Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)
1971-05-16 / nr. 1003
í ÍANUL IV, NR. 1003 DUMINICA, 16 MAI 1971 4 PAGINI 30 BANI Breviar industrial romașcan Prima etapă încheiată cu succes La întreprinderea mecanică din Roman s-au terminat lucrările de închidere a halei monobloc aferentă noii turnătorii de fontă cu o capacitate anuală de 23 000 tone piese turnate (care va fi cea mai mare turnătorie de fontă pentru mașini-unelte din țară), închiderea halei — cu o suprafață de 24.000 m.p. — constituie una dintre etapele importante în execuția lucrărilor noii turnătorii. Lucrul continuă acum cu intensitate,la instalațiile conexe și la fundațiile pentru utilaje. Se preconizează ca la sosirea principalelor utilaje de la furnizori, fundațiile să fie gata pregătite pentru a se trece imediat la montaj, reducîndu-se total timpul de staționare. Ritmul inițial — menținut și depășit Colectivul întreprinderii de prefabricate din Roman a obținut rezultate remarcabile în perioada care a trecut de la începutul anului. Realizările cumulate de la începutul anului și pînă acum, evidențiază faptul că la producția globală și producția marfă sporurile se ridică la 6.200.000 lei și — respectiv — 11.300.000 lei. Productivitatea muncii a crescut de asemenea, cu 1,2 la față de plan. Totodată, sută au fost realizate peste prevederi , 2.542 m.c. prefabricate din beton, din care 3S5 m.c. panouri mari, ,5.200 m.p. fîșii planșee, 370 m.c. stlpi LEA și 1.100 m.c. diverse elemente prefabricate. Noi produse de mobilă Gama produselor fabricate la întreprinderea de industrie locală „Mobila“ din Roman este în continuu proces de diversificare și adaptare la cerințele diverșilor beneficiari. Pentru o viitoare expoziție ce se va organiza la Moscova, de exemplu, întreprinderea romașcană prezintă două tipuri de mobilă semisculptată în vederea contractărilor pentru anul viitor. Pentru cerințele pieții interne, anul acesta s-au introdus în fabricație alte tipuri de mobilă. Este vorba de nouă bibliotecă, de supraetapjarea bibliotecii „Mediaș“, masă de telefon, masă extensibilă pentru sufragerie etc. In momentul de față, se lucrează la alte 10 prototipuri de mobilă care vor satisface mai bine cerințele și gustul cumpărătorilor. JK. CONVOCARE Comitetul executiv al Consiliului popular județean Neamț In temeiul dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 57/1968 de organizare și funcționare a consiliilor populare . DECIDE: ARTICOL UNIC. Se convoacă Consiliul popular județean în cea de a noua sesiune ordinară pentru data de 29 mai 1971, orele 9,00, cu următorul proiect al ordinii de zi : 1. Verificarea legalității alegerii unor deputați în consiliul popular județean ; 2. Darea de seamă a președintelui Tribunalului județean ; 3. Darea de seamă a procurorului șef al Procuraturii județene; 4. Adoptarea proiectului de stemă a județului ; 5. Proiect de hotărîre privind revocarea unui judecător ; 6. Proiect de hotărîre privind ratificarea unor decizii adoptate de comitetul executiv. PREȘEDINTE: ȘTEFAN BOROȘ SECRETAR: PETRE RISIPEANU Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Complexul avicol din situ îin cursul dimineții de sîmbătă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru Comitetului Executiv, al prealzidiului Permanent, secretar al CC al PCR, președintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de țărani cooperatori din comunele Lungulețu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Brănești, Costești-Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din împrejurimi. Cei prezenți ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al CC al PCR, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii, și apelor. Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor industriale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului județean Dîmbovița al PCR, președintele Consiliului popular județean, și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să viziteze mai întîi moderna stație de incubație a complexului, unde se află expoziții de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obținute la nivelul întregii țări. Apoi, directorul general al complexului avicol Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii noii unități dată parțial în folosință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, precum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid și de stat. Organizat pe principiul producției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creșterea păsărilor de producție, incubatoare, fabrică de nutrețuri, combinate și abator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și automatizate. Recent au intrat în funcțiune patru ferme de producție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populației bucureștene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creșterii eficienței economice și a asigurării dezvoltării, concomitent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că in faza finală complexul va produce 20.000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actualului cincinal. Oaspeților li se prezintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți, sunt salutați de președinții mai multor cooperative agricole de producție din apropiere, care, în numele țăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mulțumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei înmînează Nicolae Ceaușescu, tovarășului celorlalți oaspeți, cadouri simbolice, angajîndu-se să-și aducă întreaga contribuție la dezvoltarea cooperativelor lor, la creșterea producției și îmbunătățirea activității economice, ca semn al recunoștinței pentru noile măsuri întreprinse de partid și de stat în vederea creșterii bunăstării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate și fericire, noi succese în munca pentru obținerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creșterea puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, indicațiile secretarului general al partidului date și cu acest prilej pentru dezvoltare mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou imbold in activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mărețelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea creșterii păsărilor în țara noastră. (Agerpres). In aceste zile pe ogoare NICI O CLIPA DE RAGAZ IN LUPTA CU BURUIENILE Participarea masivă a cooperatorilor la lucrările de întreținere a culturilor, care se desfășoară din plin în cooperativele agricole de producția din județ — iată aspectul caracteristic surprins ieri în tarifalele unităților agricole. La Căciulești, Girov, Dulcești, Ștefan cel Mare etc., sute și sute de cooperatori sînt angajați în marea bătălie a pîinii, care,începută odată cu semănatul, trece acum — la întreținerea culturilor — printr-o fază de care depinde în cea mai mare măsură soarta recoltei. Ințelegînd pe deplin acest deziderat harnicii cooperatori de la CAP Ștefan cel Mare au terminat ieri prima prașilă la sfecla de zahăr pe întreaga suprafață de 150 ha, urmînd ca toate forțele să fie folosite la prășitul florii-soarelui, lucrare efectuată deja pe 50 din cele 73 ha afectate acestei culturi. „Dacă în anii trecuți — ne spune secretarul comitetului comunal de partid, — aveam greutăți în ceea ce privește forța de muncă, în acest an numai la brigada Cîrligi sînt prezenți în cîmp zilnic peste 100 de oameni, ceea ce nec dă siguranța că lucrările de întreținere a culturilor vor fi efectuate în timpul optim și la cei mai înalți parametri calitativi". Cu atît mai distonante apar situațiile existente în unele unități — puține la număr — unde, în ciuda timpului care permite efectuarea în cele mai bune condiții a întreținerii, lucrările sunt mult rămase în urmă față de timpul înaintat, față de posibilitățile existente.La Dragomirești, de din cele 140 ha cu sfeclă pildă, de zahăr au fost scărițe circa 174 ha, iar la floarea-soarelui, semănată pe aceeași suprafață, prășitul nu s-a început încă. Motivul? „E prea mică" — ne spune președintele Gheorghe Aprofirei. Să nu uităm însă, că buruienile cresc mult mai repede ca floarea-soarelui și optce întîrziere poate aduce importante pierderi de recoltă. La Bozieni-Ruginoasa, pe targ iarna numită Siliștea, întîlnim pe brigadierul Gheorghe Florea, de la brigada I, care controlează calitatea prașilei, la mac pe ultimii metri pătrați din cele 10 ha ale brigăzii. Brigada pe care o conduce a semănat 63 ha cu sfeclă de zahăr, din care s-au întreținut abia 25 ha, urmînd ca restul să se prășească mecanic. „Deși am vorbit cu tovarășul inginer cu două zile în urmă nu ni s-a permis să intrăm cu sapa în tarla, deoarece a trebuit să așteptăm cultivatorul ..Evident, folosirea în măsură cet mai mare a mașinilor și utilajelor din dotare e un lucru bun, dar nu trebuie să uităm nici o clipă că în aceste zile trebuie folosită din plin nu numai forța mecanică ci și toate brațele de muncă existente. Rămînem în urmă se constată și la CAP Averești, unde din cele 100 ha floarea-soarelui s-au prășit abia 50 ha, iar la sfecla de zahăr semănată pe aceeași suprafață, scăritul a fost efectuat pe abia 20 ha. Explicația acestor întîrzieri trebuie căutată în modul defectuos în care consiliul de conducere (președinte, Gheorghe Macovei), comitetul de partid pe CAP au dus acțiunea de mobilizare , muncă a cooperațiii. a. La, brigada a II-a, Petarlaua Lunca, unde două echipe efectuau prașila sfeclei de zahăr, erau prezenți circa 40—50 cooperatorii, adică mai puțin de jumătate din numărul de brațe de muncă înscrise. Aici, ca de altfel și la CAP Ion Creangă, se impun măsuri urgente pentru impulsionarea lucrărilor de întreținere a culturilor, prin mobilizarea tuturor brațelor de muncă existente. Amintim încă o dată faptul că paralel cu întreținerea culturilor trebuie continuată, atît timp cît este nevoie,, combaterea dăunătorilor. Important este ca tratamentele să fie efectuate preventiv și nu curativ, așa cum s-a întîmplat la CAP Ion Creangă, unde abia la apariția dăunătorilor la sfecla de zahăr, conducerea unității s-a gîndit să procure, în sfîrșit, produsele necesare combaterii. Succesul în campania de întreținere a recoltelor depinde de folosirea cu maximă eficiență a fiecărei ore bune de lucru. De aceea nu trebuie precupețit nici un efort pentru ca prima prașilă la toate culturile să fie încheiată la termenul stabilit. Stelian CIOCOIU De cîteva zile, instalațiile și agregatele combinatului de îngrășăminte azotoase au fost oprite pentru efectuarea reparațiilor capitale periodice, dictate de specificul producției de aici. Spre deosebire de anii trecuți, amploarea lucrărilor ce se execută între 10 și 25 mai este mai evidentă, obiectivele urmărite sunt mai clar conturate. Se muncește intens și organizat. Însoțit de inginerul șef Ioan Pralea, am trecut pe la cîteva din punctele mai importante de lucru. Lingă spălătorului turnurile înalte ale cu apă și arcali, numeroși muncitori spală cu jeturi puternice de apă și curăță cu grijă, aproape bucată cu bucată, inelele ceramice care formează umplutura.. .Viiturile de anul trecut au provocat o puternică colmatare, a cărei influență nefavorabilă asupra consumurilor specifice nu mai putea fi tolerată. Maiștrii Gheorghe Iancu și Jenică Cocîrlea supraveghează permanent executarea acestei operații migăloase, care cere un mare volum de muncă. Ceva mai departe, în turnul de degazare a apei, o brigadă condusă de maistrul Petre Stoica , și de tehnologul Dumitru Stîngu lucrează de zor la înlocuirea umpluturii lemnoase, în bună parte deteriorată de o avarie ce a avut loc in urmă cu mai bine de un an. Este o altă lucrare de proporții și de răspundere, care vine să înlăture o serie de neajunsuri ce au existat în fabricarea amoniacului. Modul în care se desfășoară reparațiile, ne spune inginerul Ioan Pralea, este rezultatul unor pregătiri minuțioase și îndelungate, începute încă din februarie. Ele au vizat, pe de o parte, stabilirea unei corelări cât mai bune cu unitățile cu care cooperăm, iar pe de alta organizarea amănunțită și din timp a tuturor lucrărilor, asigurarea completă a bazei materiale. Graficele de execuție sunt detaliate pentru fiecare operație în parte, fie că e vorba de utilaje și agregate care aveau prevăzute reparații capitale,, fie că e vorba SMARTIN (Continuare In par. a tlla) IRI CALITATEA REPARAȚIILOR executate acum — garanția succeselor viitoare ■ ■ Ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean feri dimineață a avut loc ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean, prezidată de tovarășul Ștefan Boboș. Comitetul executiv a analizat activitatea desfășurată de Institutul județean de proiectare pentru asigurarea proiectelor și documentațiilor necesare realizării planului de investiții pe anul 1972. Au fost apreciate eforturile făcute și ‘rezultatele bune ■ doblndite pînă în prezent de tînărul colectiv al Institutului județean de proiectare — realizarea și depășirea tuturor indicatorilor pe anul 1970 și în perioada celor 4 luni care au trecut din anul curent, asigurarea la timp și în general de bună calitate a documentațiilor de execuție etc. Pe baza înfăptuirilor de pînă acum, se prelimină ca pînă la 30 iunie a.c. să fie asigurate documentații pentru 77,8 la sută din volumul de investiții pe anul 1972 care se proiectează prin institutul județean, urmînd ca pînă la 30 august a.c. realizările să atingă proporția de 100 la sută, înfăptuindu-se astfel, cu 15 zile mai devreme, angajamentul asumat. Comitetul executiv a scos în evidență totodată și unele deficiențe manifestate în activitatea institutului — predarea unor proiecte cu documentația economică incompletă, elaborarea unor insuficiente detalii de execuție pentru elementele importante ale construcției, tendințe de supradimensionare a elementelor de rezistență, insuficienta urmărire pe șantiere a realizării proiectelor etc. S-a subliniat necesitatea dezvoltării unei colaborări mai active între proiectant și constructor, a punerii la dispoziție în continuare a unor proiecte ieftine și utile, mai bunei vaalorificări a forțelor de care dispune institutul pentru satisfacerea nevoilor județului. Examinînd în continuare activitatea Inspecției comerciale de stat pe anul 1970 și în primul trimestru din acest an, Comitetul executiv a stabilit măsuri pentru creșterea exigenței controlului în vederea mai bunei distribuiri, păstrări și prezentări a mărfurilor, a îmbunătățirii calității servirii populației în toate unitățile comerciale atît de la orașe, de pe traseele turistice, cît și de la sate. De asemenea, avînd în vedere unele deficiențe manifestate, Comitetul executiv a luat măsuri de îmbunătățire a activității Direcției comerciale județene, a aprovizionării populației. In încheierea lucrărilor, Comitetul executiv a adoptat unele decizii. IwuuMUmmmmnmmtmmmmmimmtmnmmmMtiiu/riHî j In pag. all*a I ALMANAH J j Curier Concursuri pionierești Consiliul Organizației pionierilor, în colaborare cu Inspectoratul școlar și Consiliul pentru educație fizică și sport ale județului nostru, organizează astăzi, 16 mai, la orele 9, în parcul municipiului Roman și pe terenul de din comuna Horia, faza sport județeană a concursului de aero, nave și rachete-modele rezervat pionierilor și școlarilor. Este anunțată participarea a peste 100 de modeliști de la școlile generale din Zănești, Rediu, Bistrița — Viișoara, Traian — Săbăoani, nr 5 Tîrgu Neamț, de la casele pionierilor din Piatra Neamț, Roman și Tîrgu Neamț. Cu acest prilej va fi selecționat și echipajul care va participa la faza republicană a concursului. Tot în dimineața zilei de astăzi, la orele 8, va avea loc la Piatra Neamț (pe dealul Valea Viei), un interesant concurs sportiv-turistic pionieresc intitulat „Ștafeta iscusinței și îndemînării“. Se vor întrece echipaje ale școlilor generale Budești — Făurei, nr. 5, Tîrgu Neamț, Casei pionierilor din Piatra Neamț. In nou traseu întreprinderea comunală Piatra Neamț și-a mai adăugat un traseu de circulație la cele existente. Incepînd de luni, 17 mai, cetățenii din anexa DOAMNA vor beneficia și ei de avantajele transportului în comun. Pentru început, legătura cu municipiul va fi stabilită de un autobuz care va efectua patru curse pe zi.Plecările din anexa Doamna la orele : 5 , 6,30 ; 12 și 19,30. Plecările din Piatra Neamț, din fața băii comunale, la orele : 4,30 ; 6 ; 11,30 și 19). Normele comerțului cooperatist în... concediu nedeterminat Sunt mulțumiți consumatorii din mediul rural de calitatea serviciilor comerciale oferite de cooperația de consum ? In dorința de a da un răspuns la această întrebare, o brigadă a ziarului „Ceahlăul" — formată din medicul NICOLAE ALBINA de la Inspectoratul sanitar de stat, Socot. major Z. IFTODE, de la Inspectoratul județean de miliție și redactorul nostru MIHAI MERTICARU — a întreprins recent un raidanchetă prin mai multe localități ale județului. Apariția unui magazin într-o comună este salutată cu îndreptățită bucurie , de săteni. Faptul este explicabil dacă ne gîndim că o nouă unitate comercială înseamnă aprovizionare mai bună cu cantități și sortimente de marfă sporite, înseamnă creșterea calității deservirii. . Numai în cursul ultimului cincinal în satele județului nostru s-au ridicat din fonduri centralizate 40 noi obiective iar din fonduri proprii, credite bancare și contribuția rară a cooperatorilor au volunfost construite, extinse și modernizate peste 66 unități, din care 12 obiective numai în anul 1970. În general, ștacheta calității deservirii a fost tot mai mult ridicată de la an la an. In particular însă mai există și abateri nedorite de la regulă. O asemenea stare de lucruri am găsit în comuna Rediu, în centrul căreia a fost dat în folosință un nou magazin universal chiar în cursul anului trecut. Dar, cu cît te bucuri la vederea acestuia pe dinafară, cu atît te întristezi înăuntru. Pragul magazinului universal din Rediu și întreaga lui suprafață comercială duce dorul apei și periei de sîrmă. Tejgheaua bufetului, la care tronează soția gestionarului Alexandru Dănăilă, este încărcată cu pahare murdare îngrămădite acolo parcă pentru a spulbera apetitul. O altă constatare supărătoare : ignorarea virtuților halatului alb și a altor reguli de igienă de către cei cărora consumatorii le încredințează sănătatea lor. Asemenea pete — și la propriu Și la figurat — pe cartea de vizită a unui magazin iar imediat în ochi oricui, președintelui cooperativei numai Gh- Tentiuc, nu. Dinsul consumă liniștit bera la o masă (de altfel aflîndu-se în concediu nu-l învinuim cu nimic în această privință) fără a observa neregulile din jur. Oricum noi rămînem la părerea că, chiar dacă președintele e în concediu, normele comerciale nu trebuie să beneficieze nicicînd de acest paragraf din Codul muncii. Nu stă în intenția noastră de a face un inventar al tuturor lipsurilor de aici. Am vrea doar să mai amintim că agregatul frigorific a funcționat toată iarna și a stat odată cu sosirea anotimpului călduros. De aceea, acum prin vitrina acestuia... Date , vîntul. In ceea ce privește celelalte sectoare ale magazinului, în a+ fara lipsei unor marfud ^ prosoape plușate, sandale, caimăși de nylon, flanele bărbătești, bumbac etc. — am vrea să consemnăm totala neinspirație a gestionarului N. Antoci în aranjarea compartimentelor diferitelor mărfuri, ceea ce lasă mai degrabă impresia de magazie decât de magazin. Instructorii A.J.C.C. nu observă nimic din aceste discrepanțe ? Desigur, cu puțină preocupare și fantezie, asemenea deficiențe pot fi lichidate mare greutate și sperăm fără să salutăm evenimentul cît mai degrabă. Greutăți mari întîlnim în satele componente ale comunei Rediu. La Betești, magazinul amplasat într-un local închiriat este total necorespunzător și, pe deasupra, situat tocmai în capătul satului (! ?). Șoarecii și furnicile au invadat puținele alimente care și-au găsit locul în această încăpere de 3/4 m. De altfel nici gestionara Marxa (Continuare In pag. a UlaJ Brigada noastră în anchetă s