Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)

1971-04-22 / nr. 982

Joi, 22 aprilie 1971 țmiIl­lli HII lUI III/IIUIHIilil HIfMlii CEAHLĂUL Ș Aprecierea elevului cu­ mul­te aproape de adevărata lui valoa­­­­re este o problemă centrală a­­ pedagogiei moderne. Țintind­­ spre acest deziderat, s-au adus­­ crit­ici mai mult sau mai puțin te­înverșunate diverselor sisteme­­ de apreciere a școlarului și, în­­ primul rînd, a celui de apreciere Ș prin­ notă. S-a spus între altele i ^ „a nota un tînăr cu cifre și a-l­­ trimite în viață cu ele este in­­­­compatibil cu adevărata pedago­­­­gie“ (V. Pavelcu). Evident, cri­­­­tica este foarte aspră și, într-o­­ mare măsură, adevărată. Trebu­­­­ie să ținem cont însă că școala­­ actuală nu dispune încă de pro­­­­cedee superioare de control al­­e elevului, așa că, rămînînd nota­­­­rea ca mîjloc de bază, e necesar­ă să fie a­mănunțit cunoscute cît mai a­­implicație pe care­­ nota le are asupra elevului.­­L Vom analiza în cele ce urmea­­­­ză cîteva aspecte esențiale ale­­ procesului de evaluare prin­te notă a randamentului muncii. § In primul rînd nota are un ca­­­­racter reglator al con­­­­duitei elevului. în primii ani te de școală, legătura dintre notă § și rezultatele muncii școlare nu­­ e sesizată de elev, datorită dez­­­e­vol­tării incomplete a dimensiu­­­­nilor personalității Treptat, a­­­­precierea făcută de profesor Ș este acceptată de către elev și § devine autoapreciere, și apoi 5 autocontrol. Prin notă, școlarul Ș își dă treptat seama de exigen­te­le, de criteriile de apreciere, se­­ cunoaște pe sine. Demonstrația § ne-o face Jocul variabil al no­te­telor în primii ani de școală,­­ datorat lipsei deprinderii de a­­ învăța și dificultății de a se a­­­­precia în funcție de exigențele­­ școlii și nivelul propriu de­­ aspirații. In depășirea acestui te­stadiu, nota este un factor con­tributiv. Un elev se mulțumește cu nota cinci, altul cu șapte, opt în sfîrșit, ex­istă elevi care nu sunt mulțumiți decit cu nota zece. Acum, școlarul este pîndit de două pericole t unul, învăța­­rea pentru notă, altul legat, de primul, sensibilizarea excesivă față de notă. In asemenea situa­ții, funcția notei, de control și indice al muncii școlare, dege­nerează, devenind scop în sine. Asemenea deviații sunt pericu­loase pentru că se pot fixa și permanetiza pe tot parcursul vieții și au un efect deformant asupra personalității individului, în ceea ce privește sensibilizarea excesivă față de notă, ea este strîns legată de temperamentul și caracterul elevului. Unii elevi se descurajează ușor dacă pri­­mesc o notă inferioară celei pe care o așteaptă ! Alții sînt ne­păsători. Ce-i de făcut cu ase­menea elevi ? Există păreri că uneori trebuie să punem note de încurajare, adică note care nu exprimă valoarea randamen­tului, ci aspirațiile elevului. Acest lucru contrazice funcția notei, de autoapreciere echita­bilă. Ce cred colegii elevului astfel notat despre măsura de justiție a profesorului. Se in­filtrează în mintea elevilor ideea unui factor arbitrar și de părtinire cu efect opus acelui urmărit. E bine dec­i, ca nota­rea să se facă după merit, iar încurajarea să fie asociată de verbal. Priind nota cuvenită,­­ profesorul formează la școlar o­­ atitudine justă față de aprecie­­­­re, de dirzen­ie, dorința de a în­­­­frunta obstacolele și greutăți­­­­le ivite. Dacă nota e corectă și­­ elevul e conștient de valoarea­­ sa, notarea poate avea o semni­­­­ficație prognostică, adică de­ te vine mijloc de control și auto-­­ control al aptitudinilor și posi­­ta­bilităților elevului. Notarea Ș după merit impune capacitate de din partea profesorului de a­ face diagnostic diferențial, adi­­ce­că posibilitatea de a face deo­­­e­sebire între un răspuns memo­­te­zat, mecanic și unul izvorît din­­te­tr-o asimilare organică, logică­­ a cunoștințelor. Se ignorează uneori faptul că te nota nu trebuie să fie doar pe măsura cantității de informație, de ci să indice și posibilitățile de de a rezolva o problemă prin sin­­te­teze și transfer de­­ informație și de la o situație la alta. Pro­­­­blema este cu atît mai impor­­te­tantă, cu cît „roadele" proce­­de­sului de învățămînt apar nu­­ imediat, ca într-un proces in­­te­dustrial, de pildă, ci după un te număr de ani. O mențiune în te plus pentru clasarea nepedago­ te­gică a unui elev ca „slab“ sau " „neinteligent". îndoparea aces­­te­tuia cu meditații nu va avea alt­­e efect decit subminarea voinței­­ și independenței de acțiune a­­ elevului. Stabilirea de către te psihologul școlar a cauzelor și­­ crearea unui climat efectiv, a te unei motivații corespunzătoare, te prin acțiunea convergentă a te școlii și familiei, este calea cea și mai bună pentru integrarea te acestor elevi într-un proces in­­te­structiv — educativ de nivel­ul superior, te Semnificațiile complexe ale notării catedra Expoziție de metal­o­­plastie (Urmare din part. I) angajate. Elocvente în acest sens compozițiile „Odă“, „Soarele Bistriței“, „Tinerețe“, „In mina noastră“ etc. Sub egida comitetelor de femei Miercuri, 20 aprilie, la Piatra Neamț și Tazlău au avut loc două ample manifes­tări, organizate de Comitetul județean Neamț și Comitetul municipal Piatra Neamț al femeilor. In sala mică a Casei de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț, peste 200 de femei au participat la simpo­zionul „Femeia — factor activ in făurirea societății socialis­te multilateral dezvoltate“ în cadrul căruia și-au dat con­cursul ing. Adriana Tomules­­cu, prof. Eugenia Rivezeanu și prof. Sofia Burculeț. La Tazlău, în fața une­i asisten­țe numeroase, au vorbit dr. Otilia Berbescu despre ocroti­rea sănătății în statul nostru socialist și Ecaterina Bordeia­­nu, vicepreședintă a Comitetu­lui județean al femeilor, despre contribuția femeilor din Tazlău la înfrumusețarea și gospodărirea comunei. Făcînd parte din manifestă­rile organizate în cinstea semicentenarului, asemenea acțiuni vor mai avea loc pînă la sfîrșitul acestei luni, la Roznov, Ceahlău, Dragomi­­rești, Grințieș și în alte loca­lități ale județului. W /////////////////////////////////////// Folosirea utilajelor (Urmare din pag. 1) știa din timp că va veni iarna, însoțită de acele condiții mai puțin prielnice. Dar considerăm că se mai puteau lua unele măsuri care să înlăture pe cit posibil o parte din efectele dăunătoare. Cit despre celelalte cauze care ne-au fost prezenta­te ne permitem o întrebare : Gi­ ne credeți că ar fi trebuit să insiste îndeajuns asupra acelor probleme relatate, tovarășe inginer șef, dacă nu în primul rînd dumneavoastră, împreună cu ceilalți factori de conducere d­in fabrică ? Folosirea cu maximă eficiență a­ capacităților de producție, a tehnicii noi cu care este în­zestrată industria noastră, im­pune perfecționarea permanentă a așezării producției pe baze științifice, ținînd cont de cele mai moderne metode de con­­ducere și organizare. Despre această problemă și la fabrica din Bicaz s-au întocmit dosare destul de voluminoase, s-au purtat ample discuții, dar se pare că aplicarea unor studii s-a oprit în acest stadiu. Nu mai departe, în luna decembrie, a anului precedent, de exemplu, o ședință a comitetului de di­recție a avut ca temă tocmai creșterea indicilor intensivi de folosire a utilajelor. S-a propus atunci o nouă circulare care să soluție de re­­permită re­cuperarea prafului reținut de electrofiltrele de la toate cele 7 cuptoare de clincher. Tot atunci s-au stabilit o serie de măsuri care să ducă la îm­bunătățirea regimului de ardere. Temele puse în discuție au fost numeroase, măsurile stabilite au fost multe. Cite însă pină la ora actuală și-au găsit rezolvarea ? Foarte puține. De aceea se pare că la fabrica din Bicaz e nevoie, în primul rînd, de o organizare a organi­zării. Și în această direcție căile pe care se poate acționa sunt multiple. Un rol important trebuie să-l aibă factorii de conducere a producției și, în special, maiștrii, care prin specificul muncii și pregătirii lor sunt în măsură să cunoască în fiecare loc de muncă, la fiecare mașină, cauzele care fac ca acestea să nu fie complet folosite, să nu dea randamentul prevăzut. In viitor, comitetul de direcție va trebui să pună un accent deosebit pe ridicarea calificării cadrelor, știut fiind că numai în condițiile existenței unor muncitori bine pregătiți, producția se desfășoară cu rezultate cit mai bune, întreprinderea mecanică Piatra Neamț. In foto j Muncitorul Ion Trancă efectuînd lucrări de sudură. Combinatul siderurgic Galați RECRUTEAZĂ PINA LA 30 APRILIE, muncitori necalificați pentru a-i califica în meseriile î — finisatori laminati — cocsari — zidari șamotori ACTE PENTRU ÎNSCRIERE: — copie legalizată de notariat de pe certificatul de studii (7—8 ani); — copie nelegalizată a certificatului de naștere. Solicitanții se vor prezenta la serviciul învățămint. Fabrica de hîrtie și cartoane „COMUNA DIN PARIS" I ANGAJEAZĂ:­­ Șef serviciu aprovi­­­­zionare - desfacere Condiții de angajare prevăzute de H.C.M. 914/1968. Informații la telefon: 12830; 12831, interior 144. «« » IBHff la SPOR­TBIBBl Campionatul județean de fotbal DANUBIANA ROMAN — CELULOZA PIATRA NEAMȚ 1—0 (1—0). Deși au fost avan­tajați în prima parte a jocului de vîntul puternic, jucătorii de la Danubiana nu au reușit să înscrie decit o dată, in minutul 20, cind balonul centrat de fundașul Dom­inte, urcat în atac pe extrema dreaptă, a fost reluat cu capul de Munteanu în plasa porții apărate de Miklós care cu cîteva minute mai înainte nu putuse fi bătut la penaltiul executat de Bîrgăoanu. De altfel, apărătorul buturilor echipei oaspete a fost în deosebită vervă, smulgînd aplauzele publicului în repetate rînduri. In c­iuda golului primit, Celuloza nu și-a pierdut din siguranță și ambiția cu care s-a apărat, reușind ch­iar să contraatace periculos (mai ales după pauză). In felul acesta, înaintarea echi­pei oaspete i-a dat și portarului romașcan Dedu posibilitatea să se remarce prin cîteva inter­venții salutare, dintre care una la un șut — bombă expediat de .. . propriul fundaș Domin­­te ! Fluierul arbitrului M. Du­mea (Roman) a consemnat ast­fel in final un rezultat „mini­mal“, care aduce gazdelor două puncte prețioase pentru menți­nerea poziției fruntașe în cla­sament. HIRTIA PIATRA NEAMȚ — VOLANUL BICAZ 0—2 (0—0). Nereușind să învingă vicisitudi­­nile unui teren dur și plin de praf, cele două echipe au oferit puținilor spectatori o dispută plată, cenușie, lipsită de mo­mente „tari“. Prima repriză, mai ales, a fost­ o hărțuială oarbă între cele două careuri, întreruptă d­in cinci în cinci de ratările lui Meder, Sandu, Mi­­trea (Hîrtia) și Stănescu (Vo­lanul). Procedeul tehnic la mo­dă în acest meci a fost... lur­tul și datorită lui au și căzut cele două goluri d­in repriza se­cundă. După ce Mihăilescu (Hîrtia) beneficiază în min. 47 de un luft infantil al fundașu­lui Ungureanu (Volanul), rămî­nînd singur cu portarul Cons­tantin, dar nereușind formaiita­­tea golului, oaspeții pun stă­­pînire pe joc și înscriu de două ori prin Stănescu, care a specu­lat cu abilitate (min. 55 și 71) inexactitățile flagrante din jo­­cul apărării adverse. La 2—0 pentru bicăzen­i, jocul devine ceva mai interesant. Atacurile furibunde ale gazdelor rămîn însă fără rezultat, deoa­rece mizează prea mult pe ex­periența Și șutul decisiv al lui Mader, care marcat necruțător de apărătorii Volanului, nu re­ușește decît o singură fază no­tabilă, în min. 84, irosită însă de Chiriac, care trimite balonul peste poarta goală ! Brigada romașcană avîndu-l la centru pe N. Toma a con­dus corect un meci fără pro­bleme deosebite.­ ­ Radu IRIMESCU, corespondent METALUL _ BRADUL PIATRA NEAMȚ ROZNOV 2—0 (0—0). Deși oaspeții porneau ca favoriți (după o suită de rezul­tate favorabile) fotbaliș­tii gazdă au obținut victoria la capătul unei partide echilibrate — în special în prima repriză presărată insă cu numeroase intrări periculoase ale pietreni­lor, sancționați prompt de arbi­tru pentru aceste infracțiuni. Primele 45 de minute se des­fășoară intr-un ritm alert, im­primat de ambele părți, însă nu se concretizează nimic, deoa­rece lipsește clarviziunea în fazele de poartă. Pauza a fost un sfetnic bun pentru metalur­­giști, care operează cîteva mo­dificări inspirate în formație și roadele nu întîrzie să se a­rate­­. Parnichi îl găsește cu o pasă înserie excelentă pe Berea, care peste portar (1—0) , apoi, nu peste mult timp, ace­lași Berea sesizează avansarea portarului advers și șutează lung, peste portar, înscriind spectaculos (2—0). Pietrenii mai au și două bare, datorate aceluiași teren, a­­flat în vervă deosebită. Cu toate eforturile depuse pînă în final, nu se va mai­ realiza însă nici un gol. Vom consem­na însă eliminarea din teren a lui Parnichi (Metalul) și a lui Cioineag (Bradul), precum și avertismentul primit de Cenușă (Metalul). Bun arbitrajul brigăzii con­duse de D. Bîgu (Piatra Neamț).. AUTOBUZUL PIATRA NEAMȚ — INDUSTRIA LOCA­LĂ PIATRA NEAMȚ 4—0 (3—0). Caracteristica genera­lă a acestei partide a­ fost dis­puta aprigă pentru fiecare ba­lon și — implicit — pentru cele două puncte puse în joc. Reușita echipei Autobuzul a prins destul de repede contu­ruri categorice, datorită celor trei golu­ri Înscrie de Ciobanu (două) și Baltag. De la acest scor, Industria locală va recurge, în lupta pen­tru limitarea „dezastrului", la mijloace mai puțin sportive , vociferări, proteste la deciziile arbitrului, lovirea adversaru­lui. Se împart avertimente în dreapta și în stingă, dar pînă la sfîrșitul partidei nu va fi eliminat nici un jucător, deși unii dintre ei primesc și alte două avertimente. Repriza a doua aparține teri­torial echipei Industria locală. Apărarea imediată a Autobu­zului absolut rezolvă însă cu succes toate situațiile, iar la unul dintre contraatacurile Au­tobuzului, Ciobanu mărește a­­vantajul echipei sale la 4—0. Bun arbitrajul brigăzii con­duse de Radu Miță (Piatra Neamț), de la care așteptam mai multă intransigență în sancționarea abaterilor. Ion IONESCU, corespondent Alte rezultate din etapa a XVI-a : Retonul Săvinești — Be­tonul Roman 3—0 (la juniori: 5—1). CLASAMENT Celelalte rezultate înregistrate în partidele echipelor de juniori: Hîrtia — Volanul 2—0; Metalul — Bradul 0—4; Danubiana — Celuloza 15—0 (1); Ind. Locală — Autobuzul nedisputat, .cumuli 1. DANUBIANA ROMAN 2. RETONUL SĂVINEȘTI •. 3. CELULOZA PIATRA NEAMȚ 4. CONSTR. PIATRA NEAMȚ 5. BRADUL ROZNOV 6. METALUL PIATRA NEAMȚ 7. AUTOBUZUL PIATRA NEAMȚ 8. VOLANUL BICAZ 9. BETONUL ROMAN 10. HÎRTIA PIATRA NEAMȚ 11. IND. LOCALĂ PIATRA NEAMȚ 12. CETATEA TÎRGU NEAMȚ 16 12 2 2 42— 8 26 16 11 3 ’2­ 41—11 25 16 9 5 2 24— 8 23 16 9 4 3 32—21 22 16 8 2 6 25—19 18 16 7 2­7 20—22 16 16 5 5 6 22—22 15 16 5 2 9 19—24 12 16 4 3 9 26—41 11 16 3 3 10 18—30 9 16 3 3 10 23—46 9 16 1­4 11 8—49 6 ÎNTREPRINDEREA MECANICA ROMAN angajeaza: 2 lăcătuși categoria IV -VI cu practică în reparații poduri rulante; absolvenți ai școlii profesionale; 3 lăcătuși categoria IV-VI pentru repa­rații și intervenții la utilaje în ramura construcțiilor de mașini. Solicitanții se vor adresa la întreprinderea mecanică Roman, serviciul personal, str. Ștefan cel Mare nr. 258, telefon 1701. Fabrica de celuloză și hîrtie „RECONSTRUCȚIA“ Piatra Neamț ANGAJEAZĂ șef depozit gestiune complexă cu îndeplinirea următoarelor condiții : • studii : liceu teoretic, economic etc. sau școala medie ; • condiții de stagiu : 2 ani in munca de gestionar și 4 ani în funcții administrative ; • condiții de vîrstă : minim 21 ani împli­niți la data angajării; • garanție suplimentară prin afectarea u­­nor bunuri imobile sau mobile ; Salarizarea în conformitate cu H.C.M. 914/ 1968, între limitele 1.340 — 1.720 lei lunar, plus sporul de vechime neîntreruptă, șef birou de afaceri cu îndeplinirea următoarelor condiții • studii economice superioare ; • 8 ani vechime în funcții economice ; Salarizarea în conformitate cu H.C.M. 914/ 1968, între limitele 2.300 — 2.950 lei lunar, plus sporul de vechime neîntreruptă. . Pag. 3 SEMNALAM Uite - așa, c-așa-i la noi ! Intr-una din nopțile trecute, un chefliu a vizi­­tat blocurile din cartie­rul Mărăței II, a comis cîteva indecente, a sunat lung la ușile locatarilor in căutarea unor tovarăși de pahar, pierduți nu știa nici el unde (de alt­fel visul nu știa nici unde se află) a dat buz­na chiar etc. etc. In într-o locuință treacăt fie spus, starea în care se a­­fla ar fi putut produce panică printre copii. Dacă ar fi fost răufăcător, nu s-ar fi descurcat de­loc greu intr-un cartier în care există lămpi, dar nu există lumină, există ca­blu telefonic, dar nu sunt instalate încă telefoanele (și toate astea de luni de zile !) in care nu există măcar un sectorist sau un paznic. Dar treburile cam așa se fac , întîi să se întimple ceva, că Pe urmă se... rezolvă. Și-a primit porția Intr-un articol publi­cat in ziarul nostru la ru­brica „Pe teme de educa­ție“ "incriminam fapta in­ginerului Diaconu Victor, care, sustrăgînd mai multe avize de expediție de lemne de la UEIA Tîrgu Neamț, le-a com­pletat fictiv și le-a co­mercializat în interesul buzunarului său, primind de la m­ai mulți cetățeni peste 4.500 lei. Suntem­ informați că faptele ne­curate ale inginerului au fost sură, sancționate pe mă­Judecătoria locală Piatra Neamț condam­­nîndu-l pe D. V. la an închisoare. Liniște torturata Pe Antonică Ion, de la Tămășeni, îl cunoaște sa­tul ca pe un cal breaz Cind urcă dumnealui la volanul tractorului și­­ pornește pe ulițe, pas de-ți mai găsește liniș­tea ! Credeți că omul nos­tru umblă cu vreo trea­bă ? Aș­­­lese, pur și sim­plu, la... plimbare. Adă­ugați la cele de mai sus și obiceiul pe care îl are de a se urca la volan cu capul „umflat“ de băutu­ră, (din fericire a fost oprit înainte de a comite un accident), și aveți i­­maginea tractoristului Ion Antonică, omul care torturează liniștea cetă­țenilor cu zgomotele trac­torului cind ți­e lumea mai dragă.­­Dacă între timp I.A. s-a schimbat, ceea ce n-ar putea decis să ne bucure, să știți că și sancțiunea dată de or­­ganele de miliție a fost bună la ceva ! Gei care au urechi de auzit),.. Mica publicitate PIERDUT diplomă de medic nr. 612/1958 — 310 pe numele RADAfIUȚA MIRGEA VA­­SILE, eliberată de institutul de medicină și farmacie Iași. O declar nulă. Școala profesională specială nr. 28 comuna Ștefan cel Mare județul Neamț ANGAJEAZĂ • Administrator unitate școlară în urmă­toarele condiții: studii medii și 2 ani vechime în funcții administrative.­­ Cererile se vor adresa Școlii profesionale speciale nr. 28 Șerbești — comună Ștefan cel Mare. Informații suplimentare se vor cere la te­lefon interurban 29.

Next