Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)

1971-06-11 / nr. 1025

Pag. 2 I CUVINTUL­U­I OPINIEI PUBLICE ! Așteptăm ca tovarășii de la Oniceni să se decidă în comuna Bozieni, la ma­gazinul din satul Cuci, s-a construit în anul 1970 o fîn­­tînă și s-a adus și montat întreaga instalație pentru un atelier de sifoane într-o ca­­­­meră special amenajată în­­ scopul deservirii celor 4 bufete ^ din cadrul cooperativei de con­­­­sum Oniceni. De atunci și ^ pînă acum s-a luat de multe § ori legătura cu conducerea %^ cooperativei din Oniceni pen­­­­tru a face formele legale și ^ a pune în funcțiune această § sifonerie. Dar treaba a fost și mereu amînată, într-un timp , se motiva că nu s-a obținut încă analiza pentru debitul de apă. Dar ni se pare că to­varășii din conducerea coope­rativei ar dori acum, după ce s-au cheltuit atîția bani, să mute toată instalația la Onl- L­eeni. Aș vrea să arăt că atît în­­ sesiunea Consiliului popular­­ Bozieni din 23 mai 1971, cit și­­ cu ocazia instruirii comitete­­­­lor de cetățeni din satul Cuci,­­ deputații și alți locuitori au­­ făcut critici la adresa con­­­­ducerii cooperativei de con­­­­sum din Oniceni care n-a­u pus în funcțiune această­­ sifonerie și nici se-a amenajat b grădina de vară de la bufetul 5 Cuci, așa cum era stabilit, j întrebăm din nou s ce au S de gînd tovarășii din conduce­­­­rea acestei cooperative ? Ori § poate așteaptă vreun impuls,­ de la conducerea uniunii jude­­­­țene ? C­ ENACHE I primarul comunei Bozieni › Politețe și viceversa Am mers în una din zilele trecute la magazinul­ „Unic“ din Piatra Neamț, pentru a-mi cumpăra o pereche de pantofi bărbătești, găsea numărul Deoarece nu se meu, am fost îndrumat Cu multă amabilita­te spre magazinul „Modern“. Am plecat totuși mulțumit de felul cum am fost întîmpinat, chiar dacă n-am găsit marfa cerută. Ea magazinul „Modern“ însă nu cu mi-a fost dat să asist la totul alt spectacol. Gestionarul de aici — al cărui nume nu-l știu deoarece nu-i afișat așa cum cer regulile­­ comerțului — era nervos și­­ răspundea în „doi peri“ clien­ților : „Ce mai întrebi, domnule, parcă dacă aveam nu-l puneam în vitrină !“, „Nu-mi dai dumneata mie ordin", „Mai găsesc du de lu­cru și în altă parte nu numai în comerț“. Am redat aici cîteva din răspunsurile acestui gestionar la întrebările politicoase ale consumatorilor. Se înțelege că în această atmosferă nu-mi rămînea de­cit să caut cit mai repede ie­șirea din magazin. Conduce­­rea O.C.L. „Produse indus­triale” nu găsește nici o ieșire din această situație ? C. MAIUUS , Piatra Neamț . I In scrisorile sosite la redac­ție, mai mulți cetățeni și-au exprimat nemulțumirea față de modul cum sînt deserviți în unele ateliere ale cooperației meșteșugărești. Iată de ce am întreprins recent un raid-anche­­tă prin mai multe secții pres­tatoare de servicii din munici­piul Roman și orașul Tîrgu Neamț, acțiune care s-a bucurat și de aportul tovarășilor , Ioan Șoldea, inspector comerciall de stat, lt. major C. Hîrjabă, de la secția economică a miliției mu­­nicipale și ec. Vasile Găină, de la Oficiul de prețuri și tarife al Consiliului popular județean.­­Cu un aparat de radio căruia i-am provocat o mică defecțiune ■— deslipirea firelor de legă­tură cu difuzorul **• am pătruns în secția de reparat radio și te­levizoare, condusă de Ioan Levărdă_ din municipiul Roman. După așteptarea de rigoare, a­­paratul a fost repartizat tână­rului meșter Ștefan Pascaru, în preajma căruia, cu bunăvoința sa, am mai zăbovit o jumătate de oră, timp suficient pentru a ne delecta cu tot felul de ex­presii care mai de care mai „șmecherești“, ieșite din gura șefului unității. Be transcriem numai pe acelea pe care le su­portă hîrtia i „Vino marțea viitoare !“, „Vii mereu de un an de zile?", „Mai vino, doar nu vii la spânzurătoare !“. în sfîrșit aparatul este repa­rat, întrebăm de cost și ni se răspunde prompt­­ „25 lei“. In­­tîrziem cîteva clipe, crezînd că ni se va da vreo chitanță, dar tînărul se și apucase de alt aparat, nu înainte de a-și fi introdus cu nonșalanță bancnota în buzunar. Revenim cu însoți­torii noștri, ne recomandăm și stupoare. Un control sumar ne întărește convingerea că lucrătorii de la această unitate nu procedaseră numai cu noi așa. Deși era marți, zi de tîrg, pînă la orele 12 nu fusese tăia­tă decît o singură distanță în valoare de 43 lei. Se înțelegi­ că tot ce se încasase pînă a­­tunci intrase în buzunarele meseriașilor. După cum se vede, conduce­rea cooperativei „Tehnica“ nu și-a pus încă problema analizei cauzelor care duc la neînde­­plinirea planului de producție. Ar mai fi existînd și niște me­seriași particulari și clandes­tini care le fac concurență, dar cauza principală rămine cea de mai sus. Cîteva cazuri asemănătoare au fost depistate, e drept, de conducerea coope­rativei, dar sancțiunile acorda­te au fost prea blinde pentru a-i determina pe cei în cauză să se dezbare de asemenea nă­ravuri. Astfel Mihai Cazacu (ceasornicăria nr. 3), Marin Muntenaș (bijuterie), Virgil Gu­­reanu și V. Mocanu (televizoare) găsiți cu materiale neînregis­trate și cu bonuri și chitanțiere nenumerotate, au fost penali­zați doar cu 5 la sută din sala­riu sau au primit avertismente. Sînt destule cazuri cînd — profitîndu-se de neștiința clien­tului — se încarcă bonus de plată cu lucrări neexecutate sau cu plusuri de tarif. O atare situație am întîlnit la unitatea de reparat radio și televizoare nr. 1 „Complex“ din orașul Tîrgu Neamț, al cărei șef este Cristian Botez. Aici nu se completează corect bonurile de reparații cu denumirea opera­țiunilor și materialelor, tatea și tariful respectiv cant­­con­form dispozițiilor legale în vi­goare Aceste operațiuni se fac pe distanțe și adesea eronat. De pildă, cu distanța nr. 238 din 16 mai a.c., se încasase pentru reparatul unui televizor suma de 820 lei, dar din confruntarea tarifelor, prin decizia UCECOM nr. 26 din 11 martie 1963 cu cele trecute în distanță, a rezul­tat că au fost incluse unele operațiuni care n-au fost exe­cutate, iar alte tarife au fost... umflate, ajungîndu-se chiar la dublarea lor. Necazuri mari sunt provocate clienților și de proasta organi­zare a unităților de către con­ducerile de cooperative. Lipsa de piese și materiale este un a­­devărat leit-motiv. Unitățile de ceasornicărie din Roman au cea­suri la reparat care așteaptă de mai bine de un an de zile să le vină piesele respective. Unele croitorii, frizerii și coafuri de pe strada Ștefan cel Mare nu sunt înzestrate cu materiale, us­tensile și mobilier adecvat, nu dispun de instalații sanitare, nu beneficiază la timp de reparații și curățenie generală. Sînt apoi o serie de unități care ar putea să presteze și unele servicii la domiciliul clienților, activitate care cîștigă tot mai mult teren în alte părți. Iată de ce am rămas descumpă­niți cînd, la cele două secții de înrămat tablouri, oglinzi și montat geamuri, șefii unităților n-au răspuns solicitării noas­tre de a merge într-o stradă a­­propiată pentru montarea unui geam (una nu avea tarife pentru deplasarea la domiciliu, iar cealaltă nu avea... plăcere). Iată suficiente probleme asu­pra cărora conducerile coopera­tivelor meșteșugărești din cele două localități, precum și con­ducerea U J.C.M. vor trebui să reflecteze, pentru a se găsi o grabnică soluționare, Mihai MERTICARU MEȘTERI în prestidigitație și tergiversări Raid prin unitățile cooperației meșteșugărești Instantaneu' Iri centrul rivid al comunei Bode­ști. Foto I Simon POMPEI La Bicaz se modernizează rețeaua de aprovizionare și deservire In orașul Bicaz există în prezent preocuparea ca, paralel cu o bună și contin­uă aprovizionare a populației, să se modernizeze rețeaua de unități comerciale și presta­toare de servicii. La această acțiune, pornită din inițiativa Consiliului popular orășenesc, sunt chemate să participe or­­ganizațiile comerciale: coope­rativa meșteșugărească „Bica­­zul", cooperativa de consum Hangu (pentru localitățile com­ponente ale orașului), unele comisii permanente precum și alți factori interesați. Interesul e firesc dacă avem în vedere că,deși de-a lungul ultimilor ani s-au obținut unele reali­zări, există încă unități de deservire necorespunzătoare, insuficient dotate, sau în care se mai practică forme învechi­te de comerț. Să dau doar două exemple. La bufetul „Carpați" (dar nu numai acolo) numărul paharelor puse la dispoziția consumatorilor e atît de mic nicit unii sînt nevoiți să servească direct din măsurile unității. Sau­­, in poarta liceu­lui, la data anchetei noastre un așa-zis cofetar servea pe elevi cu înghețată din vasul așezat direct în căruța cu care venise dintr-un sat apropiat, în timp ce în chioșcul de ală­turi nu se aflau decit. .. țigări. Pe baza unei temeinice ana­­­lize, care a stat de altfel la baza dezbaterilor recentei se­siuni a deputaților Consiliului popular orășenesc s-a hotărît crearea de noi spații de des­facere și prestări, moderniza­rea unora din cele existente. In acest scop s-a stabilit începerea și urgentarea lucră­rilor de modernizare a pieții agroalimentare pentru a putea fi dată în folosință pînă la finele anului urgentarea des­chiderii unui magazin I.A.S. într-un spațiu deja pus la dis­poziție, montarea metalice de mare unei barăci capacitate pentru depozitul de mobilă și materiale de construcții. Va fi mutat în sfîrșit și actualul magazin de mettale­ chimice din localul devenit cu totul impropriu, într-un spațiu mai potrivit din cartierul Mărceni. Se are în vedere lărgirea rețelei de unități de desfacere a legumelor și fructelor cu încă 3 chioșcuri ce vor fi amplasate în cartierele Capșa, Mărceni și in zona gării C.F.R. S-a hotărît deschiderea și func­ționarea în permanență a unor expoziții cu vînzare la cofetă­ria „Ceahlău“ și la complexul cooperativei meșteșugărești. S-a recomandat conducerii co­operativei de consum Hangu să construiască o magazie de depozitare a mărfurilor la Potoci și să reamenajeze spa­țiile de depozitare ale magazi­­nelor de la Izvorul Alb și Secu. A fost însărcinată comisia permanentă economico-finan­­ciară să întreprindă un studiu și să facă propuneri pentru realizarea la Bicaz a unui depozit­ siloz în scopul păstră­rii legumelor și zarzavaturilor pentru iarnă. Se are în vedere, de aseme­nea, pe baza hotărîrii adoptate în ultimă sesiune, o repartizare mai judicioasă a mărfurilor pe toate unitățile din oraș, un mod mai civilizat de distribuiie a Cărnii, stabili­rea unor orare de funcționare mai potrivite pentru magazine­le alimentare din centru­, astfel ca măcar unul să fie deschis și în timpul amiezii. Înlătura­rea abaterilor de la normele generale de comerț care s-au manifestat în Ultimul timp. La aplicarea măsurilor de îmbunătățire vor fi antrenați mai mult membrii echipelor de control obștesc, inspectorul comercial, reprezentanții Inspectoratului sanitar de stat. Vor fi continuate ședințele săptămînale (de vinerea) pentru examinarea situației aprovizio­nării și deservirii populației, dar la acestea, pe lingă re­prezentanții organizațiilor co­­­­­erciale din Piatra Neamț, vor fi invitați și delegați ai Direc­ției comerciale județene. In fine, numirea unui șef al grupului de unități comercia­le din orașul Bicaz pentru care tovarășul Petre Mitroi, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popu­lar județean, și-a dat deja avizul, va constitui un element în plus care să paranteze îm­bunătățirea în continuare a aprovizionării și deservirii populației bicăzene. M. ASMARANDEI CEAHLĂUL Noi contururi la un centru civic d­­in acest act, harnicii lo­cuitori ai comunei Borca au realizat prin muncă patriotică noi și importante obiective, depășind cu mult angajamen­tele asumate. Paralel cu în­grijirea drumurilor, construc­ția podurilor, îndiguirea apelor, amenajarea bazelor­ sportive, ei participă și la ridicarea u­­nor construcții durabile care vor conferi noi atribute cen­trului civic al comunei . Prin­tre acestea se numără un com­plex comercial, un bar expres și un bloc cu 12 apartamente, care vor fi date in folosință în cursul acestui an. ObidetLae si etaj­ cu­atura­t în centrul comunei Horia se află în construcție, în sta­diu destul de avansat, două importante obiective social­­culturale. E vorba de un ma­gazin universal cu etaj și de un cămin cultural, care va cuprinde o sală de festivități cu 340 de locuri, o bibliotecă și o sală pentru oficierea că­sătoriilor. Ambele construcții vor fi date în folosință în tri­mestrul IV al anului la curs. RĂSPUNSURI Activitatea colegiului se va îmbunătăți Colegiul medicilor și farmaciștilor, ca urmare la articolul nostru „Răspunsul nu ne poate satisface" publicat în nr. 1013, ne informează că a primit, prin Direcția sanitara a județului Neamț, reclamațiile făcute de N. Tomul­i­sa și Gh. N. Gherasim și a delegat cîțiva medici, membri ai colegiului, care vor efectua cercetările necesare. Urmează ca în termenul legal, colegiul să se întrunească, să analizeze și să tragă concluziile care se vor desprinde, pe care se angajează să ni le transmită și nouă. In legătură cu dr. Margareta Mihai, care n-a răspuns nici a doua oara invitației colegiului pentru discutarea abateri­lor sale, ni se comunică următoarele : potrivit prevederilor­­ regulamentare, cazul său a fost discutat pe baza dosarului în­tocmit. Colegiul a stabilit că dr. Margareta Mihai a încălcat prevederile art. 27 și 32 din regulament și a hotărît în unani­mitate sancțiunea de „blamare în fața personalului medico­­sanitar di­n Spitalul unificat Piatra Neamț". In încheiere se mulțumește redacției pentru că prin arti­colul amintit a contribuit la întărirea prestigiului Colegiului medicilor și farmaciștilor al județului Neamț. Termenul e cam îndepărtat La nota noastră intitulata „Pe strada Speranței". Comite­tul executiv al Consiliului popular Roman ne răspunde că acolo se cunoaște că în fața spitalului au apărut gropi în care se adună apa cînd plouă și că, potrivit planificării lu­crărilor, situația va fi remediată pînă la data de... 31 iulie 1971. Nouă mi se pare că termenul e cam îndepărtat. Să nu lăsăm lucrul la jumătate Inspectoratul sanitar de stat al județului Neamț ne răs­punde, la scrisoarea publicată sub titlul „O situație care nu mai poate dăinui“, că a luat unele măsuri pentru igienizarea zonei din spatele blocului A1 de pe bulevardul Dacia — Pia­tra Neamț. în prezent unitatea „Intim" are 2 lăzi metalice pentru colectarea gunoiului menajer și o magazie de amba­laje și cărbune căptușite cu plăci P.F.L., alt magazin al C.C.L. „Industrial" are și el acum ladă metalică cu capac pen­tru reziduuri, asociația de locatari și-a reparat încăperea pentru depozitarea gunoaielor. Toate bune, dar ele sînt deocamdată amplasate tot acolo, într-un spațiu restrîns și sub ferestrele unor apartamente de la blocul A1. Dacă acest amplasament nu se poate schimba decit cu avizul mu­ni­cipalității, de ce să șu­ ce ceară acest aviz ? Dacă așa stau lucrurile, e bine Un răspuns complet și la obiect ne trimite Comitetul exe­cutiv al Consiliului popular municipal Piatra Neamț la cele 3 note critice apărute la rubrica „Cuvîntul opiniei publice" din nr. 998 al ziarului nostru. Am reținut că pînă la 20 iunie 1971 curtea maternității va fi amenajată și dotata cu spații verzi, alei, bănci, pubele pentru gunoi etc., că spațiul din strada A. Ipătescu, din fața sediului cooperativei „Deservirea“ a fost dat în seama acesteia (după ce i s-a reparat gardul) pentru a fi săpat și plantat cu flori, în fine că s-au stabilit toate măsurile și s-au început deja o serie de lucrări prin care să se rezolve problema alimentării cu apă a coloniei Săvinești. CREDITELE ACORDATE POPULAȚIEI IN CONCORDANTA CU SPIRITUL DE ECONOMISIRE Acordarea de credite populației pentru construirea de locuințe proprietate personală reprezintă un nou și important sprijin pe care statul nostru îl acordă cetă­țenilor cu venituri mai mici și care pentru obținerea unei locuințe ar avea nevoie de o perioadă mai îndelungată de economisire. Acest sprijin este solicitat îndeosebi de tineret, căruia i se alocă peste 60 la sută din totalul creditelor acordate. De la 1 ianuarie 1970, de cind Filiala C.E.C. Piatra Neamț a preluat de la Banca de Investiții întreaga activi­tate de creditare a populați­ei pentru construirea de locuințe proprietate perso­nala, s-au acordat 1.S00 Credite valorînd peste mai mult de 46 Numai pentru milioane lei, constituirea avansului minim au beneficiat, de credit peste 605 cetă­țeni, cu o valoare de peste 8 milioane lei. Alți peste 260 de cetățeni depunători la C.E.C. și-au constituit avan­sul minim sau au achitat in­tegral costul apartamentu­lui din fonduri proprii. • Toate acestea reflectă pre­ocuparea ce se manifestă in rîndul populației pentru folosirea judicioasă a veni­turilor sale, a păstrării econo­miilor la C.E.C pînă la utili­zarea lor in scopul pentru care au fost strinse. Astăzi, economisirea de­vine o necesitate obiectivă pe măsura creșterii nivelu­lui de trai, care orientează cererea de consum a popu­lației spre bunuri și servicii de valori mai mari. Acest proces de economisire devine mai evident pe măsură ce apar surse suplimentare de venitu­ri, pe lângă cele permanente, ale populației. De exemplu, în lunile martie și aprilie 1971, cu ocazia plății premiilor depunătorilor anuale, numărul la C.E.C. a crescut cu peste 600 în orașul Piatra Neamț. Dintre aceștia, peste 850 au devenit posesori ai cite unui libret de econo­mii cu dobîn­dă și ciștiguri în autoturisme, pentru a participa­ la tragerile la sorti trimestriale. Ei se alătură celor peste 8.000 care aveau deja asemenea instrument de economisire. Ponderea sumelor atrase la C.E.C., nu este numai P­e acest libret de economii, Oam­­enii muncii econom­­isesc și pe alte instrumente d­e economisire pe c­are le prefe­ră, după cum confirmă și faptul că în Piatra Neamț avem 1 libret la 2 locuitori. Creșterea continuă a ni­velului de trai și procurarea Prin economisire de bunuri de valori mari este confir­mată și prin faptul că numai de la 1 ianuarie 1970 și până în prezent s-au înscris pentru cumpărări de autoturisme peste 280 de depunători. La aceștia se mai adaugă, tot pentru această perioadă, cei 23 posesori de autotu­rism­ie obținute la tragerile la sorti a libretelor de economii cu dobîndă si cîstiguri în auto­­turisme. In concluzie, se poate spune că spiritul de econo­misire constituie, fără îndoia­lă, o trăsătură caracteristică a omului modern al societă­ții noastre, o condiție a progresului și bunei stări, o componentă însemnată a educației moral-cetățenești. Mihai ȘEftfiAN director al Filialei C.E.C. Piatra Neamț Vineri, 11 iunie 1971 Tv VINERI, 11 IUNIE 14.30 Deschiderea emisiunii Tenis de cîmp i România — Iugoslavia ; 18.50 Lumea co­piilor ; 19.10 Tragerea Boto 19.20 1001 de seri­i 19.30 Tele­jurnalul de seară : Sport 20.10 Reflector ; 20.25 Pa­noramic științific * 21.10 Film artistic : Oglinda cu două fețe 22.45 Telejurnalul de noapte 23 închiderea emisiunii. Radio VINERI, 11 IUNIE PROGRAMUR­I 15 Buletin de știri ; 15.05 Re­­vista economică ; 15.30 Mu­zica de estradă ; 16 Radiojur­nal ; 16.15 Din melodiile fan­farei ; 16.30 Muzică ușoară de H. Mălineanu ; 16.50 Pu­blicitate radio; 17 Pentru pa­­trie ; 17.30 Muzică populară ; 18 Orele serii ; 20 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Muzică de café-concert ; 20.55 Știința la zi ; 21 Bijuterii muzicale 21.17 Muzică populară ; 21.30 Revista șlagărelor ; 22 Radio­jurnal ; 22.30 Concert de seară 22.55 Moment poetic ! 23 Con­cert de seară (continuare) ; 24 Buletin de știri ; 0.03 —>­6 Estrada nocturnă. PROGRAMUR­II 15 Șlagăre de Temistocle Popa ; 15.20 Cîntece populare ; 15.30 Radio-școală ; 16 Radio­jurnal ; 16.15 Muzică ușoară 16.30 Cvartetul în do minor de Radu Paladi; 16.55 Sfatul me­dicului ; 22.30 Mari cupluri a­le iubirii Romeo și Julieta 23 Buletin de știri ; 23.05 Fes­tival Pro Musica­­ antiqua — Bremen 1970 ; 23.45 Patru lie­duri de Bogdan Moroianu pe versuri de George Bacovia s 0.13 Concert pentru orchestră de Witold Botoslavski 1­0.55 — 1 Buletin de știri. SIMBATA, 12 IUNIE PROGRAMUR­I­ L —■ 9.30 Muzică și actualități­­ 9.30 Miorița ; 10 Buletin de știri ; 10.05 Fragmente din o­­pereta „Crai nou“ de Ciprian Porumbescu ; 10.20 Piese ins­trumentale . 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova ; 11 Buletin de știri ; 11.05 Muzică ușoară ; 11.15 Radioclub turis­tic ; 11.30 Formații corale cameră; 12 Gintă Johnny Do­­de­relli ; 12.10 Recital Petre Munteanu ; 12.30 Intîlnire Cu melodia populară și interpre­tul preferat ; 13 Radiojurnal ; 13.15 Avanpremieră cotidiană ; 13.30 Radiodivertisment mu­zical. PROGRAMUL II 6 — 8.10 Program de diffl­­nență ! 8.10 Tot înainte ! 8.25 Mari interpreți: Pablo Ca­sals ; 9 Cîntă­torul de copii al Radioteleviziunii ; 9.10 Me­lodii populare ; 9.30 Buletin de știri­­ 9.35 Selecțiuni din opereta „Timpul chitarelor“ de Rotez; 10 Divertisment pentru octet instrumental „Din isprăvile lui Păcală“ de Tudor Ciortea­n 10.20 Muzică ușoară ; 10.50 Cîntece și jOCUri populare ; 11.20 Interpreți și orchestre de muzică ușoară ; 11.55 Știința ia zi ; 12 Buletin de știri ; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.18 Cîntă Ioana Crăciun și Constantin Dobre ; 12.30 Muzică ușoară ; 13 Ra­diojurnal 1 13.15 Concert de print . 14 Buletin de știri i 14.05 De toate pentru toți. Cinema PIATRA NEAMȚ - Pano­ramic (tel. 12247) * „Facerea lumii* — Colea Răutu, Petrescu și Liviu Ciulei, Urm­e in fruntea distribuției unui film românesc semnat de Gheorghe Vitanidi* (10. 15 I 17 I 19­­­21). — Pieței ira­­ tel. 12404) . „Bătălia pentru Alger" — un pasionant film politic despre lupta pentru independență a patrioților algerieni, datorat regizorului Gillo Pontecorvo. SĂVINEȘTI . Arta : „Patri­cia și muzica" —­ comedie mu­zicală realizată în studiourile spaniole ț protagonistă — Ro­­cio Dureas (15 ; 17 ; 19 ; 21). ROMAN — 23 August (lei. 1572)5 „Genoveva de Brabant“ *“ coproducție hispano-italiană ecranizare a celebrei legende medievale (10 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21). — Victoria (fef. 1770) i „pe sudul gheții“ — film austriac, aurii- ca pretext o poveste de dragoste, consumată în fastuo­sul ciitor £ J unei reviste pe gheața , 1 : 18 : 20). Tîrgu NEAmȚ — Victo­ria (tel. 306) : „Clanul sicilie­nilor“ — un excelent film po­lițist francez , pe generic Jean Gabin, Alain Delon, Lino Ventura (15; 17,30: 20). BICAZ Central : „Șarada“ — divertisment, american de factură polițistă ; în rolurile principale : Gary Grant, Audrey Hepburn (18 . 18, 20). TARCAU : „Străinul“ ecranizare­a romanului lui Ti­­­tus Popovi­ci ; In distribuție : Irina Petrescu, Ștefan Iorda­­che,Forry Eterie (16, 19). Muzee PIATRA NEAMȚ: Muzeul județean de istorie — str. Li­bertății nr. 1. Muzeul memorial „Calis­­trat Hogaș“, str Calistrat Ho­gaș nr . 1 ROMAN • Muzeul de istorie str. Guze Vodă nr. 33. “ Secția de artă str. Mihai Efilî hescu nr. 3.

Next