Ceahlăul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1120)
1971-07-22 / nr. 1060
Pag. 2 în comunele de munte Sunt necesare eforturi sporite pentru realizarea sarcinilor la producția Datorită condițiilor naturale de care dispun, comunele de munte se înscriu în circuitul economic cu importante contribuții în special la producția de carne, lapte și lună a județului, încadrarea lor în cerințele unor planuri economice concrete, a permis comitetelor și organizațiilor de partid, consiliilor populare comunale, să cunoască mai bine situația din fiecare sector de activitate, să descopere și să atragă noi rezerve de producție. Defalcarea sarcinilor planului pe sate și pe unități economice, a dat posibilitatea organizării unor analize la obiect. A reieșit astfel că în comunele Hanciu, Tarcău, Tașca, Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean, eforturile pentru crearea fondului central de produse animaliere se soldează cu rezultate bune. Aceasta, pentru că unele comitete comunale de partid și consilii populare desfășoară o muncă permanentă de lămurire producătorilor Individuali, pentru a încheia contracte cu statul în comuna Hangu, spre exemplu, s-au contractat în acest an 190 capete tineret bovin, 66 bovine adulte, 70 porcine și peste 500 miei. în comuna Tașca s-au contractat 200 capete tineret bovin, 34 porcine, 46 ovine, 320 miei și peste 4.700 kg lînă. La Bicazu Ardelean s-au realizat la contracte 690 capete tineret bovin, 70 ovine, 400 miei și 6.400 kg lînă. Un număr important de animale s-a contractat și la Bicaz- Chei. Amintesc cîtiva dintre cei mai harnici gospodari, care au înțeles importanța pe care o prezintă, în egală măsură pentru stat și pentru propriul lor buget, contractarea de animale și produse animaliere i Aurelian Murari, Vasile C. Baciu, Emil Cmdu, Nistor Conuț și Gheorghe Pașcău din comuna Hangu , Elena Socianu, Petru Vi Bejan, Ion I. Cotor, Petru Moldovan și Gheorghe T. Scurtu din comuna Tașca , Toader F. Țepeș, Pavel D. Strîmbu, Toader F. Handaric din comuna Bicazu Ardelean. Deși rezultatele bune în străbuința pentru asigurarea fondului central sunt incontestabile, există totuși, fată de posibilitățile din această zonă, încă serioase rămîneri în urmă. Astfel, nu s-a ajuns în nici o comună la realizarea în întregime a planului de contractare la bovine adulte (la Hangu, Tașca, Dămuc și Bicaz Chei, acest indicator se situează sub 50 la sută), iar la ovine la circa 20 la sută Deși planurile s-au stabilit în funcție de efectivele mari existente, la Tașca din 310 ovine planificate a se contracta s-au realizat doar 50, la Dămuc din 215 doar 26. De altfel la Dămuc sînt mari restante 51 la tineretul bovin, sortiment la care, din 477 capete planificate, s-au realizat doar 260. Întrucît există mari posibilități de realizare a planului, comitetele comunale de partid, consiliile populare au datoria să-și sporească eforturile, să desfășoare o intensă muncă politică în rîndul tuturor producătorilor. Este necesar ca în toate organizațiile de partid, în adunările cu cetățenii să se explice pe larg măsurile hotărîte de partidul și statul nostru pentru îmbunătățirea pajiștilor naturale, a activității stațiunilor de montă, pentru reducerea taxelor de pășunat și acordarea unor substanțiale avantaje, toate acestea cu scopul de a stimula producția și pe cetățeni pentru a participa mai intens la producerea bunurilor necesare consumului. Dacă vrem totuși să creștem animale mai multe, de la care să se obțină producții bune, trebuie să se facă mai mult în comunele de munte și în special lean, Hangu, la Bicazu Ardea și Dămuc pentru curățirea și fertilizarea pășunilor naturale. In comunele Ceahlău, Poiana Teiului, Bicazu Ardelean, Hangu toți cetățenii trebuie determinați să curețe și să întrețină mai bine tinerele naturale proprietate personală, întrucît sînt ocupate mari suprafețe cu tufișuri, mărăciniș și mușuroaie. Efectivele de animale trebuie să crească în zona de munte a județului de la la an, și pe această bază au participarea locuitorilor la asisigurarea fondului central. Comitetele și organizațiile de partid, consiliile populare, organizațiile economice de la nivelul comunelor trebuie să aibă în vedere aceste cerințe majore. De altfel, încă de pe acum, paralel cu străduința pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor pe anul în curs, se acordă atenție creării condițiilor propice sarcinilor care pentru realizarea vor reveni anului 1972. Constantin PREUTU, activist al Comitetului județean Neamț al P.C.R. de plan animalieră A Se îmbogățește gama materialelor de construcții La fabrica de produse ceramice „Zorile noi", din Piatra Neamț, s-au realizat, pentru prima oară în țară, blocuri ceramice de dimensiuni mari, produse care se vor utiliza îndeosebi pe șantierele de construcții. Amănunte în legătură cu noul produs am primit de la tovarășul Adrian Cehan ,inginer șef al fabricii 1 — În cadrul măsurilor pentru creșterea productivității muncii la lucrările de construcții și a eficienței economice a întreprinderilor producătoare de materiale de construcții, se înscrie și trecerea la producția de elemente ceramice de dimensiuni mari. în acest sens, la fabrica noastră s-a definitivat tehnologia de fabricație a primului sortiment de blocuri ceramice cu echivalent de 5,6 cărămizi normale. Blocurile ceramice se pot utiliza la toate tipurile de construcții civile și industriale, pentru zidirea pereților interiori și exteriori, portanți sau neportanți. — Care sunt avantajele folosirii noilor produse? — Deoarece constructorii nu cunosc încă în suficientăsură avantajele utilizării căre șantiere a blocurilor ceramice, trebuie să le precizăm cu această ocazie blocurile asigură o productivitate substanțial mărită la toate lucrările de zidărie, precum și reducerea consumului de mortar și a pierderilor prin manipulare de cantități de blocuri ceramice veți realiza până la finele anului ? — Aproximativ 300.000 buc ;, însă anul viitor producția va fi de ordinul milioanelor. — Mai aveți în vedere realizarea și a altor tipuri de blocuri ceramice ? Chiar în cursul acestui trimestru vom experimenta producerea corpurilor ceramice cu goluri, care se vor folosi la confecționarea fișiilor prefabricate pentru planșee și acoperișuri Utilajele noastre permit insă excutarea și a altor sortimente de blocuri ceramice care ne vor fi solicitate prin comenzi speciale de către beneficiari. E. S. ha CAP Tupilați se acordă o deosebită atenție îngrijirii vițeilor de prăsilă. Foto: Ș. POMPEI CEAHLĂUL Constantin T. Năstase, strungar la întreprinderea mecanică Roman. Foto: P. SIMON in campania de recoltare a griului Avem datoria să apărăm producția bună care se anunță în multe din cooperativele agricole de producție, recoltatul și treierișul griului se desfășoară din plin. Aproape fără excepție, se realizează o producție bună, care depășește cifrele stabilite în planurile de producție. Angrenați în această mare bătălie, mecanizatorii și țăranii cooperatori fac eforturi pentru a pune cît mai repede la adăpost pîinea necesară hranei poporului. în acest context, este de mare actualitate respectarea tuturor indicațiilor privind măsurile de prevenire și combatere a incendiilor, pentru a nu se înregistra pagube datorate neglijenței sau nepriceperii. Deși în județul nostru, în întreaga campanie din anul trecut — ca o consecință a seriozității cu care a fost tratată problema — nu s-a înregistrat incendii la arii sau în lanuri, slăbirea vigilenței ar putea avea acum consecințe nefaste. Un recent raid efectuat în mai multe cooperative agricole, a scos în evidență grija străduința unora pentru apărașirea recoltei, dar și numeroase situații inadmisibile care pot duce la declanșarea unor incendii. La CAP Dulcești, starea parcului de tractoare, combine, prese de balotaj relevă grija care s-a acordat înlăturării oricăror posibilități de izbucnire a incendiilor. Toți tractoriștii au asupra lor adeverințe de instruire și procesele verbale de recepție a utilajului, mașinile destinate recoltatului și transportului de cereale au fost dotate cu stingătoare manuale. Ariile, de asemenea au fost dotate cu mijloace inițiale de stingere, conform instrucțiunilor în vigoare. Ca să dăm un singur exemplu , mecanizatorul Constantin Boghianu avea cuplul de mașini pe care îl deservește în perfectă stare de funcționare, fără scurgeri de carburanți, cu conductorii electrici corect izolați. Există insă și numeroase abateri de la prescripțiile legale, care se pot solda cu daune serioase. La CAP Averești ,bunăoară, s-a dat în exploatare aria din satul Izvor, fără a se lua măsuri de prevenire și stingere a eventualelor incendii. Stingătorul din dotarea garniturii de treier a fost găsit gol, ținut doar ca decor. Alte posturi de incendiu sunt incomplete, lipsind din dotare piese sau materiale strict necesare. La aria amintită nu există cablul trebuitor evacuării batozei din zona critică, iar tractorul se află amplasat la numai trei metri de șira defecțiuni cu snopi și prezintă la sistemul de alimentare și distribuție. La rezervorul cu carburanți în jocul capacului original se află un capac improvizat dintr-o cutie de conserve. Responsabilul de arie, Ioan Avîrvarei, nu cunoștea atribuțiile care îi revin pe această linie și, la fel ca responsabilul, întregul personal n-a fost instruit și organizat in vederea stingerii unor eventuale incendii. Mecanizatorii Constantin Acatrinei din Averești și Constantin Secrieru din Cordun nu aveau asupra lor adeverințele de instruire și procesele verbale de recepție a utilajelor, în cazul unor incendii devenind astfel greu de stabilit răspunderile individuale. La CAP Cordun, groapa de fumat a fost amplasată pe miriște, la numai doi metri de depozitul de cereale treierate, iar la rezervoarele cu ulei și carburanți se folosesc dopuri improvizate din clipe. Combina condusă de mecanizatorul Vasile Pește, avea blocat capacul melcului de boabe, care în cazul unor defecțiuni la sistemul de transport, prin frecare, pune în pericol de Incendiu atît lanul cît și cuplul de mașini. Lipsurile și defecțiunile constatate la CAP Averești și Cordun sînt frecvente cooperative agricole, și în alte Sînt folosite în lanuri multe tractoare care prezintă scurgeri de carburanți, conductori electrici neizolați sau cu legături improvizate, site par a se întei la tabele fără de eșapament. Întrucît campania de recoltare și treieriș este abia la început, insistăm pentru înlăturarea tuturor lipsurilor și defecțiunilor care mai există. Aceasta este o îndatorire de prim ordin, nimeni neavînd dreptul să pună în pericol recolta, pentru care s-au făcut serioase investiții de muncă și de fonduri bănești. De altfel, în cazul nesatisfacerii tuturor obligațiilor prevăzute de lege pentru apărarea recoltei de incendii, cei răspunzători se fac pasibili de sancțiuni potrivit Hotărîrii Consiliului de Miniștri nr. 2285/1969. Maior Mihai STICEA, de la Grupul de pompieri al județului Neamț Extinderea schimburilor (Urmate din pagina I1 prin planul de stat- însăși Îndeplinirea și chiar depășirea sarcinilor de plan în condițiile realizării unui coeficient de schimburi, modest, reprezintă o dovadă a insuficientei folosiri a capacităților de producție, un indiciu că în întreprinderile respective se găsesc importante capacități de producție nefolosite sau folosite cu un randament scăzut. Este cunoscut faptul că, atunci cînd îndeplinirea planului de producție întâmpină unele greutăți și, deci, cînd principala condiție a remunerării în perioada respectivă este pe punctul de a nu se realiza, toate forțele sunt mobilizate, numărul muncitorilor care altădată era insuficient pentru a programa cele trei schimburi devine suficient în noile condiții, mașinile și utilajele nu numai că funcționează din plin în două schimburi, dar primesc de îndată programe de lucru și pentru schimbul al treilea. Dispare aproape subit și lamentabila părere precum că randamentul schimbului III ar fi foarte scăzut, iar coeficientul de schimburi crește brusc în perioadele respective. Nici pentru anihilarea disproporțiilor dintre categoriile de calificare ale muncitorilor nu este greu de găsit soluții. Este chiar total nejustificat să se mențină în întreprindere utilaje folosite cu un randament scăzut pe motiv că s-ar obține o mare cantitate de piese și repere ca rezultat al muncii celor cu categorii mai mici. Dar nu s-ar putea încheia planuri de cooperare cu alte unități, cărora să li se livreze surplusul de produse ? ’Ar fi o sursă în plus de creștere cantitativă, valorică, chiar și de diversificare a producției întreprinderii. Echilibrarea celor două categorii de factori se realizează, după cum am văzut, aproape pe neobservate, cu asentimentul tacit al celor care de multe ori se lasă atrași de soluțiile comode ale programării schimburilor de lucru ale utilajelor. Starea de inerție care menține cu multă rigiditate nivelul scăzut al randamentului de folosire al mașinilor și utilajelor trebuie înlăturată într-un timp cît mai scurt. Organizațiile de partid. Comitetele de direcție din întreprinderile respective sînt chemate ca mai mult ca oricînd, să facă apel la conștiința tuturor celor numiți să-și desfășoare activitatea într-un sector sau altul, să atragă în sfera producției toate rezervele latente din unitățile economice. Joi, 22 iulie 1971 Tv JOI, 22 IUNIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. Azi : Județul Covasna ; 18.30 ha volan 18.50 Timp și anotimp in agricultură ; 19.15 Publicitate j 19.20 1001 de serii 19.30 Telejurnalul de seară. Sport . 20.1015 minute despre sănătatea dr. Cura helimarină ; 20.25 Anchetă — dezbatere I Turneul teatral ; 21.10 Antologia umorului ; 21.35 Cadran internațional ; 22.20 Interpretul săptămînii i Dorina Drăghici ; 22.45 Telejurnalul de noapte ; 23 închiderea emisiunii. Radio JOI, 22 IUniE BUCUREȘTI PROGRAMUL I 15 Buletin de știri ; 15.05 Tribuna radio; 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă j 16 Radiojurnal i 16.15 „Floare roșie aleasă” — cîntece de Gheorghe Gheorghe 16.30 Interpreți de muzică populară 16.50 Publicitate radio ; 17 Antena tineretului; 17.30 Cîntă Sergiu Cioiu și Betty Curtis ! 18 Orele serii ; 20 Tableta de seară de Aurel Baranga; 20.05 Zece melodii preferate; 20.40 La microfon Emil Gavriș ! 20.55 Știința Ia zi ! 21 Bijuterii muzicale ; 21.30 Revista șlagărelor; 22 Radiojurnal ; 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. Miniaturi instrumentale ; 22.55 Moment poetic. Versuri de Vasile Alecsandri. PROGRAMUL O 15 Melodii de Ion Cristinoiu și Sile Dinicu 15.30 Piese vocale 1 15.45 Din muzica popoarelor 1 16 Radiojurnal ț I 16.15 Concert al orchestrei de estradă al Radiodifuziunii poloneze, dirijată de Ștefan Radon ț 16.55 Sfatul medicului 1 22 Estrada melodiilor 1 22.30 Momente din istoria civilizației 1 22.50 Pagini corale ! 23 Buletin de știrii 23.05 George Enescu — muzicianul patriot Emisiune de Dori Popovici. 23.45 Cîntă Rodica Paliu ; 24 Cvintetul pentru corzi și pian op. 80 în sol minor de Mihail Andricu ț Serenada pentru clarinet, fagot, trompetă, vioară și violoncel de Alfredo Casella 10.55—1.00 Buletin de știri. VINERI, 23 IUME PROGRAMULI 6 Muzică și actualități ț 9.30 Memoria pămîntului românesc ț 10 Buletin de știri ; 10.05 Muzică populară din Dobrogea ; 10.30 Fonoteca pentru copii. „Dor de drumeție" — cîntece și versuri . 11 Buletin de știri s 11.05 Din folclorul muzical al popoarelor 11.15 Consultație juridică 11.25 Corul sindicatelor din municipiul București, dirijor D. D. Botez ) 12 Trei melodii cu Gorina Chiriac f 12.10 Personaje din Opere românești | 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ! 13 Radiojurnal ! 13.15 Avanpremieră cotidiană 13.27 Cîntecul e pretutindeni! 14 Compozitorul săptămînii — Jan Sibelius ! 14.40 Portrete în cîntecele populare. PROGRAMUR II • 8.05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) s 8.20 Concertul pentru chitară și orchestră de Manuel Ponce ; 9 Anii tineri plini de floare — cîntece pionierești ; 9.10 Curs de limba spaniolă ; 9.30 Buletin de știri ! 9.35 Jocuri populare ; 9.45 Matineu teatral. „Ovidiu" de Vasile Alecsandri ; 11.23 Arii și scene din opere românești 11.42 Muzică populară egipteană ; 11.55 Știința la zi 1 12 Buletin de știri ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Melodii populare bănățene ; 12.30 Muzică ușoară cu Doina Spătaru, del Monaco, și Danyel Tony Gerard 13 Radiojurnal ; 13.15 Varietăți muzicale ț 14 Buletin de știri ! 14.05 Soliști formații artistice de amatori 1și 14.30 Odă limbii române (reluare). IAȘI JOI: 22 IUblE Program de seară 17 Buletin de știri 17.05 Publicitate radio | 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată . 17.45 Panoramio economico 18 Fonoteca melomanelor 1 18.30 Odă limbii române ! 19 Radiojurnale 19.15 Piese executate de fanfară ! 19.30 Estival-sezon ț 20 Univers muzical! 21.20 Atlas 1irco ! 22 Revista melodiilor — ediție radiofonică de muzică ușoară — reluare ! 23 închiderea emisiunii. VINERI, 23 IUME Program de dimineață ! 6 Buletin de știri) 6.05 Radiomatineu. Cinema PIATRA NEAM? — Panoramie (tel. 12247): „Bătălia de pe Neretva”— o coproducție a studiourilor iugoslave, Eichberg film — Igor film cu o participare actoricească internațională I Serghei Bondarcinn, Silva Hoscina, Orson Welles, Il Franco Nero (10, 15, 19). — Pietricica (tel. 12404)1 „Tudor* (I—II) — producția a studiourilor românești, cu Emanoil Petruț, Olga Tudorache, George Vraca (10,30; 14,30; 17,30). ROMAN — 23 August (tel. 1572): „Prețul puterii“ — producție a studiourilor italiene „reconstituind" asasinarea mnui președinte SUA( cu )Juliano Gemma (15, 17, 19, 21). TÂRGU NEAMȚ — Victoria (tel. 306), „Evocări" și „Baladă pentru cei căzuți" — producții ale studiourilor românești (16, 18, 20). TARCAU: „Cinci oameni la drum" — producție a studiourilor românești (16, 18, 2 °). Se așează cheresteaua pentru uscare la Fabrica „1 Mai" Piatra Neamț. Foto: C, SCARLAT. J Aparate și dispozitive multifuncționale pentru protecția muncii In prezent, în industrie ca și în alte domenii de activitate, o gamă întreagă de utilaje și instalații aflate în exploatare reclamă folosirea unor noi sisteme complexe de protecție. Aceasta deoarece unele dispozitive de protecție folosite actualmente nu mai corespund cerințelor impuse de rapiditatea proceselor de producție. De aceea, a fost necesară crearea unor noi sisteme de protecție, care să corespundă nivelului actual de modernizare a producției. Ne vom referi la cîteva dintre ultimele realizări în acest domeniu, în scopul de a le recomanda unităților din județul nostru, în vederea aplicării lor în cadrul fondurilor prevăzute pentru protecția muncii. Menționăm că unele dispozitive au nu numai rol de protecție, dar odată cu asigurarea acesteia, contribuie și la mărirea productivității muncii, reducerea numărului de personal din sectoarele respective. Iată de pildă, „întrerupătorul pe bază de undă luminoasă“, care lucrează pe principiul oglinzilor reflectorizante, se poate utiliza în toate locurile unde este necesară întreruperea, comutarea, înregistrarea, numărarea, asigurarea și controlul rapid fără atingere. Astfel de situații care ar putea fi rezolvate cu întrerupătorul respectiv, se întîlnesc la secțiile și fabricile de cărămizi, din județul nostru, precum și la fabricile de produse de panificație. Pentru sectoarele de activitate în care există pericolul exploziilor se poate utiliza cu mare eficacitate „întrerupătorul pe bază de raze luminoase în execuție „Ex“. Acesta lucrează, de asemenea, pe principiul oglinzilor reflectorizante. „Receptorul pentru razele calorice, este un alt aparat multifuncțional și de protecție, care recepționează razele calorice ale corpurilor incandescente a căror temperatură este de cel puțin 450 ° C — 500 ° C. Se poate utiliza pentru perceperea și controlul la laminare a materialelor incandescente cum ar fii tablă, blocuri de metal, sîrme, brame etc. Cele mai largi posibilități de aplicare ale acestui receptor se găsesc la Uzina de țevi Roman, ca și la toate unitățile care dispun de forțe automate. In atelierele mecanice ale I.M. „Ceahlău“ Piatra Neamț și I.M. Roman, ca și în atelierele auxiliare ale altor întreprinderi, pot fi utilizate „perdelele luminoase“ — pentru protejarea personalului care lucrează la presă, ștanțe cu timpi mici de oprire etc. Aceste perdele acoperă o suprafață de 1,4 X 8 și asigură protecția zonelor periculoase, oprind mașina la introducerea mîinii sau a unui deget. Perdelele de protecție se autosupraveghează și pot comanda funcționarea mașinii lor, înlăturînd sistemele de comandă prin butoane. Productivitatea muncii crește substanțial în condițiile unei superioare protecții a muncii. La Uzina de țevi și întreprinderea de prefabricate Roman se pot utiliza „supraveghetoarele de macarale". Acestea sunt utile la protejarea împotriva tamponării macaralelor care lucrează pe șina comună, cît și la protejarea împotriva supraîncărcării trasului macaralei. Pentru cele două unități producătoare de hîrtie și cartoane din municipiul Piatra Neamț se recomandă folosirea „aparatului pentru controlul colilor duble sau lipsa colii de hîrtie“. Aparatul dă bune rezultate cînd este folosit la mașinile de sortat și stivuit. Se poate verifica astfel, cu mare siguranță, greutatea hîtiei între 18—250 gr/m.p. Și pentru secțiile de la U.F.S. Sovinești există dispozitive noi, care îmbină funcționalitatea protecției muncii cu aceea măririi randamentului productiv. Un exemplu îl reprezintă „palpatorul de suveică“. Aparatul verifică în mod automat dacă s-a terminat sau nu rezerva de fir din suveică. In afară de exemplele arătate mai înainte, unitățile industriale din județul nostru mai pot beneficia In acțiunile lor de ridicare a gradului de protecție a muncii și de alte aparate și dispozitive moderne. Am aminti aici „Aparatul pentru măsurarea densității fumului“, care poate fi utilizat la determinarea conținutului de particule în canalele de evacuare a gazelor de la cazane. Este un aparat care veghează cu rezultate foarte bune la preîntîmpinarea efectelor de poluare a atmosferei. Ne-am mai putea referi și la „aparatul pentru supravegherea acelor" de mare utilitate pentru Fabrica „8 Martie“ Piatra Neamț. Se poate utiliza la mașinile de tricotat „Interloc“ sau „Jaguard“ aflate in dotarea fabricii. Avînd în vedere faptul că noile aparate îmbină efectul de protecție a muncii cu caracterul utilitar pentru necesitățile efective ale producției, este de recomandat ca în planurile de cheltuire a fondurilor pentru protecția muncii unitățile industriale din județul nostru să-și orienteze atenția asupra celor mai moderne aparate dispozitive, asigurând o eficieni ță maximă fondurilor cheltuite. ing. Nicolae VOLCINSCHI, inspector șef al I.S.P.M. Neamț ing. Cristache SAN DORIN O, inspector la I.S.P.M. Neamț