Ceahlăul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1120)
1971-08-05 / nr. 1072
ANUL IV., NR. 1072 JOI, 5 AUGUST 1971 4 PAGINI 30 BANI DEZBATERI VII, CREATOARE DE ÎNALTA EFICIENTA PENTRU IMBUNATATIREA MUNCII IDEOLOGICE In județul Neamț, ca și pe întreg cuprinsul țării, în aceste zile, comuniștii, toți oamenii muncii vîrstnici și tineri, dezbat propunerile de măsuri prezentate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, expunerea secretarului general al partidului la consfătuirea cu activul de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative. Aceste documente de importanță fundamentală în viața și activitatea partidului și poporului nostru fac obiectul unor discuții deosebit de eficiente, în cadrul cărora alături de analiza activității desfășurate pînă acum, se stabilesc măsuri concrete și de perspectivă menite să ducă la îmbunătățirea muncii ideologice, la întărirea spiritului revoluționar ce străbate activitatea fiecărui domeniu al vieții sociale. Cu spirit de răspundere și intransigență revoluționară Organizația de bază a comuniștilor de la sectorul nr. 1 turnătorie de la I. M. Roman a dovedit, în repetate că are forța necesară rînduri, pentru a mobiliza oamenii nu numai la realizarea sarcinilor de producție, ci și la multiple probleme pe care le impune viata de organizație. Pe bună dreptate s-a reliefat că adunările generale constituie mijlocul principal de educație comunistă a tuturor membrilor de partid, că au existat preocupări pentru dezbatere profundă și diversificată a problemelor ce se impuneau, că s-au pregătit din timp materialele prezentate, că biroul organizației de bază — călăuzit de indicațiile date de organele superioare de partid — a folosit un colectiv larg pentru întocmirea materialelor prezentate, dînd astfel cîmp larg de afirmare autenticității și veridicității problemelor dezbătute, democrației de partid. Au fost prezentate diverse materiale (preocuparea membrilor, de partid pentru respectarea îndatoririlor statutare, preocuparea comuniștilor din organizațiile UTC privind problema educării tineretului prin muncă, cum s-au ocupat organizațiile de sindicat și UTC pentru întărirea disciplinei în cîmpul muncii) care, au contribuit la atenționarea organizației și la aprobarea unor măsuri în privința muncii de educație. Comuniștii Gheorghe Stoica, Nicolae Antofe, Elena Radu, Ștefan Chiriac, Ungureanu, Ion Antochi, Mihai Constantin Stejar, Anton Veliceasa, Jănică Bucur, Ion Pagu și alții au dezbătut cu simț de răspundere problemele puse în discuție, au criticat în mod principial lipsurile de,atît în activitatea manifestabiroului cît și a unor comuniști, indiferent de funcția pe care o dețineau. Dacă aceste exemple — s-a afirmat în adunare — precum și altele, caracterizează pregătirea politico-ideologică a membrilor de partid, nu acelaș lucru se poate afirma despre comuniștii Constantin Mocanu, Nicolae Constantin, Ion Iliescu, Ion Cocuz, Nicolae Macovei, Gheorghe Andrieș, Gheorghe Căleanu, Ion Mocanu , (după cum se observă deraide numeroși), care deși au vechime în partid, au fost cuprinși de comoditate, de îngăduință, de lipsă de fermitate față de problemele ce se impun spre dezbatere adunărilor generale. Ce fel de exemplu personal poate fi comunistul Ion Mocanu — au subliniat vorbitorii — care uită de sarcinile statutare în afara uzinei, cînd la salariul uită să se mai ducă acasă, are o comportare imorală față de familie." Nu este pentru prima dată cînd discutăm asemenea cazuri — a spus comunista Elena Radu. Tovarășul Ion Mocanu fost și maistru, este un lucră- ator cu vechi state de serviciu în secție, dar duce o viață dezorganizată. Ce mai facem cu el ? Pînă cînd îl tot discutăm ? Oare nu trebuie să dea odată socoteală, în fața comuniștilor despre faptul că se abate de la îndatoririle unui comunist ? Mai sînt și membri de partid care persistă în lipsuri, nu vin la adunări — sînt cei asor cărora tot discutăm. Să ne spunem acum cuvîntul răspicat — ce facem cu ei ! Este bine să valorificăm propunerea pe care am inițiat-o noi ca să dăm cuvîntul celor care nu vorbesc cu anii, a spus maistrul principal Anton ceasa. Maistrul trebuie să merifie exemplu la locurile de producție. Fiecare maistru este, la urma urmei, și un conducător politic. Trebuie să muncim mai mult cu oamenii, să-i obișnuim pe tovarășii noștri să se instruiască, să citească presa. Eu am să caut să mă ocup personal de tovarășul Pantîru care a fost criticat aici că se angrenează în scandaluri prin crîșme și a mai lipsit de la unele adunări. de la problema educării masei salariați, ar trebui ca și sindicatul să se ocupe mai mult. La o serie de muncitori tineri este încă slab simțul autocritic, al comportării civilizate în societate. Unii dintre ei au ajuns pînă acolo încît și-au lăsat plete și le-au vopsit... Eu cînd l-am luat pe unul — a continuat maistrul principal — și l-am trimis să-și tundă pletele slnuoase că nu-l mai primesc la lucru, mulți se uitau urît la mine. Dar nu mult după aceea și unii ucenici au ajuns să-și vopsească pletele albastru... iată exemplu:... Trebuie să luăm măsuri pe linie politică împotriva celor care se abat mereu de la statut. Tovarășul Ion Mocanu a venit beat la serviciu, lovit la fată și chiar tovarășul Ungureanu a fost dat pe la gazetă. El zice că-i bolnav de inimă, dar bea rachiu zdravăn . .. S-aude că a făcut și un copil unei femei pe care a abandonat-o! Organizația noastră ce face cu acești oameni, ce fel de comuniști sînt ei? Cînd îi vedem beți prin oraș, să-i chemăm imediat a doua zi să dea socoteală la biroul organizației. Căci noi comuniștii — sîntem exemple de conduită și în societate, nu numai în uzină. De altminteri, Ion Mocanu Alexandru IACOB (Continuare în pag. a 11-a) Condiția esențială a competenței reale a cadrelor din domeniul muncii cultural-artistice Reunind membrii Consiliului și activul salariat al Comitetului județean de cultură și artă Neamț și ai Casei județene a creației populare, de curînd a avut loc, în prezența tovarășului Constantin Potîngă, secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R. , Ședința de dezbatere a Propunerilor de măsuri aprobate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative. Cu acest prilej, au fost abordate probleme legate de orientarea activității politico-ideologice și cultural-educative desfășurate de instituțiile menționate, in spiritul principiilor marxist-leniniste promovate de partidul nostru. Oferim, în continuare, pasaje și propunem cuvîntul participanților la din această amplă dezbatere de lucru: Marcel Drăgotescu, vicepreședintele Comitetului județean de cultură și artă : „Există un paragraf în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu care se referă la necesitatea ca acei ce desfășoară efectiv muncă culturaleducativă, avînd răspunderi în acest sector, ei înșiși să constituie un exemplu. Căci pentru a discerne sensul dezvoltării conștiinței socialiste, trebuie să dispui tu însuți de un nivel politico-educativ corespunzător. Observația aceasta este valabilă pentru toți activiștii culturali, care prin specificul muncii lor, trebuie să orienteze și să asigure caracterul combativ, revoluționar al activității instituțiilor de cultură. Și trebuie să recunoaștem că nu puțini dintre noi am neglijat acest aspect. De aceea, se cere ca în continuarea dezbaterilor consacrate aprofundării documentelor de partid, împreună cu Cabinetul județean de partid, să găsim o formă de învățămînt politic care să aibă în vedere un nivel înalt de discuții. Aș vrea să mă refer acum la problema eficacității activității pe care o desfășurăm.Prin îndrumările pe care le oferim instituțiilor din județ, va trebui să orientăm manifestările acestora spre problematica locală, spre cerințele imediate ale localității respective". Valentin Ciucă, directorul bibliotecii documentare „G.T. Kirileanu": „Cadrele antrenate în desfășurarea activității ideologice și cultural-educative simt necesitatea unui curs, care să frecventămi propună aprofundarea acestei științe a îndrumării culturale. De asemenea, aș propune ca fiecare activist al Consiliului Comitetului județean de cultură și artă și al Comisiei pentru difuzarea culturii și științei să participe, cel puțin o dată pe lună, obligatoriu, la o manifestare de amploare, de conținutul căreia să răspundă în mod direct". Ștefan Cucoș, muzeograf: „Trebuie să recunoaștem că in activitatea noastră de pînă acum am dovedit destule lacune din punct de vedere al pregătirii politico-ideologice. Noi, activiștii culturali, trebuie să asigurăm îndrumarea și controlul, printr-o consultare permanentă cu factorii răspunzători din comune și orașe, într-unul din pasajele Expunerii se vorbește pe larg de amploarea muncii de educație patriotică, prin promovarea tradițiilor istorico-culturale, cit și prin valorificarea realizărilor poporului român în anii socialismului. Muzeele care nu sunt chemate direct să realizeze o atare .(Continuare In pag. a ll a) In pag. a IV-a 0 experiență autentică africană | Ședința Consiliului de Securitate a Faptul divers pe glob VIZITA DE SUA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN STAȚIUNILE DIN ZONA MANGALIA NORD in după-amiaza zilei de miercuri, tovarășulrIGILAE CEAUȘESCU, împreună cu soția sa, ELENA CEAUȘESCU, a făcut o vizită de lucru în stațiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării Negre în perimetrul Saturn — Venus — Jupiter — Neptun, corespunzător soluțiilor adoptate anul trecut, cînd secretarul general al partidului, împreună cu arhitecții și urbaniștii cărora li s-a încredințat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construcții, au studiat la fața locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, functional și economic ce urmau să fie puse în practică; în această vizită, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilinei, Ion Stănescu, precum și de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat, de specialiști care au colaborat la înfăptuirea mărețelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din stațiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcții. Această stațiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capacitate de aproximativ 1.200 de locuri. Ritmul construcțiilor în această stațiune a fost intensificat îndeosebi în ultimul an, cînd, într-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosință hoteluri cu o capacitate de 4.650 de locuri. Oaspeții fac mai întîi un popas la hotelul ,,Diana”, impunător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă și aluminiu, dat în folosință în actualul sezon. Un mare număr de turiști aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului,pe ceilalți oaspeți, se oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului, în fata privirilor se deschide o vastă și feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn"; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelația Mangalia Nord, se vede orașul Mangalia, întinerit și el, se profilează în depărtare conturul Eforiei Sud și Eforiei Nord. Nu este necesară nici o explicație pentru a înțelege că turismul a devenit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei naționale. An de an, frumusețile patriei noastre,ca și cunoscuta ospitalitate a poporului român, atrag un tot mai mare număr de turiști de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Mangalia Nord, cu cele patru stațiuni ale sale din Nord, au devenit de mult puncte de atracție de rezonantă europeană. Preocuparea arhitecților, proiectanților, edililor și constructorilor pentru valorificarea rațională a tuturor frumuseților litoralului, pentru naturale ale integrarea lor armonioasă în circuitul de valori a întregii economii constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarășul Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat; în ceea ce privește dezvoltarea în continuare a stațiunii „Saturn", gazdele informează că, în partea de nord a acesteia sunt pregătite planurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1850 de locuri, care va fi dat în folosință în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iarnă și vară, proiect favorizat de existenta în zonă a unor importante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută recomandarea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin construcții moderne cu stațiunea „Saturn", în felul acesta urmînd să dispară aspectul actualei periferii a acestui oraș. Acțiunea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze într-un tot Mangalia. Saturn, viitoarele obiective economice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programului de construcții în actualul cincinal sînt asigurate toate condițiile, recomandările SI (Continuare In pag. a IV-a) JUjfJUUTK PREȚ M AUTOPTRFECȚIOM Reproducem mai jos pasajele esențiale din scrisoarea unuiînăr, Radu C. în așa fel încît nu denaturam cîtuși de puțin, prin renunțarea la rîndurile nesemnificative, sensul și înțelesul acesteia. Socotim acest lucru util și necesar din două motive: în primul rînd, scrisoarea conține frămîntările unui tînăr într-un moment important al existenței sale, în acest sens ea poartă o încărcătură de gravitate. Și mai mult, ea pune în lumină un anumit mod de a înțelege existența și rostul social din partea unui tînăr, înțelegere care are nevoie de clarificare și îndrumare,în al doilea rînd — și este o afirmație cu temeiuri reale — astfel de întrebări și o astfel de înțelegere a rostului social frămîntă sau caracterizează și pe alți tineri. De aceea, rîndurile noastre se vor începutul unei dezbateri mai largi pe tema responsabilității sociale a tineretului nostru. ..Sînt tînăr, am 22 de ani și îmi este imposibil să știu tot, să-mi dau singur răspuns la idealurile care mă frămintă in fiecare zi. Nu doresc să se înțeleagă că sunt un romantic, ci aș putea spune că sunt, dacă mă pot numi așa, un realist. (...) Alături de marele front al tineretului aduc și eu o contribuție neînsemnată în slujba societății noi în care trăim. Intrînd în subiect, aș dori să apelez la amabilitatea dv. pentru a-mi răspunde la unele probleme. Lucrez la Uzina de țevi Roman. Am ca studii 7 clase elementare, 3 clase școală profesională, iar anul acesta am absolvit liceul seral, luînd și diploma de bacalaureat. Aș dori să știu, dacă stau mai departe in uzină, cum mi se răsplătește efortul depus pentru absolvirea liceului (mă refer la categoriile de salarizare etc.) sau o eventuală funcție pe care aș putea s-o ocup sau alte amănunte in legătură cu această problemă". Așadar, un tînăr a absolvit, cu eforturi pe care nu i le minimalizează nimeni, liceul și a intrat în posesia unei diplome. Acesta este momentul care îl face să pună întrebările pe care le-a frămîntat pînă acum în sine, dar care au căpătat — după părerea sa — dreptul de a fi adresate societății abia acum. Care sînt aceste întrebări și ce vizează ele? După cum se vede, cer răspunsul clar cu privire la locul care se cuvine să-l ocupe R.C. în societate avînd cum se spune, în mînă, această diplomă. Este așadar vorba (și tînărul ne avertizează asupra „realismului" său) de satisfacerea unor interese imediate pe care el le așteaptă de la societate sub forma unei răsplăti obligatorii, o categorie de salarizare superioară și „eventual" o funcție în virtutea acestor dorințe clar exprimate, „idealurile care mă frămîntă zilnic", despre care ne-a vorbit, nu mai sînt niște idealuri în sensul adevărat și nobil al cuvîntului, ci niște scopuri limitate. Este momentul să spunem că R.C. săvîrșește prin acest mod de a se vedea pe sine în raport cu societatea o eroare ale cărei implicații îi scapă. Ea pleacă în primul rînd din necunoașterea drepturilor pe care le dă o diplomă de bacalaureat, necunoaștere de care nu e in Corneliu LAMATIC (Continuate In pag. alla) Pe marginea unei scrisori sosite la redacție întreaga cantitate de grîu pentru fondul central, din tarla direct în bazele de recepție Convinși fiind că achitarea în cel mai scurt timp a prevederilor contractuale către stat reprezintă o înaltă îndatorire patriotică, lucrătorii ogoarelor trimit în aceste zile în bazele de recepție adevărate convoaie de mașini încărcate cu rodul bogat al ogoarelor. încă de la sfîrșitul lunii iulie unele unități cooperatiste ca Hoisești, Deleni, Horia, Ion Creangă ș.a. au transportat în întregime griul pentru fondul central, vînzînd statului însemnate cantități de grîu din plusurile rezultate datorită recoltei bogate din acest an. Astfel C.A.P. Horia a livrat în plus la fondul central 21 tone de grîu, Icușești 47 de tone, Deleni 23 tone, și exemplele s-ar putea înmulți. Cu toate acestea, mai sunt unități în care nu se acordă atenția cuvenită acestei importante acțiuni, consiliile de conducere nu se preocupă insuficientă măsură de folosirea la capacitatea maximă a tuturor mijloacelor de transport din dotare. Mai sunt situații cînd însemnate cantități de grîu sunt întîi transportate în magaziile unităților unde așteaptă zile întregi pînă cînd sînt, în sfîrșit, trimise în bazele de recepție. Așa se explică faptul că deși recoltatul e în toi, C.A.P. Brusturi nu a predat, conform datelor oferite de către întreprinderea județeană de valorificare a cerealelor, pînă zilele trecute nici un bob din cele 143 tone de grîu pe care trebuie să le livreze statului. Același lucru se poate spune despre C.A.P. Cîndești care trebuie să livreze 86 de tone și n-a transportat în bază nici un kg. In alte cooperative livrarea nu se face ritmic, ceea ce are ca rezultat întîrzierea nejustificată a achitării la cel mai scurt timp a contractelor. De la Bodeștii de Jos, de exemplu, de pe 1 august pînă ieri la prînz nu se mai transportase în bază nici un kilogram din cele 87 de tone pe care această cooperativă le mai datorează. C.A.P. Dragomirești a predat 239 tone din cele 558 tone, Dochia 160 tone din 318 tone plan (și aici ultimele transporturi s-au efectuat pe ziua de 2 august), Grumăzești 61 tone din cele 228 tone etc. Luînd act de aceste nerealizări, organele și organizațiile de partid, consiliile de conducere, specialiștii au datoria ca în aceste zile, paralel cu terminarea recoltatului, grăbirea ritmului în care se desfășoară treierișul să acorde o deosebită atenție livrării direct din tarla a tuturor cantităților de grîu, ce trebuie livrate la fondul central, folosindu-se pentru aceasta toate mijloacele de transport, inclusiv cele din dotarea secțiilor de mecanizare. s. c. Combinele culeg rod bogat. Foto: S. POMPEI Ieri s-au deschis la Pingărați Cursurile de vară ale profesorilor de științe biologice Ieri, au fost inaugurate la stațiunea de cercetări biologice, geologice și geografice de la Pingărați cursurile de vară ale profesorilor de științe biologice din 22 județe ale țării, organizate de Societatea de științe biologice din Republica Socialistă România în colaborare cu stațiunea care le găzduiește. Alocuțiuni de deschidere au rostit cu acest prilej prof. Emil Iancu delegatul Societății de științe biologice și prof. Ionel Andriescu, directorul Stațiunii de la Pingărași. Din programul primei zile au făcut parte expuneri pe teme cu caracter politicoideologic. Astfel, Constantin Potîngă, secretar al Comitetului județean Neamț al PCR conferențiat pe tema: „Creșterea rolului conducător al Partidului Comunist Român — cerință logică, necesitate obiectivă a etapei de dezvoltare multilaterală a României socialiste". Cunoscutul ziarist Eugen Preda, redactor șef al emisiunilor de actualități ale Televiziunii române a făcut o amplă expunere despre „Vizita in țările socialiste din Asia a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România — expresie a înfăptuirii neabătute a principiilor leniniste ale politicii marxistnoastre externe". După amiază au făcut expuneri de specialitate dr. Ion Bojoi și dr. Dan Munteanu, de la Stațiunea „Stejaru". Cursurile de vară ale profesorilor de științe biologice se vor desfășura pînă la 17 august.