Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)

1971-05-16 / nr. 1003

í ÍANUL IV, NR. 1003 DUMINICA, 16 MAI 1971 4 PAGINI 30 BANI Breviar industrial romașcan Prima etapă încheiată cu succes La întreprinderea mecanică din Roman s-au termina­t lu­crările de închidere a halei monobloc aferentă noii turnă­torii de fontă cu o capacitate anuală de 23 000 tone piese tur­nate (care va fi cea mai ma­re turnătorie de fontă pentru mașini-unelte din țară), închiderea halei — cu o su­prafață de 24.000 m.p. — con­stituie una dintre etapele im­portante în execuția lucrărilor noii turnătorii. Lucrul con­tinuă acum cu intensitate,­­la instalațiile conexe și la funda­țiile pentru utilaje. Se preco­nizează ca la sosirea principa­lelor utilaje de la furnizori, fundațiile să fie gata pregă­tite pentru a se trece ime­diat la montaj, reducîndu-se total timpul de staționare. Ritmul inițial — menținut și depășit Colectivul întreprinderii de prefabricate din Roman a ob­ținut rezultate remarcabile în perioada care a trecut de la începutul anului. Realizări­le cumulate de la începutul anului și pînă acum, eviden­țiază faptul că la produc­ția globală și producția marfă sporurile se ri­dică la 6.200.000 lei și — respectiv — 11.300.000 lei. Pro­ductivitatea muncii a crescut de asemenea, cu 1,2 la față de plan. Totodată, sută au fost realizate peste prevederi , 2.542 m.c. prefabricate din beton, din care 3S5 m.c. pa­nouri mari, ,5.200 m.p. fîșii planșee, 370 m.c. st­lpi LEA și 1.100 m.c. diverse elemen­te prefabricate. Noi produse de mobilă Gama produselor fabricate la întreprinderea de industrie locală „Mobila“ din Roman este în continuu proces de di­versificare și adaptare la ce­rințele diverșilor beneficiari. Pentru o viitoare expoziție ce se va organiza la Moscova, de exemplu, întreprinderea romașcană prezintă două ti­puri de mobilă semisculpta­­tă în vederea contractărilor pentru anul viitor. Pentru cerințele pieții in­terne, anul acesta s-au intro­dus în fabricație alte tipuri de mobilă. Este vorba de nouă bibliotecă, de supraeta­p­jarea bibliotecii „Mediaș“, masă de telefon, masă exten­sibilă pentru sufragerie etc. In momentul de față, se lu­crează la alte 10 prototipuri de mobilă care vor satisface mai bine cerințele și gustul cumpărătorilor. JK. CONVOCARE Comitetul executiv al Consiliului popular județean Neamț In temeiul dispozițiilor art.­ 23 din Legea nr. 57/1968 de organizare și funcționare a consiliilor populare . D­ECIDE: ARTICOL UNIC. Se convoacă Consiliul popular județean în cea de a noua sesiune ordinară pentru data de 29 mai 1971, orele 9,00, cu următorul proiect al ordinii de zi : 1. Verificarea legalității alegerii unor deputați în consiliul popular județean ; 2. Darea de seamă a președintelui Tribunalului județean ; 3. Darea de seamă a procurorului șef al Procuraturii județene; 4. Adoptarea proiectului de stemă a județului ; 5. Proiect de hotărîre privind revocarea unui judecător ; 6. Proiect de hotărîre privind ratificarea unor decizii adoptate de comitetul executiv. PREȘEDINTE: ȘTEFAN BOROȘ SECRETAR: PETRE RISIPEANU Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Complexul avicol din situ îin cursul dimineții d­e sîm­­bătă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru Comitetului Executiv, al pre­al­zidiului Permanent, secretar al CC al PCR, președintele Consi­liului Economic, a făcut o vi­zită de lucru la Complexul avicol Titu din județul Dîmbo­vița. Secretarul general al parti­dului este întîmpinat cu deose­bită căldură de un mare nu­măr de țărani cooperatori din comunele Lungulețu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Brănești, Costești-Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din îm­prejurimi. Cei prezenți ova­ționează îndelung pentru par­tid, pentru conducătorul parti­dului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Execu­tiv al CC al PCR, vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniș­tri, ministrul agriculturii, in­dustriei alimentare, silvicultu­rii, și apelor. Matei Ghigiu, mi­nistrul construcțiilor industri­ale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silvicul­turii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nico­lae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului județean Dîmbo­vița al PCR, președintele Con­siliului popular județean, și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să vi­ziteze mai întîi moderna stație de incubație a complexului, unde se află expoziții de pre­zentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol ob­ținute la nivelul întregii țări. Apoi, directorul general al complexului avicol­ Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii noii unități dată parțial în folosință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv de sea­mă în realizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, pre­cum și preocupările specialiș­tilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid și de stat. Organizat pe principiul pro­ducției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme spe­cializate în producerea de ouă, pentru creșterea păsărilor de producție, incubatoare, fabrică de nutrețuri, combinate și a­­bator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procese­le sunt mecanizate și automati­zate. Recent au intrat în func­țiune patru ferme de produc­ție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populației bu­­cureștene. Secretarul general al parti­dului se interesează îndeaproa­pe de măsurile întreprinse în vederea creșterii eficienței­­ e­­conomice și a asigurării dez­voltării, concomitent cu pro­ducția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, conduce­rea ministerului subliniază, totodată, că in faza finală com­plexul va produce 20.000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producția marfă pre­văzută la sfîrșitul actualului cincinal. Oaspeților li se pre­zintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de u­­zinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecaniza­rea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți, sunt salutați de președinții mai multor coope­rative agricole de producție din apropiere, care, în numele ță­ranilor cooperatori din comu­nele lor, exprimă adînca mul­țumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei înmînează Nicolae Ceaușescu, tovarășului celorlalți oaspeți, cadouri simbolice, an­gajîndu-se să-și aducă întreaga contrib­uție la dezvoltarea coo­perativelor lor, la creșterea producției și îmbunătățirea ac­tivității economice, ca semn al recunoștinței pentru noile mă­suri întreprinse de partid și de stat în vederea creșterii bunăstării țărănimii coopera­tiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mulțumește pen­tru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate și fericire, noi succese în munca pentru obținerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creșterea puilor pentru car­ne. Discuțiile ample purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Mi­nisterul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și A­­pelor, indicațiile secretarului general al partidului date și cu acest prilej pentru dezvoltare mai rapidă a sectorului avi­col, au constituit un nou imbold in activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mărețelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidu­lui pentru dezvoltarea creș­terii păsărilor în țara noastră. (Agerpres). In aceste zile pe ogoare NICI O CLIPA DE RAGAZ IN LUPTA CU BURUIENILE Participarea masivă a coo­­peratorilor la lucrările de în­­­treținere a culturilor, care se desfășoară din plin în coope­­­rativele­ agricole de producția din județ — iată aspectul ca­­­racteristic surprins ieri în tari­falele unităților agricole. La Căciulești, Girov, Dulcești, Ște­fan cel Mare etc., sute și sute de cooperatori sînt angajați în marea bătălie a pîinii, care,în­cepută odată cu semănatul, trece acum — la întreținerea culturilor — printr-o fază de care depinde în cea mai mare măsură soarta recoltei. Ințelegînd pe deplin acest deziderat harnicii cooperatori de la CAP Ștefan cel Mare au terminat ieri prima prașilă la sfecla de zahăr pe întreaga su­prafață de 150 ha, urmînd ca toate forțele să fie folosite la­ prășitul florii-soarelui, lucrare efectuată deja pe 50 din cele 73 ha afectate acestei culturi. „Dacă în ani­i trecuți — ne spune secretarul comitetului comunal de partid, — aveam greutăți în ceea ce privește forța de muncă, în acest an nu­mai la brigada Cîrligi sînt pre­zenți în cîmp zilnic peste 100 de oameni, ceea ce­ nec dă si­­guranța că lucrările de între­ținere a culturilor vor fi efec­tuate în timpul optim și la cei mai înalți parametri calita­tivi". Cu atît mai distonante apar situațiile existente în unele u­­nități — puține la număr — unde, în ciuda timpului care permite efectuarea în cele mai bune condiții a întreținerii, lu­crările sunt mult rămase în urmă față de timpul înaintat, față de posibilitățile existente.­­La Dragomirești, de din cele 140 ha cu sfeclă pildă, de zahăr au fost scărițe circa 1­74 ha, iar la floarea-soarelui, se­mănată pe aceeași suprafață, prășitul nu s-a început încă. Motivul? „E prea mică" — ne spune președintele Gheor­­ghe Aprofirei. Să nu uităm însă, că buruienile cresc mult mai repede ca floarea-soarelui și optce întîrziere poate aduce importante pierderi de recoltă. La Bozieni-Ruginoasa, pe targ iarna­ numită Siliștea, întîln­im pe brigadierul G­heorghe Florea, de la brigada I, care contro­lează calitatea prașilei, la mac pe ultim­ii metri pătrați din cele 10 ha ale brigăzii. Brigada pe care o conduce a semănat 63 ha cu sfeclă de zahăr, din care s-au întreținut abia 25 ha, urmînd ca restul să se prășească mecanic. „Deși am vorbit cu tovarășul inginer cu două zile în urmă nu ni s-a permis să intrăm cu sapa în tarla, deoarece a tre­buit să așteptăm cultivato­rul ..Evident, folosirea în măsură cet mai mare a mașini­lor și utilajelor din dotare e un lucru bun, dar nu trebuie să uităm nici o clipă că în aceste zile trebuie folosită din plin nu numai forța mecanică ci și toate brațele de muncă exis­tente. Rămînem­ în urmă se consta­tă și la CAP Averești, unde din cele 100 ha floarea-soarelui s-au prășit abia 50 ha, iar la sfecla de zahăr semănată pe aceeași suprafață, scăritul a fost efectuat pe abia 20 ha. Explicația acestor întîrzieri tre­buie căutată în modul defec­tuos în care consiliul de con­ducere (președinte, Gheorghe Macovei), comitetul de partid pe CAP au dus acțiunea de mobilizare­­ , muncă a coo­­perațiii.­ a. La, brigada a II-a, Pe­tarlaua Lunca, unde două echipe efectuau prașila sfeclei de zahăr, erau prezenți circa 40—50 cooperatorii, adică mai puțin de jumătate din numărul de brațe de muncă înscrise. Aici, ca de altfel și la CAP Ion Creangă, se impun măsuri urgente pentru impulsionarea lucrărilor de întreținere a cul­turilor, prin mobilizarea tutu­ror brațelor de muncă exis­tente. Amintim încă o dată faptul că paralel cu întreținerea cul­turilor trebuie continuată, atît timp cît este nevoie,, combate­rea dăunătorilor. Important este ca tratamentele să fie e­­fectuate preventiv și nu cu­rativ, așa cum s-a întîmplat la CAP Ion Creangă, unde abia la apariția dăunătorilor la sfe­cla de zahăr, conducerea uni­tății s-a gîndit să procure, în sfîrșit, produsele necesare combaterii. Succesul în campania de în­treținere a recoltelor depinde de folosirea cu maximă efi­ciență a fiecărei ore bune de lucru. De aceea nu trebuie precupețit nici un efort pentru ca prima prașilă la toate cul­turile să fie încheiată la ter­menul stabilit. Stelian CIOCOIU De cîteva zile, instalațiile și agregatele combinatului de în­grășăminte azotoase au fost oprite pentru efectuarea repa­rațiilor capitale periodice, dic­tate de specificul producției de aici. Spre deosebire de anii trecuți, amploarea lucrărilor ce se execută între 10 și 25 mai este mai evidentă, obiectivele urmărite sunt mai clar contura­te. Se muncește intens și or­ganizat. Însoțit de inginerul șef Ioan Pralea, am trecut pe la cîteva din punctele mai im­portante de lucru. Lingă spălătorului turnurile înalte ale cu apă și arcali, numeroși muncitori spală cu je­turi puternice de apă și curăță cu grijă, aproape bucată cu bucată, inelele ceramice care formează umplutura.. .Viiturile de anul trecut au provocat o puternică colmatare, a cărei influență nefavorabilă asupra consumurilor specifice nu mai putea fi tolerată. Maiștrii Gheorghe Iancu și Jenică Cocîrlea supraveghează perma­nent executarea acestei opera­ții migăloase, care cere un mare volum de muncă. Ceva mai departe, în turnul de degazare a apei, o brigadă con­dusă de maistrul Petre Stoica , și de tehnologul Dumitru Stîngu lucrează de zor la în­locuirea umpluturii lemnoase, în bună parte deteriorată de o avarie ce a avut loc in urmă cu mai bine de un an. Este o altă lucrare de proporții și de răspundere, care vine să în­­­­lăture o serie de neajunsuri ce­­ au existat în fabricarea amonia­cului.­­ Modul în care se desfă­șoară reparațiile, ne spune inginerul Ioan Pralea, este re­zultatul unor pregătiri minu­țioase și îndelungate, începute încă din februarie. Ele au vizat, pe de o parte, stabilirea unei corelări cât mai bune cu unită­țile cu care cooperăm, iar pe de alta organizarea amănunți­tă și din timp a tuturor lucră­rilor, asigurarea completă a bazei materiale. Graficele de execuție sunt detaliate pentru fiecare operație în parte, fie că e vorba de utilaje și agrega­te care aveau­ prevăzute repa­rații capitale,, fie că e vorba S­­MARTIN (Continuare In par. a tll­a) IRI CALITATEA REPARAȚIILOR executate acum — garanția succeselor viitoare ■ ■ Ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean feri dimineață a avut loc ședința Comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean, prezidată de tovarășul Ștefan Boboș. Comitetul executiv a analizat activitatea desfășurată de In­stitutul județean de proiecta­re pentru asigurarea proiecte­lor și documentațiilor necesare realizării planului de inves­tiții pe anul 1972. Au fost a­­preciate eforturile făcute și ‘rezultatele bune ■ doblndite pînă în prezent de­ tînărul col­­ectiv al Institutului județean de proiectare — realizarea și depășirea tuturor indicatorilor pe anul 1970 și în perioada celor 4 luni care au trecut din anul curent, asigurarea la timp și în general de bună calitate a documentațiilor de execuție etc. Pe baza înfăp­tuirilor de pînă acum, se prelimină ca pînă la 30 iunie a.c. să fie asigurate documen­tații pentru 77,8­­ la sută din volumul de investiții pe anul 1972 care se proiectează prin institutul județean, urmînd ca pînă la 30 august a.c. rea­lizările să atingă proporția de 100 la sută, înfăptuindu-se astfel, cu 15 zile mai devreme, angajamentul asumat. Comitetul executiv a scos în evidență totodată­­ și unele deficiențe manifestate în ac­tivitatea institutului — pre­­­­darea unor proiecte cu do­cumentația economică incom­pletă, elaborarea unor insu­ficiente detalii de execuție pentru elementele importante ale construcției, tendințe de supradimensionare a elemen­telor de rezistență, insuficien­ta urmărire pe șantiere a rea­lizării proiectelor etc. S-a su­bliniat necesitatea dezvoltării unei colaborări mai active între proiectant și construc­tor, a punerii la dispoziție în continuare a unor proiecte ieftine și utile, mai bunei va­­­­­a­lorificări a forțelor de care­­ dispune institutul pentru sa­tisfacerea nevoilor județului. Examinînd în continuare ac­tivitatea Inspecției­ comerciale de stat pe anul 1970 și în pri­mul trimestru din acest an, Comitetul executiv a stabilit măsuri pentru creșterea exi­genței controlului în vederea mai bunei distribuiri, păstrări și prezentări a mărfurilor, a îmbunătățirii calității ser­virii populației în toate uni­tățile comerciale atît de la orașe, de pe traseele turistice, cît și de la sate. De asemenea, avînd în vedere unele defi­ciențe manifestate, Comite­tul executiv a luat măsuri de îmbunătățire a activității Di­recției comerciale județene, a aprovizionării populației. In încheierea lucrărilor, Comitetul executiv a adoptat unele decizii. IwuuMUmm­mmnmmtmmmmmimmtmnmmmMtiiu/riHî j In pag. a­ll*a I ALMANAH J j Curier Concursuri pionierești Consiliul Organizației pio­nierilor, în colaborare cu In­spectoratul școlar și Consiliul pentru educație fizică și sport ale județului nostru, organi­zează astăzi, 16 mai, la orele 9, în parcul municipiului Ro­man și pe terenul de din comuna Horia, faza sport ju­dețeană a concursului de aero, nave și rachete-modele rezer­vat pionierilor și școlarilor. Este anunțată participarea a peste 100 de modeliști de la școlile generale din Zănești, Rediu, Bistrița — Viișoara, Traian — Săbăoani, nr 5 Tîrgu Neamț, de la casele pionierilor din Piatra Neamț, Roman și Tîrgu Neamț. Cu a­­cest prilej va fi selecționat și echipajul care va participa la faza republicană a concursu­lui. Tot în dimineața zilei de as­tăzi, la orele 8, va avea loc la Piatra Neamț (pe dealul Valea Viei), un interesant concurs sportiv-turistic pio­nieresc intitulat „Ștafeta iscu­sinței și îndemînării“. Se vor întrece echipaje ale școlilor generale Budești — Făurei, nr. 5, Tîrgu Neamț, Casei pio­nierilor din Piatra Neamț.­ ­In no­u traseu întreprinderea comunală Piatra Neamț și-a mai adău­gat un traseu de circulație la cele existente. Incepînd de luni, 17 mai, cetățenii din a­­nexa DOAMNA vor beneficia și ei de avantajele transpor­tului în comun. Pentru înce­put, legătura cu municipiul va fi stabilită de un autobuz care va efectua patru curse pe zi.­­Plecările din anexa Doamna la orele : 5 , 6,30 ; 12 și 19,30. Plecările din Piatra Neamț, din fața băii comuna­le, la orele : 4,30 ; 6 ; 11,30 și 19). Normele comerțului cooperatist în... concediu nedeterminat Sunt mulțumiți consumatorii din mediul rural de calitatea serviciilor comerciale oferite de cooperația de consum ? In dorința de a da un răspuns la această întrebare, o bri­gadă a ziarului „Ceahlăul" — formată din medicul NICOLAE ALBINA de la Inspectoratul sanitar de stat, Socot. major Z. IFTODE, de la Inspectoratul județean de miliție și redacto­rul nostru MIHAI MERTICARU — a întreprins recent un raid­­anchetă prin mai multe localități ale județului. Apariția unui magazin într-o comună este salutată cu în­dreptățită bucurie , de săteni. Faptul este explicabil dacă ne gîndim că o nouă unitate co­mercială înseamnă aprovizio­nare mai bună cu cantități și sortimente de marfă sporite, în­seamnă creșterea calității de­servirii. . Numai în cursul ulti­mului cincinal în satele județu­lui nostru s-au ridicat din fon­duri centralizate 40 noi obiective iar din fonduri proprii, credite bancare și contribuția rară a cooperatorilor au volun­fost construite, extinse și moderni­zate peste­ 66 unități, din care 12 obiective numai în anul 1970. În general, ștacheta cali­tății deservirii a fost tot mai mult ridicată de la an la an. In particular însă mai există și abateri nedorite de la regulă. O asemenea stare de lucruri am găsit în comuna Rediu, în centrul căreia a fost dat în fo­losință un nou magazin univer­sal chiar în cursul anului tre­cut. Dar, cu cît te bucuri la vederea acestuia pe dinafară, cu atît te întristezi înăuntru. Pragul magazinului universal din Rediu și întreaga lui su­prafață comercială duce dorul apei și periei de sîrmă. Tej­gheaua bufetului, la care tro­nează soția gestionarului Ale­xandru Dănăilă, este încărcată cu pahare murdare îngrămă­­dite acolo parcă pentru a spul­bera apetitul. O altă constata­re supărătoare : ignorarea vir­tuților halatului alb și a altor reguli de igienă de către cei cărora consumatorii le încre­dințează sănătatea lor. Asemenea pete — și la pro­priu Și la figurat — pe cartea de vizită a unui magazin iar imediat în ochi oricui, președintelui cooperativei numai Gh- Tentiuc, nu. Dinsul consumă liniștit bera la o masă (de alt­fel aflîndu-se în concediu nu-l învinuim cu nimic în această privință) fără a observa nere­gulile din jur. Oricum noi ră­­mînem la părerea că, chiar dacă președintele e în conce­diu, normele comerciale nu trebuie să beneficieze nicicînd de acest paragraf din Codul muncii. Nu stă în intenția noastră de a face un inventar al tuturor lipsurilor de aici. Am vrea doar să mai amintim că agregatul frigorific a func­ționat toată iarna și a stat o­­dată cu sosirea anotimpului călduros. De aceea, acum prin vitrina acestuia... Date , vîntul. In ceea ce privește celelalte sectoare ale magazinului, în a+ fara lipsei unor marfud­ ^ prosoape plușate, sandale,­ cai­­măși de nylon, flanele bărbă­tești, bumbac etc. — am vrea să consemnăm totala neinspi­­rație a gestionarului N. Antoci în aranjarea compartimente­lor diferitelor mărfuri, ceea ce lasă mai degrabă impresia de magazie decât de magazin. Instructorii A.J.C.C. nu obser­vă nimic din aceste discrepan­țe ? Desigur, cu puțină preocu­pare și fantezie, asemenea de­­ficiențe pot fi lichidate mare greutate și sperăm fără să salutăm evenimentul cît mai degrabă. Greutăți mari întîlnim în sa­tele componente ale comunei Rediu. La Betești, magazinul amplasat într-un local închiriat este total necorespunzător și, pe deasupra, situat tocmai în capătul satului (! ?). Șoarecii și furnicile au invadat puținele a­­limente care și-au găsit locul în­­ această încăpere de 3/4 m. De altfel nici gestionara Marxa (Continuare In pag. a Ul­aJ Brigada noastră în anchetă s

Next