Ceahlăul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1120)

1971-08-05 / nr. 1072

ANUL IV., NR. 1072 JOI, 5 AUGUST 1971 4 PAGINI 30 BANI DEZBATERI VII, CREATOARE DE ÎNALTA EFICIENTA PENTRU IMBUNATATIREA MUNCII IDEOLOGICE In județul Neamț, ca și pe întreg cuprinsul țării, în aceste zile, comuniștii, toți oamenii muncii vîrstnici și tineri, dezbat propunerile de măsuri prezentate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, expunerea secretarului general al partidului la consfătuirea cu activul de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educa­tive. Aceste documente de importanță fundamentală în viața și activitatea partidului și poporului nostru fac obiectul unor discuții deosebit de eficiente, în cadrul cărora alături de analiza activității desfășurate pînă acum, se stabilesc măsuri concrete și de perspectivă menite să ducă la îmbunătăți­rea muncii ideologice, la întărirea spiritului revoluționar ce străbate activitatea fiecărui domeniu al vieții sociale. Cu spirit de­ răspundere și intransigență revoluționară Organizația de bază a comu­niștilor de la sectorul nr. 1 tur­nătorie de la I. M. Roman a dovedit, în repetate că are forța necesară rînduri, pentru a mobiliza oamenii nu numai la realizarea sarcinilor de producție, ci și la multiple probleme pe care le impune viata de organizație. Pe bună dreptate s-a reliefat că adunările generale consti­tuie mijlocul principal de e­­ducație comunistă a tuturor m­em­b­rilor de partid, că au e­­xistat preocupări pentru dez­batere profundă și diversifi­cată a problemelor ce se im­puneau, că s-au pregătit din timp materialele prezentate, că biroul organizației de bază — călăuzit de indicațiile date de organele superioare de partid — a folosit un colectiv larg pentru întocmirea materiale­lor prezentate, dînd astfel cîmp larg de afirmare autenticității și veridicității problemelor dez­bătute, democrației de partid. Au fost prezentate diverse materiale (preocuparea mem­brilor, de partid pentru res­pectarea îndatoririlor statuta­re, preocuparea comuniștilor din organizațiile UTC privind problema educării tineretului prin muncă, cum s-au ocupat organizațiile de sindicat și UTC pentru întărirea disciplinei în cîmpul muncii) care, au contri­buit la atenționarea organiza­ției și la aprobarea unor mă­suri în privința muncii de e­­ducație. Comuniștii Gheorghe Stoica, Nicolae Antofe, Elena Radu, Ștefan Chiriac, Ungureanu, Ion Antochi, Mihai Con­stantin Stejar, Anton­­ Velicea­­sa, Jănică Bucur, Ion Pagu și alții au dezbătut cu simț de răspundere problemele puse în discuție, au criticat în mod principial lipsurile de,atît în activitatea manifesta­biroului cît și a unor comuniști, indi­ferent de funcția pe care o de­țineau. Dacă aceste exemple — s-a afirmat în adunare — precum și altele, caracterizează pre­gătirea politico-ideologică a membrilor de partid, nu ace­­laș lucru se poate afirma des­pre comuniștii Constantin Mo­­canu, Nicolae Constantin, Ion Iliescu, Ion Cocuz, Nicolae Ma­­covei, Gheorghe A­n­d­r­i­e­ș, Gheorghe Căleanu,­ Ion­­ Mocanu , (după cum se observă derai­de numeroși), care deși au ve­­chime în partid, au fost cu­prinși de comoditate, de îngă­duință, de lipsă de fermitate față de problemele ce se im­pun spre dezbatere adunărilor­ generale. Ce fel de exemplu personal poate fi comunistul Ion Moca­nu — au subliniat vorbitorii — care uită de sarcinile statuta­re în afara uzinei, cînd la sa­lariul uită să se mai ducă a­­casă, are o comportare imora­lă față de familie." Nu este pentru prima dată cînd discutăm asemenea cazuri — a spus comunista Elena Ra­du. Tovarășul Ion Mocanu fost și maistru, este un lucră- a­tor cu vechi state de serviciu în secție, dar duce o viață dez­organizată. Ce mai facem cu el ? Pînă cînd îl tot discutăm ? Oare nu tre­buie să dea odată socoteală, în fața comuniștilor despre faptul că se abate de la îndatoririle unui comunist ? Mai sînt și membri de partid care persistă în lipsuri, nu vin la adunări — sînt cei asor cărora tot discutăm. Să ne spu­nem acum cuvîntul răspicat — ce facem cu ei ! Este bine să valorificăm pro­punerea pe care­ am inițiat-o noi ca să dăm cuvîntul celor care nu vorbesc cu anii, a spus maistrul principal Anton ceasa. Maistrul trebuie să meri­­fie exemplu la locurile de produc­ție. Fiecare maistru este, la urma urmei, și un conducător politic. Trebuie să muncim mai mult cu oamenii, să-i obișnuim pe tovarășii noștri să se in­struiască, să citească presa. Eu am să caut să mă ocup personal de tovarășul Pantîru care a fost criticat aici că se angrenează în scandaluri prin crîșme și a mai lipsit de la u­­nele adunări. de la problema educării masei salariați, ar trebui ca și sindicatul să se ocupe mai mult. La o serie de muncitori tineri este încă slab simțul au­tocritic, al­ comportării civili­zate în societate. Unii dintre ei au ajuns pînă acolo încît și-au lăsat plete și le-au vopsit... Eu cînd l-am luat pe unul — a continuat maistrul principal — și l-am trimis să-și tundă ple­tele slnuoase că nu-l mai pri­mesc la lucru, mulți se uitau urît la mine. Dar nu mult du­pă aceea și unii ucenici au a­­juns să-și vopsească pletele al­bastru... iată exemplu:... Trebuie să luăm măsuri pe linie politică împotriva celor care se abat mereu de la statut. Tovarășul Ion Mocanu a venit beat la serviciu, lo­vit la fată și chiar tovarășul Ungureanu a fost dat pe la gazetă. El zice că-i bolnav de inimă, dar bea rachiu zdra­văn . .. S-aude că a făcut și­ un copil unei femei pe care a a­­bandonat-o! Organizația noas­­­tră ce face cu acești oameni, ce fel de comuniști sînt ei? Cînd îi vedem beți prin oraș, să-i chemăm imediat a doua zi să dea socoteală la biroul organizației. Căci noi comuniș­tii — sîntem exemple de con­duită și în societate, nu numai în uzină. De altminteri, Ion Mocanu Alexandru IACOB (Continuare în pag. a 11-a) Condiția esențială a competenței reale a cadrelor din domeniul muncii cultural-artistice Reunind membrii Consiliului și activul salariat al Comitetu­lui județean de cultură și ar­tă Neamț și ai Casei județene a creației populare, de curînd a avut loc, în prezența tovară­șului Constantin Potîngă, se­cretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R. , Ședința de dezbatere a Propunerilor de măsuri aprobate de Comitetul­­ Executiv al C.C. al P.C.R. și Expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfă­tuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologi­ei și al activității politice și cultural-educative. Cu acest prilej, au fost abordate pro­bleme legate de orientarea ac­tivității politico-ideologice și cultural-educative desfășurate de instituțiile menționate, in spiritul principiilor marxist-le­­niniste promovate de partidul nostru. Oferim, în continu­are, pasaje și­ propunem­ cuvîntul participanților la din a­­ceastă amplă dezbatere de lu­cru: Marcel Drăgotescu, vice­președintele Comitetului jude­țean de cultură și artă : „E­xistă un paragraf în Expune­rea tovarășului Nicolae Ceaușescu care se referă la necesitatea ca acei ce desfă­șoară efectiv muncă cultural­­educativă, avînd răspunderi în acest sector, ei înșiși să constituie un exemplu. Căci pentru a discerne sensul dez­voltării conștiinței socialis­te, trebuie să dispui tu însuți de un nivel politico-educativ corespunzător. Observația a­­ceasta este valabilă pentru toți activiștii culturali, care prin specificul muncii lor,­ trebuie să orienteze și să asigure caracterul combativ, revoluțio­nar al activității instituțiilor de cultură. Și trebuie să recu­noaștem că nu puțini dintre noi am neglijat acest aspect. De aceea, se cere ca în con­tinuarea dezbaterilor consa­crate aprofundării documente­lor de partid, împreună cu Ca­binetul județean de partid, să găsim o formă de învățămînt politic care să aibă în vedere un nivel înalt de discuții. Aș vrea să mă refer acum la pro­blema eficacității activității pe care o­ d­esfășurăm.­­Prin îndrumările pe care le­ oferim instituțiilor din județ, va tre­bui să orientăm manifestările acestora spre problematica lo­cală, spre cerințele imediate ale localității respective". Valentin Ciucă, directorul bibliotecii documentare „G.T. Kirileanu": „Cadrele antrenate în desfășurarea activității ide­ologice și cultural-educative simt necesitatea unui curs, care să frecventăm­i propună aprofundarea acestei științe a îndrumării­ culturale. De ase­menea, aș propune ca fiecare activist al Consiliului Comite­tului județean de cultură și artă și al Comisiei pentru di­fuzarea culturii și științei să participe, cel puțin o dată pe lună, obligatoriu, la o mani­festare de amploare, de conți­nutul căreia să răspundă în mod direct". Ștefan Cucoș, muzeograf: „Trebuie să recunoaștem că in activitatea noastră de pînă a­­cum am dovedit destule la­cune din punct de vedere al pregătirii politico-ideologice. Noi, activiștii culturali, trebuie să asigurăm îndrumarea și controlul, printr-o consultare permanentă cu factorii răs­punzători din comune și ora­șe, într-unul din pasajele Ex­punerii se vorbește pe larg de amploarea muncii de edu­cație patriotică, prin promo­varea tradițiilor istorico-cul­­turale, cit și prin valorifica­rea realizărilor poporului ro­mân în anii socialismului. Mu­zeele care nu sunt chemate direct să realizeze o atare .­(Continuare In pag. a ll­ a) In pag. a IV-a 0 experiență­­ autentic­ă africană | Ședința Consiliului de Securitate a Faptul divers pe glob VIZITA DE SU­A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN STAȚIUNILE DIN ZONA MANGALIA NORD in după-amiaza zilei de miercuri, tovarășul­­rIGILAE CEAUȘESCU, împreună cu so­ția sa, ELENA CEAUȘESCU, a făcut o vizită de lucru în stațiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat sta­diul înfăptuirii planurilor pri­vind amenajarea litoralului Mă­rii Negre în perimetrul Saturn — Venus — Jupiter — Neptun, corespunzător soluțiilor adop­tate anul trecut, cînd se­cretarul general al partidu­lui, împreună cu arhitecții și ur­baniștii cărora li s-a încredin­țat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construc­ții, au studiat la fața locului va­riantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, func­tional și economic ce urm­au să fie puse în practică; în această vizită, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Maxim Ber­­ghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilinei, Ion Stănescu, precum și de Ion Cosma, mi­nistrul turismului, de repre­zentanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat, de specialiști care au co­laborat la înfăptuirea mărețelor obiective turistice de pe lito­ralul Mării Negre. Vizita a început din extre­ma sudică a zonei, respectiv din stațiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizi­ta secretarului general al­ parti­dului, s-a înfăptuit un mare volum de construcții. Această stațiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capac­i­tate de aproximativ 1.200 de locuri. Ritmul construcțiilor în această stațiune a fost intensi­ficat îndeosebi în ultimul an, cînd, într-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosință hoteluri cu o capacitate de 4.650 de locuri. Oaspeții fac mai întîi un popas la hotelul ,,Diana”, im­punător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă și aluminiu, dat în folosință în actualul sezon. Un mare nu­măr de turiști aplaudă înde­lung pe secretarul general al partidului,pe ceilalți oaspeți, se oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului, în fata privirilor se deschide o vastă și feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn"; privirea cuprinde toate celelalte stele din cons­telația Mangalia Nord, se ve­de orașul Mangalia, întinerit și el, se profilează în depăr­tare conturul Eforiei Sud și Eforiei Nord. Nu este necesară nici o ex­plicație pentru a înțelege că turismul a devenit în Româ­nia, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei națio­nale. An de an, frumusețile patriei noastre,ca și cunoscuta ospitalitate a poporului ro­mân, atrag un tot mai mare nu­măr de turiști de peste hota­re. Mangalia, Eforie, Ma­maia, Mangalia Nord, cu cele patru stațiuni ale sale din Nord, au devenit de mult puncte de atracție de rezonan­tă europeană. Preocuparea ar­hitecților, proiectanților, edili­lor și constructorilor pentru valorificarea rațională a tutu­ror frumuseților litoralului, pentru naturale ale integrarea lor armonioasă în circuitul de valori a întregii economii constituie o remarcabilă reali­tate subliniată de tovarășul Ceaușescu, de ceilalți conducă­tori de partid și de stat; în ceea ce privește dezvolta­rea în continuare a stațiunii „Saturn", gazdele informează că, în partea de nord a aces­teia sunt pregătite planurile pentru crearea unui nou com­plex hotelier de 1­850 de locuri, care va fi dat în folosință în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu ba­ză de tratament pentru iarnă și vară, proiect favorizat de e­­xistenta în zonă a unor impor­tante surse de ape mezoterma­­le sulfuroase. Este făcută re­comandarea ca Mangalia pro­­priu-zisă să fie unită prin cons­trucții moderne cu stațiunea „Saturn", în felul acesta ur­­mînd să dispară aspectul ac­tualei periferii a acestui oraș. Acțiunea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistemati­zare, care să integreze într-un tot Mangalia. Saturn, viitoarele obiective economice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programu­lui de construcții în actualul cincinal sînt asigurate toate condițiile, recomandările SI (Continuare In pag. a IV-a) JUjfJUUTK PREȚ M AUTOPTRFECȚIOM Reproducem mai jos pasa­jele esențiale din scrisoarea unui­­­­înăr, Radu C.­­ în așa fel încît nu denaturam­­ cî­­tuși de puțin, prin renunțarea la rîndurile nesemnificative, sensul­­ și înțelesul acesteia. Socotim acest lucru util și necesar din două motive: în primul rînd, scrisoarea conține frămîntările unui tînăr într-un moment important al existen­ței sale, în acest sens ea poar­tă o încărcătură de gravitate. Și mai mult, ea pune în lumi­nă un anumit mod de a înțe­lege existența și rostul social din partea unui tînăr, înțele­gere care are nevoie de clari­ficare și îndrumare,în al doi­lea rînd — și este o afirma­ție cu temeiuri reale — ast­fel de întrebări și o astfel de înțelegere a rostului social frămîntă sau caracterizează și pe alți tineri. De aceea, rîndu­rile noastre se vor începutul unei dezbateri mai largi pe tema responsabilității sociale a tineretului nostru. ..Sînt tînăr, am 22 de ani și îmi este imposibil să știu tot, să-mi dau singur răspuns la idealurile care mă frămintă in fiecare zi. Nu doresc să se înțeleagă că sunt un romantic, ci aș putea spune că sunt, dacă mă pot numi așa, un realist. (...) Alături de marele front al tineretului aduc și eu o contribuție neînsemnată în slujba societății noi în care tră­im. Intrînd în subiect, aș do­ri să apelez la amabilitatea dv. pentru a-mi răspunde la unele probleme. Lucrez la U­­zina de țevi Roman. Am ca studii 7 clase elementare, 3 clase școală profesională, iar anul acesta am absolvit liceul seral, luînd și diploma de ba­calaureat. Aș dori să știu, da­că stau mai departe in uzină, cum mi se răsplătește efortul depus pentru absolvirea lice­ului (mă refer la categoriile de salarizare etc.) sau o even­tuală funcție pe care aș putea s-o ocup sau alte amănunte in legătură cu această proble­mă". Așadar, un tînăr a absolvit, cu eforturi pe care nu i le mi­nimalizează nimeni, liceul și a intrat în posesia unei di­plome. Acesta este momentul care îl face să pună întrebă­rile pe care le­-a frămîntat pî­nă acum în sine, dar care au căpătat — după părerea sa — dreptul de a fi adresate so­cietății abia acum. Care sînt aceste întrebări și ce­ vizează ele? După cum se vede, cer răspunsul clar cu privire la locul care se cuvine să-l ocupe R.C. în societate avînd cum se spune, în mînă, această diplomă. Este așadar vorba (și tînărul ne avertizea­ză asupra „realismului" său) de satisfacerea unor intere­se imediate pe care el le aș­teaptă de la societate sub for­ma unei răsplăti obligatorii, o categorie de salarizare supe­rioară și „eventual" o funcție în virtutea acestor dorințe clar exprimate, „idealurile care mă frămîntă zilnic", despre care ne-a vorbit, nu mai sînt niș­te idealuri în sensul adevă­rat și nobil al cuvîntului, ci niște scopuri limitate. Este mo­mentul să spunem că R.C. să­­vîrșește prin acest mod de a se vedea pe sine în raport cu societatea o eroare ale cărei implicații îi scapă. Ea pleacă în primul rînd din necunoaș­terea drepturilor pe care le dă o diplomă de bacalaureat, necunoaștere de care nu e in­ Corneliu LAMATIC (Continuate In pag. a­ll­a) Pe marginea unei scrisori sosite la redacție întreaga cantitate de grîu pentru fondul central, din tarla direct în bazele de recepție Convinși fiind că achitarea în cel mai scurt timp a preve­derilor contractuale către stat reprezintă o înaltă îndatorire patriotică, lucrătorii ogoarelor trimit în aceste zile în bazele de recepție adevărate convoaie de mașini încărcate cu rodul bogat al ogoarelor. încă de la sfîrșitul lunii iulie unele unități cooperatiste ca Hoisești, Deleni, Horia, Ion Creangă ș.a. au tran­sportat în întregime griul pen­tru­ fondul central, vînzînd sta­tului însemnate cantități de grîu din plusurile rezultate da­torită recoltei bogate din acest an. Astfel C.A.P. Horia a livrat în plus la fondul central 21 tone de grîu, Icușești 47 de tone, Deleni 23 tone, și exemplele s-ar putea înmulți. Cu toate acestea, mai sunt u­­nități în care nu se acordă a­­tenția cuvenită acestei impor­tante acțiuni, consiliile de con­ducere nu se preocupă in­su­ficientă măsură de folosirea la capacitatea maximă a tuturor mijloacelor de transport din do­tare. Mai sunt situații cînd în­­semnate cantități de grîu sunt întîi transportate în magaziile unităților unde așteaptă zile în­tregi pînă cînd sînt, în sfîrșit, trimise în bazele de recepție. Așa se explică faptul că deși recoltatul e în toi, C.A.P. Brus­turi nu a predat, conform da­telor oferite de către întreprin­derea județeană de valorificare a cerealelor, pînă zilele trecute nici un bob din cele 143 tone de grîu pe care trebuie să le livreze statului. Același lucru se poate spune despre C.A.P. Cîndești care trebuie să livre­ze 86 de tone și n-a tran­sportat în bază nici un kg. In alte cooperative livrarea nu se face ritmic, ceea ce are ca rezultat întîrzierea nejusti­ficată a achitării la cel mai scurt timp a contractelor. De la Bodeștii de Jos, de exemplu, de pe 1 august pînă ieri la prînz nu se mai transportase în bază nici un kilogram din cele 87 de tone pe ca­re această cooperativă le mai datorează. C.A.P. Dragomirești a predat 239 tone din cele 558 tone, Dochia 160 tone din 318 tone plan (și aici ultimele transporturi s-au efectuat pe ziua de 2 august), Grumăzești 61 tone din cele 228 tone etc. Luînd act de aceste nereali­­zări, organele și organizațiile de partid, consiliile de condu­cere, specialiștii au datoria ca în aceste zile, paralel cu ter­minarea­­ recoltatului, grăbirea ritmului în care se desfășoară treierișul să acorde o deose­bită atenție livrării direct din tarla a tuturor cantităților de grîu, ce trebuie livrate la fondul central, folosindu-se pentru aceasta toate mijloacele de transport, inclusiv cele din dotarea secțiilor de mecani­zare. s. c. Combinele culeg rod bogat. Foto: S. POMPEI Ieri s-au deschis la Pingărați Cursurile de vară ale profesorilor de științe biologice Ieri, au fost inaugurate la stațiunea de cercetări bi­ologice, geologice și geo­grafice de la Pingărați cursurile de vară ale profe­sorilor de științe biologice din 22 județe ale țării, or­ganizate de Societatea de științe biologice din Repu­blica Socialistă România în colaborare cu stațiunea care le găzduiește. Alocuțiuni de deschidere au rostit cu acest prilej prof. Emil Iancu dele­gatul Societății de științe bi­ologice și prof. Ionel Andri­­escu, directorul Stațiunii de la Pingărași. Din programul primei zile au făcut parte expuneri pe teme cu caracter politico­­ideologic. Astfel, Constantin Potîngă, secretar al Comite­­­tului județean Neamț al PCR conferențiat pe tema: „Creșterea rolului conducă­tor al Partidului Comunist Român — cerință logică, ne­cesitate obiectivă a etapei de dezvoltare multilaterală a României socialiste". Cu­noscutul ziarist Eugen Preda, redactor șef al emisiunilor de actualități ale Televiziu­nii române a făcut o amplă expunere despre „Vizita in țările socialiste din Asia a delegației de partid și gu­vernamentale a Republicii Socialiste România — ex­presie a înfăptuirii neabă­tute a principiilor leniniste ale politicii marxist­­noas­tre externe". După amiază au făcut ex­puneri de specialitate dr. Ion Bojoi și dr. Dan Munteanu, de la Stațiunea „Stejaru". Cursurile de vară ale pro­fesorilor de științe biologice se vor desfășura pînă la 17 august.

Next