 23.45 Piese de estradă ; 23.59 Concert Benjamin Britten; 0.55—1 Buletin de știri, VINERI 11 IUNIE PROGRAMUL I­ I—9.30 Muzică și actualități; 9.30 Memoria pămîntului ro­mânesc ; 10 Buletin de știri ; 10.05 Dunăre, Dunăre — mu­zică populară ; 10.30 Fonoteca pentru copii ; 11 Buletin de știri; 11.05 Din cîntecele popoa­relor; 11.15 Consultație juri­dică ; 11.25 Corul Radiotelevi­­ziunii ; 12 Melodii interpretate de Luciana Turina; 12.10 Un interpret și rolurile sale ; 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13 Radiojurnal; 13.15 Avanpre­mieră cotidiană ; 13.27 Cînte­­cul e pretutindeni; 14 Compo­zitorul săptămînii; Robert Schumann ; 14.44 Cîntece din folclorul păstoresc. PROGRAMUL II­ I—8.10 Program muzical de dimineață ; 8.10 Tot înainte ; 8.25 Mari interpreți: Pablo Ca­sals ; 9 Cîntecul săptăminii; 9.10 Cues de limba spaniolă ; 9.30 Buletin de știri ; 9.35 Ochestra de muzică popula­ră „Sirius"; 10 Matineu teatral; Moartea unui comis voiajor de Arthur Miller; 11.17 So­liști și orchestre de ușoară ; 11.55 Știința la muzică zi ; 12 Buletin de știri ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Caruselul succeselor — muzi­că ușoară ; 12.40 Opereta „Cîntec gitari­ de Maurice Yvain ” 13 Radiojurnal ; 13.15 Concert de prînz ; 14 Buletin de știri ; 14.05 Muzică popula­ră; 14.30 Odă limbii române. IAȘI JOI, 10 IUNIE Program de seară 17 Buletin de știri ; 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 17.45 Panoramic economic; 18 Fonoteca me­lomanilor ; 18.30 Odă limbii ro­mâne ; 19 Radiojurnal; 19.15 Piese executate de fanfară ; 19.30 Estudiantina ; 20 Șapte arte, VINERI, 11 IUNIE Program de dimineață 6 Buletin de știri; 6.05—8 Radiomatineu. Cinema PIATRA NEAMȚ - Pano­ramic (tel. 12247); .Facerea lumii* — Colea Răutu, Petrescu și Liviu Ciulei. Irina în fruntea distribuției Unui film românesc semnat de Gheorghe Vitanidis (16. 15­­ 17. 19­­­01). — Pietricica (tel. 12404) — „King-Kong evadează“ — un film științifico-fantastic apar­­ținînd studiourilor japoneze (10,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). ROMAN — 23 August (tel. 1572); „Genoveva de Brabant“ — coproducție hispano-italiană ecranizare a celebrei legende medievale (10 , 15 ; 17 , 19 , 21). — Victoria (tel 1770) ; „Pe ludul gheții“ — film austriac, avînd ca pretext o poveste de dragoste, consumată în fastuo­sul decor sl unei reviste pe gheață (16 : 18 : 20). TÎRGU NEAMȚ — Victo­ria (tel. 306): „Clanul sicilie­nilor“ — un excelent film po­lițist francez i pe generic : Jean Gabin, Alain Delon, Lino Ventura (15; 17,30; 20). TARCAU: „Un italian în America“ — comedie a stu­diourilor italiene cu Alberto Sordi și Vittorio de Sica în rolurile principale (16, 18, 20). Dezvoltarea orașului (Urmare din pagina r­­ealizează — împreună cu bene­ficiarii de investiții și construc­torul — stadiile de realizare, stabilind de fiecare dată noi mă­suri care să conducă la respec­tarea ritmurilor stabilite și a termenelor planificate pentru punerea în funcțiune. Cu toate acestea, la unele o­­biective se impune un sprijin mai mare și din partea unor or­gane județene de resort. La com­plexul de creștere , spre exemplu, lucrările vacilor, stag­nează din cauză că la data cînd ne-am informat problemele az­bocimentului pentru acoperiș, a unor documentații tehnice pen­tru utilități nu erau încă rezol­vate de către Direcția generală județeană a agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii și apelor. Se preconizează ca la 1 octombrie 1971 să intre în pro­ducție unitatea de distilare a rachiurilor naturale, dar bene­ficiarul direct — Winalcool Piatra Neamț —prea puțin con­lucrează cu constructorul pen­tru urgentarea terminării bazi­nelor de fermentație sau rezol­varea alimentării cu apă și a încălzirii acestei unități. Nici U.J.C.M. Neamț n-a stabilit încă soluția definitivă a alimentării cu apă a noii clădiri destinate atelierelor Cooperativei mește­șugărești „Arta decorativă“, care ar putea fi dată în folo­sință la 20 august, adică cu o lună înainte de termen. Accent deosebit pune comite­tul executiv pe dezvoltarea in­­dustriei locale și a cooperației meșteșugărești. Avînd in vedere condițiile propice pentru prelu­crarea legumelor și fructelor, pe baza unei analize temeinice și cu sprijinul organelor jude­țene de resort, s-a intervenit în reorganizarea procesului tehno­logic al Centrului de semiindus­­trializare, i s-au atribuit peste 4.000 m.p. pentru extinderi, s-au executat unele măsuri de apă­rare prin îndiguiri la rîul Ozana și se-au stabilit măsuri pentru o maximă eficiență a capacită­ților sale de producție și a for­ței de mun­că. Toate acestea vor conduce în final la creșterea producției globale a C.S.L.F. de la 26 milioane lei în 1971 la peste 30 milioane lei în 1972. Pe aceeași linie este urmărită dez­voltarea celor două cooperative meșteșugărești „Unirea“ și „Ar­ta decorativă“, crearea de noi secții, pentru a angaja forța de muncă disponibilă în oraș. De altfel, pentru noile obiective care vor fi date în exploatare în acest an și în următorii, cum sunt fabrica de volvatir, ateli­erele de covoare etc., au fost stabilite pe plan orășenesc mă­suri de recrutare, pregătire și specializare a cadrelor necesare. In sfera de preocupări a orga­nului local al puterii și admi­nistrației de stat intră și dez­voltarea urbanistică a localității, încă de la începutul acestui an, pe baza schiței și detaliilor de sistematizare, comitetul execu­tiv a asigurat amplasarea unor obiective social-culturale i un motel cu 88 locuri, două maga­zine universale, 3 blocuri de lo­cuințe din care unul cu aparta­mente proprietate personală, o centrală termică, Hanul Arca­șului. Una din problemele pînă a­­cum nerezolvate era alimenta­rea cu apă a orașului. Din ini­țiativa Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc și cu sprijinul forurilor județe­ne, s-au definitivat lucrările de documentare și s-a început exe­cuția, realizîndu-se pînă în mo­mentul de față montarea aduc­­țiunii pe circa 1,8 km, executa­rea drenurilor deschise pentru captare pe circa 400 m.l., unele lucrări la cele două rezervoare de apă. „Ne preocupăm în continuare, spunea tovarășul Gheorghe Un­­gureanu, primarul orașului, de gospodărirea și înfrumusețarea localității“. Cu sprijinul deputa­ților și al miilor de cetățeni a fost creat un nou parc pe malul Ozanei și se muncește pentru terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în detaliul de sistema­tizare a parcului cultural-spor­­tiv de la poalele Cetății Neam­țului (unde se creează un bazin pentru copii, terenuri de volei și baschet, vestiare, casă de citit, bibliotecă). Sunt prevăzute în planurile de acțiune amena­jarea unor noi terenuri de joa­că pentru copii și crearea în­ continuare 'de noi și diverse a­­menajări. Am dori totuși să subliniem în încheiere că eforturile consiliu­lui popular trebuie sprijinite de către cooperația de consum și cooperativele meșteșugărești care au unități comerciale sau de deservire pe arterele princi­pale sau turistice, din care une­le sunt slab întreținute. Cetățe­nii, proprietari de locuințe, curți și grădini, precum și subu­nitatea î.S.S., deținătoarea unui important fond de locuit, sâ aibă în vedere întreținerea lor mai bună, în contextul general al preocupărilor de gospodărire și înfrumusețare a acestui oraș, înscris pe itinerariile multor călători din­ țară și din străină­tate. / V ) N

Next