Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)

1971-10-01 / nr. 1121

n > 'x'V. <v ANUL IV., NR. 1.121 VINERI, 1 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI 30 BANI VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU in școli de toate gradele din Capitală în cursul dimineții de joi, 30 septembrie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu to­varășii Dumitru Popa, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, a vizitat școli elementare, profesionale, licee de cultură generală, de specialitate și tehnice din Capitală. In această vizită de lucru, conducătorii de partid și de stat au fost însoțiți de Mircea Ma­­lița, ministrul învățămîntului, Dan Marțian, prim-secretar al C. C. al U.T.C., ministru pen­tru problemele tineretului, de cadre de condu­cere și specialiști din rețeaua învățămîntului de toate gradele, de activiști de partid și de stat. Prezenta secretarului rar în școli de diferite gene­pro­filuri, acum­, la începutul noului an de studiu, repre­zintă încă o mărturie a prețuirii acordate școlii și slujitorilor ei de partidul și statul nostru, a grijii permanente pentru dezvolta­rea și perfecționarea în­­vățămintului, căruia i s-a încredințat înalta misiune de a educa tînăra generație, de a o forma pentru muncă și viată, în spiritul nobilelor idealuri ale socialismului. S-a integrat organic în viața fiecărui cetățean, ca o manifestare atlîn­c grăitoare a d­emocralismului orînduirii so­cialiste, a legăturilor ce unesc atît de trainic poporul și partidul, prezența aproape cotidiană a Nicolae Ceaușescu, tovarășului a celor­lalți conducători de și de stat în mijlocul partid unor colective de muncă din toate domeniile de activitate. Ceea ce ne-am obișnuit să definim stilul de lucru al secretarului general, semnifică în esență a preocuparea sa statornică de analiza la fața locului modul în care se transpun în viată hotărîrile Congresului al X-lea, de a se sfătui per­manent cu făuritori de bu­nuri materiale și spiritua­le într-un dialog fructuos, menit să deschidă noi orizon­turi, noi lui nostru perspective mersu­înainte, pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. în această lumină se în­scrie și­­ vizita de lucru de ieri, prilej de a constata rea­lizările dobîndite în îndepli­nirea indicației privind lega­rea învățămîntului de viață, de producție, prin activitatea atelierelor-școală prin trans­formarea întregii rețele de școli , în adevărate amfiteatre ale muncii și de­ a adopta mă­surile care să dezvolte, pe planuri superioare, aceste rea­lități. Cu atît mai mult, cu cit în acest an de învățămînt s-a hotărît, de către Secreta­riatul C.C. al P.C.R., ca șco­lile de pe întreaga filieră, să beneficieze de sprijinul concret și direct al unități­lor productive — din indus­trie, agricultură, cooperația de consum și meșteșugăreas­că, care au sarcina să înzes­treze atelierele din școli cu mașini, utilaje, aparate, scule și să asigure în același timp și asistența tehnică de spe­cialitate. Iată, așadar, ce vast și generos cîm­p de activita­te se deschide în fața învăță­­mîntului nostru, pentru ca șco­lile­ și Nicește să edu­ce tine­retul în spiritul muncii, să-l deprindă să lucreze în orice domeniu, să-l facă să înțe­leagă că orice activitate folo­sitoare societății este o mun­că de onoare. Vizita conducătorilor de partid și de­ stat începe la Liceul industrial energetic din șoseaua Giurgiului. După cum se știe, aceste școli de specia­litate au un rol bine definit în sistemul nostru de Invăță­­mînt post-general, ca princi­pală sursă de cadre cu pre­gătire medie pentru toate ra­murile economiei naționale. Specificul lor — obținerea de către tineri a unei calificări profesionale concrete, con­comitent cu diploma de baca­laureat — se bucură de o lar­gă apreciere și adeziune din partea acestora, fapt­­ dovedit și de participarea lor în număr din ce în ce mai mare la con­cursul de admitere. Activita­tea primei promoții de absol­venți ai liceelor­ de speciali­tate, care din va­tja aceasta lu­crează în producție, dovedeș­te din plin eficacitatea aces­tei forme de învățămînt. La intrarea în clădirea li­ceului, tovarășul Nicolae Ceaușescu este întîmpinat de­­ ministrul energiei electrice, Octavian Groza, de cadrele di­dactice și de un mare număr de elevi, care oferă flori. a­(Continuare In pag. a IV-a) Curier DIN PROGRAMUL CASELOR DE CULTURĂ BICAZ . Astăzi, la orele 18, are loc în sala Casei de cultură din Bicaz deschiderea lecto­ratului cu femeile din carti­erul Mărceni Cu acest pri­lej prof. Elena Enăchiuc va susține expunerea femeilor în educarea „Rolul prin muncă și pentru muncă a tineretului“ Urmează un program artistic susținut de pionieri. PIATRA NEAMȚ . Tot astăzi la orele 18, tn sala de lectură a Casei de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț, de recitatori de pe grupul lingă Casa de cultură prezintă un montaj de versuri patri­otice consacrate „Zilei re­coltei" intitulat Frumoasă și bogată e țara noastră. CASĂ DE MODE Astăzi, 1 octombrie, Coo­perativa meșteșugărească „înfrățirea" deschide la Pia­tra Neamț o Casă de mode, care va funcționa în com­plexul de deservire a popu­lației aflat vizavi de super­­magazinul „Unic“. Cele două secții de croitorie mo­dernă pentru bărbați și femei (conduse de Aurel Andrei și, respectiv, Elena Darie) Sunt încadrate cu maiș­tri cu o înaltă pregătire profe­sională și cu lucrători selec­ționați care sunt în măsură să execute comenzile cele mai exigente. ȘEDINȚĂ DE CENACLU Astă seară, Cenaclul lite­rar „Calistrat Hogaș" ține prima sa ședință de lucru din această toamnă.­În cadrul ei, Ioan Onisei va citi un ci­clu de versuri. Lucrările vor avea loc,­ ca de obicei, în sala de la parterul Redacției ziarului „Ceahlăul", începînd­­ de la ora 18,30. Productivitatea muncii, indicator cu un inepuiza­bil potențial de creștere in multe întreprinderi din județul nostru rezervele au fost insuficient valorificate Am apreciat ca deosebit de importante realizările cu care oamenii muncii din întreprin­derile județului­ nostru s-au prezentat la sfîrșitul perioade care s-a scurs fiecărei din acest an. După cum se știe, in­dustria județului, îndeplinind cu mult mai devreme planul de producție ■ stabilit pentru cele 9 luni ale anului, a asigu­rat un spor substanțial la pro­ducția globală industrială. In cele trei trimestre, din anga­jamentul anual reînnoit, s-a realizat mai bine de 80 la sută. Desigur, aceste realizări crează premisa unor și mai importante succese ,în viitor. Aflîndu-ne la începutul celui de-al IV-lea trimestru al anu­lui trebuie să subliniem că dacă la indicatorii valorici de plan s-au obținut importante sporuri în ce privește indicii calitativi, aceștia nu au cunoscut crește­rile așteptate. Deși rezultatele de la finele trimestrului III nu sunt cunoscute încă, ne vom referi în citeva rînduri la un indicator sintetic — productivi­tatea muncii. Cu toate că la sfîrșitul celor 8 luni producti­vitatea muncii a fost depășită pe total județ, față de preve­ C. MARIAN (Continuate in pag. a lll­a) * m Dintre plantele legumicole care se recoltează acum, din p­unct de vedere cantitativ ponc»»* f. o ■ tin cartofii. Cul­tivați în cadrul unităților a­­gricole din­ județ de 5120 ha, promit o producție bogată, care acoperă cu prisosință consumul intern, planul, de livrare către beneficiarii, din țară și de peste hotare și nevoile de sâmînță, necesară însă recoltarea Este lor grabnică, sortarea pe calități, livrarea către beneficiari, efectuarea pregătirilor și începerea însiiozării. Din situația operativă a Direcției generale agricole, reiese însă ,că la 28 septembrie se recol­­­­taseră abia 1970 de hectare, ceea ce reprezenta doar 38,4 la sută din total. Chiar și ce s-a recoltat — cantități ceea de ordinul a peste 30.000 tone — n-a fost sortat, nu s-a livrat către beneficiari. Producția de pe sute de hectare se află în timp, expusă eventualelor intemperii. .Din tot ceea ce s-a recoltat — ne declara ing. Ovidiu Ozarkievici, director adjunct al IPIVLF Neamț — s-a sortat abia circa 40 la sută, în special pentru nevoile de sămînță. Această situație se repercutează asupra ritmului de livrare a cantităților con­tractate. Avem de preluat din unități aproape cartofi dar, deși am 40.000 tone intrat In luna octombrie, n-am rușit să preluăm nici 3000 tone, încă nu s-a ajuns la ritmul de circa 1000 tone/zi pe care trebuie să-l realizăm, ci abia la circa 600 tone. Se creează in felul acesta restante, care vor trebui recuperate mai tirziu cînd condițiile de transport vor fi, desigur, mai grele datorită ploilor și frigului. Multe unități mari producă­toare nici n-au început livrări­le, sau au livrat cantități ne­însemnate“.­­ Cercetînd situa­ția operativă, aflăm că se gă­sește în această­­ categorie, GAP Bîrgaoani, Bodeștii de Sus­, și Bodeștii de Jos, Borlești, Dumbrava Roșie/ Mărgineni, Podoleni, Ștefan cel Mare, pre­cum și multe altele din zonele Roman și Tîrgu­ Neamț. Unită­țile care au­­ livrat deja canti­tăți mai mari, înscriindu-se în sarcinile de plan, sînt deocam­dată foarte puține­: Tupilați, Botești, Săbăoani, Girov. In zilele următoare previzibilă o concentrare este mare de forte la operația mai de recoltare, determinată de faptul că lucrarea este deja în întîrziere. In acest caz, sînt necesare forte maxime la sor­tare și la transport,­­astfel încît tot ceea ce se scoate din brazdă să fie cît mai operativ sortat pe calități,, ambalat , și transportat. Se pune un mare accent pe operația de sortare, intrucît diferența de preț între cartofii sortați și cei nesortați este mare. Predînd beneficiari­lor cartofi nesortați care s-a mai făcut și se (lucru mai face încă pe alocuri), coopera­tivele pierd 300 de lei per tona de produs. Esențială în rezolvarea tutu­ror sarcinilor legate de această chestiune este asigurarea mijloacelor de transport. Numai prin folosirea unui parc bogat de autocamioane, re­morci, atelaje­­ cu­ tracțiune animală, și, vagoane, de cale ferată se poate asigura ridica­rea din cîmp și expedierea către beneficiari a întregii producții realizate. Deocamdată însă, stațiile CFR Mircești și Piatra Neamț, de unde se expediază principalele cantități beneficiarilor din alte județe, nu au reușit să asigure numă­rul de vagoane necesar. La rîndul său ITA Piatra nu pune la dispoziție Neamț camioanele contractate, toate singur exemplu, edificator Un în acest sens: GAP Girov a re­coltat săptămîna trecută 800 tone ,cartofi. începînd de joi, au fost planificate zilnic prin CLF, cite 10 autocamioane pentru transport, doi au lucrat patru, vineri cinci, sîmbătă nici una. Deci în trei zile, nici cu­ trebuia int­r-una singură. Din 300 de tone planificate a se trasporta în intervalul res­pectiv de timp, s-au transpor­tat abia 53 tone cartofi. Situa­ții asemănătoare pot constatate în alte multe uni­fi­tăți. Problema poate fi rezumată în­­ felul planător: cooperative­le , agricole si ritmul de­­ recoltare urgenteze av.îmt grijă să nu răm­înă nici un tubercul­­, să se facă sortarea riguroasă a întregii produc­ții, pe două sau chiar trei ca­tegorii, eforturile fiind răsplă­tite prin diferențele de preț care se obțin , să se urgen­teze livrarea tuturor cantită­ților contractate și însi­ora­­rea rezervelor și necesarului de sămință. Nici o cantitate de cartofi să nu rămînă în cîmp, expusă ploilor, frigului și risipei. Sînt condiții pentru ca sarcini­le acestea să­ fie realizate în mod oștile, pe baza unei am­ple mobilizări la­­ muncă, pri­­tr-o bună­­ organizare a între­gii activități.­ CARTOFII să fie recoltați, sortați și livrați ._ IN CEL MAI SCURT TIMP! V Fabrica „8 Martie" din Piatra Neamț. In cadrul amplei acțiuni de ridi­care a ștachetei calită­ții produselor, secția con­fecții se numără printre fruntașe. Iat-o pe Maria Orza, muncitoare în a­­ceastă secție, realizînd, la parametrii competen­ței, tricotaje de înaltă calitate. Foto C. SCARLAT * mm* PRODUCȚ IA și FUGĂREASCĂ pasibilă de perfecționări continue Există în cooperativele meșteșugărești din­­ județul nostru un interes crescînd pen­tru dezvoltarea, diversificarea și perfecționarea produselor proprii și a serviciilor prestate către populație, iar scrisoarea adresată recent de secretarul general al partidului tuturor celor ce produc și desfac bunuri de consum a determinat o sporire a exigențelor pe toate planurile. Meșteșugarii sunt, în majoritatea lor,­ con­știenți de lacunele existente încă în organizarea activități­lor de satisfacere, a cerințelor populației și hotărîti să trans­forme în fapte indicațiile prețioase date de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Am ascultat pe cîțiva dintre reprezentanții acestora la ședința lărgită a­­ consiliului UJCM care, de curînd, a dez­bătut și aprobat un plan de măsuri pentru aplicarea în viață a conținutului scrisorii. Carol Grosu, președintele de la „Deservirea" Piatra Neamț vedea în aprecierile secretaru­lui general o răsplată a muncii miilor de cooperatori și ar­tizani dar și un înalt în­demn­. El spunea: „Noi am organizat discuții în secții cu toți oamenii și rezultatul este un plan de acțiune pentru punerea în valoare a rezerve­lor și posibilităților. Se vor lărgi serviciile către populație în ramurile mobilă, lăcătușerie. Se caută înlocuirea unor părți de mobilă prin mase plastice. Se pregătesc produse noi­­ de pirogravură și metaloplastie) pentru o viitoare­­ expoziție județeană și încă 5 — 6 pro­duse de artizanat pentru port. Un­­ mare accent se ex­va­pune pe acțiunile de educare, de ridicare a conștiinței profe­sionale și politice a meșteșuga­rilor, de lichidare a indiscipli­nei în satisfacerea comenzilor clientelei, de îmbunătățire a comportării față de populație". „Și noi — sublinia Gh. Butnaru­, președintele Coopera­tivei „Munca manuală" din Roman, am tras o serie de concluzii pentru activitatea­ noastră viitoare. La noi se simte nevoie acută de îm­bunătățirea calității produselor ce le realizăm, de mecanizarea unor operațiuni și de a extinde schimbul II pentru a putea răs­ M. ASMARANDEI (Continuare tn pag. a ll-a) — .................m— I - • —1 Cursurile de pregătire anuală a propagandiștilor de la invătămintul de partid In cursul lunii septembrie s-au desfășurat cursurile de pregătire anuală a propagan­diștilor de la învățămîntul de partid. Conținutul activităților des­fășurate a fost orientat în spiritul indicațiilor de înaltă principialitate și exigență formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu în propu­nerile prezentate Comitetului Executiv al CC al PGR cu privire la îmbunătățirea muncii de educare marxist­­leninistă a maselor și în ampla expunere ținută la Consfătuirea de lucru cu activul de partid din dome­niul ideologiei și al activită­ții politice și cultural­­educative. In programele cursurilor au fost cuprinse expuneri și dezbateri, simpozioane, acti­vități metodice și întâlniri cu secreari și membri ai birou­rilor comitetelor de partid­ județean, municipale și oră­șenești. In fata propagandiștilor, tovarășul Ștefan Boboș, prim secretar al Comitetului jude­țean de partid, a prezentat tema „Congresul al X-lea al PCR, despre făurirea societă­ții socialiste multilateral dezvoltate — obiectiv funda­mental al politicii partidului în etapa actuală" , tovarășul Constantin Potinga, secretar al Comitetului județean de partid, a vorbit despre „Con­știința socială forță motrice­a socialistă — dezvoltării societății noastre. Activitatea ideologică a PGR — factor hotäritor al făuririi și dez­voltării conștiinței socialiste", iar tovarășul Ioan Angelescu, secretar al Comitetului jude­țean de partid, a susținut tema „Județul Neamț în co­ordonatele dezvoltării econo­­mico-sociale a României în etapa făuririi societății socia­liste multilateral dezvoltate". In fața lectorilor și propa­gandiștilor a vorbit de a­­semenea tovarășul Ion Avram, lector al G-3 al PCR, despre „Principiile politicii interna­tionale ale partidului și sta­tului nostru și perspectivele perfecționării și adîncirii în continuare a colaborării și cooperării economice și tehnico-științifice dintre ță­rile socialiste". In prezent, sub conducerea ?i cu sprijinul nemijlocit al Comitetului județean de partid, se desfășoară în mai multe centre: instruirea pro­pagandiștilor care vor lucra în învățămîntul politico-ideo­­logic organizat de UTG și a lectorilor ce vor conduce ac­tivitatea lectoratelor organi­zate de comitetele de sindicat. De Ziua recoltei, se va găsi SORTIMENT BOGAT DE MĂRFURI. PE ÎNTREAGA REȚEA COMERCIALA încheiem un an rodnic, în care eforturile depuse pe ogoare sunt răsplătite deplin. Sarcina noastră este să pre­luăm în mod operativ tot ceea ce oferă grădinile, să punem la dispoziția tuturor, după ne­cesități, cantități mari de mărfuri, bine sortate și ambalate, prezentate la nivelul celor mai înalte exigențe. Cel mai bun prilej pentru materia­lizarea acestui deziderat ni-1 oferă sărbătorirea Zilei recol­tei, organizată — conform tradiției — în prima duminică din luna octombrie. In cadrul acestei sărbători, oamenii s-au obișnuit ca, pe lîngă­­­ multă veselie, să găseas­că întregul sortiment de mărfuri necesar completării necesităților pentru iarnă, începînd cu produsele de volum — cartofi, ceapă, varză, fructe — și­­ încheind cu cele mai mărunte dar de nelipsit din cămara fiecărei gospodine. Acum, cînd sîntem în preajma acestei sărbători, putem da asigurări că toate pretențiile, toate dorințele vor fi satisfăcute. De pe cele aproa­pe 2000 ha de grădini ale­ județului s-au recoltat și se transportă în piețe și magazi­ne mii de tone de produse. Nevoile care nu pot fi satis­făcute prin efort propriu (anul acesta s-au realizat la noi producții mai modeste de roșii, gogoșar; ș.a.) și ceea ce nu se produce în cantități suficiente datorită specificului nostru climatic (în special struguri) sunt acoperite prin preluări masive din alte județe. Delega­ții întreprinderii și numeroase mijloace de transport deplasat și se deplasează s­au în continuare în județele sudice ale țării, de unde aduc mari cantități de mărfuri. Așadar, cu­ certitudine vor exista canti­tăți suficiente de cartofi, ceapă, rădăcinoase, ardei grași, roșii, varză, struguri, mere, pere precum și gogonele verzi pentru murături, țelină, pătrun­jel, ardei. Dintre­ aceste pro­duse, în scopul unei distribuiri cât­ mai operative, vor fi pre­­ambalate­­ 10 tone cartofi, 45 tone ceapă, 25 tone mere, 15 tone rădăcinoase. Pentru evita­rea aglomerației în piețe, se va practica o aprovizionare abun­dentă a întregii rețele de ma­­gazine,din orașe. Depozitele la rîndul lor, dispun de stocuri importante, din toate sor­timentele, care vor fi, di­rijate operativ către maga­zi­­nele de desfacere acolo unde cantitățile se epuizează. O specificație în plus, în piețele municipiilor Piatra Neamț și Roman și în orașele Tîrgu Neamț și Bicaz se orga­nizează expoziții cu vînzare. Spre deosebire de anii anteri­ori, străduințele noastre pentru realizarea unei bune aprovi­zionări nu se vor limita doar la Ziua recoltei. O singură zi nu este suficientă pentru­­ acoperirea integrală a nevoi­­lor atît prin volumul de mărfuri care trebuie să se desfacă cît și prin numărul mare al solicitanților. De aceea, Ziua recoltei constituie doar debutul unei perioade de două săptămîni, în care, sperăm ,nivelul ofertei de mărfuri se va menține constant. Din punctul nostru de ve­dere, apreciem că există toate condițiile ca Ziua recoltei să constituie o reușită. Econ. Nicolae COJOCARU, directorul I.P.I.V.SF. Neamț I i

Next