Ceahlăul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1120)

1971-09-15 / nr. 1107

ANUL IV., NR. 1.107 MIERCURI, 15 SEPTEMBRIE 19714 PAGINI 30 BANI ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. aL P. C. R. In ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezi­dată de tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniștri, șefi de secții la C.C. al P.C.R., conducă­tori ai unor instituții centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut și aprobat : proiectul legii cu privire la or­ganizarea și conducerea unități­lor socialiste de stat — îmbunătă­țit în urma dezbaterii publice ; proiectul legii cu privire la gos­podărirea fondurilor fixe, resur­selor materiale și aprovizionarea tehnico-materială ; proiectul de­cretului privind siguranța în funcționare a mașinilor, utila­jelor, instalațiilor, aparaturii de măsură, control și automatizare din unitățile socialiste de stat ; proiectul decretului privind în­ființarea, organzarea și func­ționarea Ministerului Aprovi­zionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fon­durilor Fixe ; proiectul decretu­lui privind înființarea, organiza­rea și funcționarea Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere și adoptare Marii Adunări Națio­nale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România. în continuare au fost adoptate măsuri privind perfecționarea în­­vățămîntului de cultură generală, precum și îmbunătățirea struc­turii și conținutului învățămîntu­­lui superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiții prevăzute în planul cincinal și a soluționat alte pro­bleme ale activității curente. Instantaneu de sezon la Centrul de semiindustrializare a legumelor și fructelor din Tîrgu Neamț. Printro mai bună organizare a muncii Să se urgenteze recoltarea și livrarea sfeclei de zahăr­ • 15 cooperative agricole au de livrat peste 17.000 vagoane sfeclă de zahăr • 15 uni­tăți și-au depășit graficul de livrare, dar 16 în­registrează restanțe, în 20 lucrarea încă n-a început • Minusul față de grafic — 2.000 to­ne • Este necesară recuperarea urgentă a ră­­mînerilor în urmă. De circa două săptămîni, a început în județul nostru re­coltarea sfeclei de zahăr. De­clanșată întîi în cîteva unități, lucrarea s-a extins apoi în 32 cooperative agricole, din cele 51 care cultivă această plan­tă. S­au recoltat și transportat în baz­ re de recepție ale Fa­bricii de zahăr Roman, pînă la 10 septembrie, aproape 7.000 tone de sfeclă. Cea mai mare cantitate revine unită­ții din Horia, care a reușit de­ja să transporte aproape 1.500 tone. Urmează în ordine CAP Roman cu 750 tone, Bozieni- Ruginoasa cu 648 tone, precum și Căciulești, Botești, Secueni cu cantități variind între 4—500 tone. Apreciază în ansamblu însă lucrarea nu se prezintă deloc satisfăcătoare. Din cele 51 de unități cultivatoare, doar 15 s-au achitat de obligațiile sta­bilite în graficul de livrare, realizînd sau depășind­*u canti­tățile planificate. La data la care ne referim, 16 coopera­tive agricole de producție se aflau sub plan, iar în alte 20 recoltarea nu începuse. Reți­nem dintre acestea din urmă, cîteva care au contractat cantități mai mari i Bîrgăoani, Dochia, Gîdinți, Goșmani, Hoi­­sești, Izvoarele, Urecheni, toa­te cu clte peste 2.000 de tone. Nu începuse încă recoltarea nici la cea mai mare cultiva­toare de sfeclă din județ, uni­tate fruntașă pe țară la aceas­tă cultură, CAP Moldoveni, al cărei contract de livrare către fabrica de zahăr însumează a­­proape 15.000 tone. Neînceperea la timp a re­coltării în toate unitățile, rit­mul slab de livrare către ba­zele de recepție, se soldează cu repercusiuni neplăcute a­­supra procesului de fabricare a zahărului. In momentul de față, restanța de materie­­ pri­mă se ridică la circa 2.000 to­ne, din care cauză fabrica lu­crează sub capacitatea nor­mală. Este deci pusă sub sem­nul întrebării îndeplinirea pla­nului de producție al acestei unități industriale, datorită lipsei de promptitudine în respectarea obligațiilor de că­tre un număr de cooperative agricole. Acest lucru este intolerabil și situația precară existentă trebuie lichidată în maximum 2-3 zile. Recoltatul să se gene­ralizeze, să se mobilizeze for­țe importante, ca astfel res­tanțele să se recupereze. Am intrat deja în cea de a doua decadă a lunii septembrie și timpul nu așteaptă. Coopera­tivele agricole din județul nostru au de livrat peste 17.000 vagoane de sfeclă, ceea ce so­licită un mare efort. In conse­cință, să nu se irosească vre o zi, nici o oră bună de lu­cru, urgentîndu-se pe cit posi­bil această importantă lucra­re. Este necesar cu atît mult, cu cit pe 1.400­ ha mai ce vor fi eliberate de sfeclă, este amplasat grîu de toamnă, ca­re trebuie însămînțat la înce­putul lunii octombrie — peri­oadă pînă la care­ trebuie pre­gătit patul germinativ. Cuvîn­­tul de ordine trebuie să fie deci — bună organizare, mo­bilizare masivă de­ forțe, ritm de­ lucru intens. wsciTAii «w­itob­iwi» ORmvjif Muncitoarea Niculina Rusu din secția confecții a fabri­­i 8 Martie" — pildă de conștiinciozitate profesională. IIII l, i ­Larg ecou la scrisoarea­­ tovarășului Nicolae Ceaușescu­­ adresată oamenilor muncii din domeniul pro­­­­ducției și desfacerii bunurilor de larg consum (în pagina a III - a) Astăzi se deschide noul an școlar INVAJAMINTUL NOSTRU IN FATA UNOR ÎNALTE RĂSPUNDERI Primită ca întotdeauna cu emoție și bucurie de dascăli și elevi, deschiderea noului an școlar constituie un veritabil eveniment, la acest început de toamnă, în care întreaga na­țiune se află în plină dezba­tere creatoare a prețioaselor documente de profundă anali­ză politico-ideologică, datorate tovarășului Nicolae Ceaușescu, menite să impulsioneze, în to­talitatea sa, activitatea de e­­ducare marxist-leninistă a tu­turor membrilor societății. La acest nou început de an școlar, în județul nostru, ca de altfel în întreaga țară, sunt create condiții superioare pen­tru desfășurarea unei și mai rodnice activități instructiv, educative. Procesul extrem de rapid de modernizare a școlii intră într-o nouă etapă -- a­­ceea a diversificării continue a întregului sistem de în­­vățămînt liceal și tehnic, pre­cum și a consolidării școlilor de 10 ani, în care vor fi­­ cu­prinși, în județul Neamț, a­­proape­­ 80 la o sută din absol­venții clasei a VIII-a necu­­prinși în școli­­ postliceale. fost creat­ un nou liceu de­ spe­­­cialitate — Liceul de construc­­ții din­ Roman și de astăzi își vor începe activitatea clasele speciale de matematică, eco­nomia turismului, educație fizi­că etc.­ la cîteva licee din ju­deț. De asemenea, se introdu­ce studiul limbilor moderne de largă circulație în unele școli generale, începînd de la cla­sa a II-a. In preajma primei zile de școală au fost date în folosință aproape 80 săli de clasă, ateliere, săli de gimnas­tică, laboratoare, iar pentru dotarea cu mobilier și material didactic s-au cheltuit peste 3 milioane lei. Pentru manuale­le școlare au fost prevăzuți peste 4 milioane și jumătate lei și trebuie menționat că ma­joritatea manualelor s-au edi­tat din nou, procesul de trans­­misibilitate diminuîndu-se con­siderabil. Toate acestea sunt dovezi sugestive ale grijii partidului și statului nostru pentru progresul continuu al școlii românești. Un alt element care va con­tribui la ridicarea nivelului in­strucției și educației în școli­le județului îl constituie cele 296 noi cadre de absolvenți, repartizați în localitățile nem­­țene, între care notăm peste 80 de învățători și peste 140 de profesori de limba română, limba franceză, știința natu­rale, matematică, fizică-chi­­mie etc. Catedrele școlilor noastre se mîndresc cu încă a­­proape 300 de cadre didactice — educatoare, învățători, pro­fesori — care au obținut gra­dele II și I la examenele din această vară, din dorința per­fecționării continue a măies­triei profesionale și a partici­pării mai largi la munca de cercetare pedagogică, de îm­bunătățire a metodelor de pre­dare în învățămînt. Avîndu-se permanent în ve­dere cerințele etapei actuale a construcției socialiste, mari­le obiective ce stau în fața partidului și poporului în fău­rirea societății socialiste mul­tilateral dezvoltate, sarcini sporite revin organizațiilor de partid din școli, cadrelor di­­­­dactice, întregului nostru sis­tem școlar — acest important­­ instrument de transformare re­voluționară, comunistă a cu­noștințelor viitorilor partici­panți activi la­ mersul înainte al societății. O sarcină esențială pentru toți pedagogii­ , decurgînd din­­ înseși imperativele majore ale contemporaneității, este a intensificării activității aceea de educație și de pregătire poli­tică în școli,­ pentru a face din elevii, noștri oameni activi, dedicați idealurilor clasei mun­citoare. Pentru organizațiile de partid, de tineret, pentr­u toți educatorii comuniști școala românească, munca din de formare și cultivare a trăsă­turilor morale la tînăra gene­rație trebuie să devină o pa­siune complexă și plină de răs­pundere. „Toți profesorii, toți învățătorii trebuie să fie spe­cialiști și educatori“ — iată îndemnul plin de sugestii pe care partidul îl adresează slu­jitorilor școlii. Educatorul tre­buie să fie permanent, așa­dar, un propagandist de nă­dejde, subordonat misiunilor noastre militante, umaniste. Nu mai puțin importantă, în contextul actual, ni se pare o altă coordonată căreia siste­mul nostru de învățămînt or­ganizațiile de partid, de tine­ret și pionieri, ca și părinții trebuie să-i acorde importanța cuvenită : participarea elevilor la producție, apropierea lor de viitoarea profesiune, fami­liarizarea cu producția și pro­ducătorii bunurilor materiale. „Noi purtăm răspunderea pen­tru viitorul societății noas­tre — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al acti­vității politice și cultural-edu­cative — și, ca atare, trebuie să lichidăm mentalitatea ș co­ (continuare in pag. a Il-a} Pe șantierele industriale ale județului Ritm de lucru sub posibilități La sfîrșitul lunii august, deci după 8 luni care au trecut din acest an, situația realizării pla­nului de investiții la obiecti­vele industriale continuă să în­registreze serioase rămîneri în urmă. Din acest motiv, pe ju­deț, s-a realizat din planul anu­­­­­al la total investiții numai 59,9­­ la sută­ și 63,1 la sută la struc­tura de construcții și montaje, rămînînd pentru lunile care au mai rămas din acest an un volum destul de mare de lu­crări. După datele raportate la or­ganele județene de sinteză, re­iese că la o serie de obiective industriale din județ ritmul de lucru este sub posibilități. Concret ne vom referi doar la cîteva importante obiective. Mai întîi, lucrarea de tre­cere la fabricarea țevilor după normele API de la Uzina de țevi Roman. Greutățile care se manifestă aici nu constituie o noutate, ele au mai fost sem­nalate în coloanele ziarului, dar, din păcate nici pînă acum nu au fost rezolvate. La acest obiectiv, din pla­nul anual s-a realizat la total 66,1 la sută și la con­­strucții­ montate 54,8 la sută. Despre ce probleme de rezolvat este vorba? Reamintim faptul că beneficiarul nu are încă con­tractate o serie de mașini și utilaje între care: 7 strunguri, o presă de matrițare și un pod­ rulant,­ fără de care atelierul de nipte și manșoane nu poate fi pus în funcțiune. Conducerea uzinei ne spunea că întîmpină greutăți cu procurarea strungu­rilor și că deoarece la uzina din Arad nu există capacitate, probabil aceste mașini vor fi aduse din import. Se vede trea­ba că nici acum nu s-a clarifi­cat această chestiune. La acest șantier, pe lingă greutățile pe care le mai întîmpină benefi­ciarul, se adaugă și o serie de rămîneri în urmă ale construc­­­­torului. Aproape în fiecare lună constructorul în loc să ur­genteze ritmul, obișnuiește să reeșaloneze lucrările. Așa s-a ajuns la o întîrziere de peste 30 și respectiv 45 de zile față de graficul coordonator de exe­cuție la lucrările de fundații pentru presa de probat țevi și la estacadă pentru mufe, lu­crarea din urmă trebuia termi­nată încă de la 15 iulie Asemenea probleme se ri­dică și la un obiectiv indus­trial din municipiul Piatra Neamț. Este vorba de prima etapă a lucrărilor de dez­voltare pe un nou amplasament a Întreprinderii mecanice „Ceahlău“ — piese turnate din neferoase. Beneficiarul încă nu a primit de la diverși furni­zori o serie de utilaje condiționează respectarea care ter­menului de punere în producție a acestei capacități. Atît în cazul de la uzina de țevi din Roman cit și al în­treprinderii pietrene vizate, lucrurile nu sunt nici pe de­parte mulțumitoare și vor tre­bui concentrate în continuare toate eforturile pentru a se de­păși greutățile ivite. Dar, rămînerile în urmă pri­vind realizarea planului de in­vestiții din perioada la care C. MARIAN (Continuare in pag. a II-a) întreprinderea de prefabricate Roman. Tuburi „premo" Plenara Consiliului Uniunii județene Neamț a CJ­P. Ieri plenarei au avut loc lucrările Consiliului Uniunii județene Neamț a cooperative­lor agricole de producție. Au participat președinții fivelor agricole, activul coopera­Uniu­nii județene a CAP, reprezen­tanți ai unor instituții județe­ne. Din partea Uniunii Națio­nale a CAP a fost prezent tov. Ștefan Ioan, șef de sector. Or­dinea de zi a cuprins Raportul privind modul în care s-a preo­cupat Biroul executiv al UJCAP pentru aplicarea în practică a hotărîrii Uniunii Na­ționale a CAP din 11 iunie 1971, privind unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață ale membrilor cooperati­velor de producție iar la punc­tul secund, unele măsuri or­ganizatorice. Pe marginea raportului pre­zentat de tovarășul Toader Miron, vicepreședinte al U­­niunii județene a CAP și a planului de măsuri, au avut loc dezbateri. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul ing. Aurel Zbanț, președintele Uniunii județene Neamț a CAP. Plenara a eliberat din Con­siliul USGAP pe unii tovarăși care lucrează în alte sectoare de activitate și a ales noi membri. Au fost aleși ca membri ai Biroului executiv tov. Nicolae Bostan, președintele CAP Gi­­rov, Constantin Năsoi, secre­tarul comisiei organizatorice și Dumitru Vartic. I ilii ■ ■ mmm Ca acum mi-aduc aminte de însuflețirea cu care, în sesiu­nea din prima lună a acestui an, deputații romașcani au fost în unanimitate de acord să a­­probe un plan al muncii pa­triotice pe 1971 în valoare de 28.000.000 lei. Era răspunsul l­a întrecerea lansată de Consiliul popular al­ județului Neamț prin care, în afara sumelor prevăzute la buget, se propu­nea cum și cu,că orașul nostru drag va cîștiga în frumusețe și bună gospodărire prin a­­portul locuitorilor. Unde și ce trebuie să se facă propuseseră chiar cetă­țenii municipiului în cad­rul numeroaselor adunări , ținute pe circumscripții electorale, pe asociații de locatari. Comi­­­siile permanente au adus și ele partea lor de contribuție în acest sens. Comitetul execu­tiv al Consiliului popular mu­nicipal a analizat fiecare pro­punere, concretizind întreg planul de gospodărire a muni­cipiului în 35 de obiective ce trebuiau înfăptuite prin mun­ca patriotică a locuitorilor. Au urmat zile și săptămîni de intensă activitate organi­zatorică, de inițiative cetățe­nești, demne de menționat. Astfel, cei din circumscripția electorală nr. 39 au lansat, în cadrul unei entuziaste adu­nări, o chemare la întrecere tuturor celorlalte circumscrip­ții. La fel a procedat asocia­ția de locatari nr. 19 — An­ton Pann. A intrat apoi în acțiune Co­misia municipală de organiza­re și urmărire a întrecerii pa­triotice, au fost stabilite șan­tierele, participarea, necesa­rul de unelte, sarcini și răs­punderi precise. Membrii Co­mitetului executiv, șefii de servicii, activiștii obștești au primit răspunderi pe obiective de lucru, au ajutat practic de­putații, comitetele de cetă­țeni, asociațiile de locatari. Și munca a început. Părea că fiecare locuitor al munici­piului dorea să acționeze pen­tru a-și vedea orașul și mai frumos, casele, străzile, dinile și ștrandurile mai gră­ci­nate, bine întreținute. Conștiin­­ța cetățenească și patriotică a fiecăruia îndemna zi de zi spre fapte lăudabile. Evident, contribuiau la aceasta și ac­țiunile stimulative de popu­larizare periodică a rezultate­lor — acțiuni inițiate de Comi­tetul executiv. S-au făcut afișat fotografii de pe șantie­și rele de lucru, s­au trimis scri­sori de mulțumire celor mai vrednici participanți la acțiu­nile patriotice, s-au prezentat la stația de radioficare a mu­nicipiului, în cadrul rubricii „Tribuna deputatului" artico­le de îmbărbătare și laudă. Stimulative au fost, de ase­a, COBUZ, instructor cu problemele activităților obștești la Consiliul popular municipal Roman (Continuate in pag. a II-a) s CETĂȚENII beneficiarii propriilor înfăptuiri Bogat bilanț al muncii patriotice la Roman

Next