Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)
1971-11-25 / nr. 1168
Joi, 25 noiembrie 1971 Organe obștești de influențare și jurisdicție, comisiile de judecată din întreprinderi, instituții și unități agricole au menirea de a facilita participarea maselor largi la înfăptuirea legalității, la educarea socialistă a oamenilor muncii și promovarea unei atitudini corecte față de muncă și avutul obștesc, față de normele socialiste de conviețuire. Ele au fost investite, prin noua lege de organizare și funcționare, cu competențe lărgite, un important număr de fapte penale cu pericol social redus fiind trecute în categoria abaterilor și date spre soluționare. Este încă un element care probează cesul de continuă adîncire prea democrației socialiste în țara noastră. Fără îndoială, însă, că eficiența educativă a comisiilor de judecată este determinată de o serie de factori de dare trebuie să ținem seama. Asupra cîtorva dintre ei mă voi referi în cele ce urmează. Un prim criteriu al sporirii potențialului lor educativ preventiv îl constituie cunoașștterea temeinică a legilor, aplicarea lor corectă în orice împrejurare, deplina obiectivitate. In caz contrar, se pot produce erori cu consecințe dintre cele mai serioase. Mă voi limita să citez doar câteva exemple în care comisiile de judecată au soluționat greșit cazurile ce le-au fost înaintate, tocmai fiindcă membri acestora n-au cunoscut bine legea și atribuțiile ce le revin. Astfel, comisia de judecată de pe lingă UEN Roznov a admis cerere de reexaminare introdusă de un angajat împotriva unei hotărîri anterioare a aceleeași comisii, a desființat această hotărtre și a anulat imputația. S-a produs, astfel, o dublă greșeală. In primul rînd, comisia nu era competentă să judece cererea de reexaminare, mai să-și anuleze o hotărîre mult, anterioară, iar în al doilea rînd, s-a constatat că salariatul respectiv merita într-adevăr sancțiunea dată inițial. Depășiri de competență s-au semnalat și La comisia de judecată de pe lingă C’PMLF Tîrgu Neamț, care a anulat unei salariate o imputație de 1410 lei stabilită de conducerea unității, deși, prejudiciul adus de aceasta era de peste 5.000 lei și cazul trebuia, deci, înaintat instanțelor judecătorești. De altfel, trebuie spus că unele comisii de judecată dau dovadă de o îngăduință rău înțeleasă, absolvind de răspundere oameni care au adus prejudicii reale, averii obștești sau unor interese personale ale cetățenilor. Astfel de cazuri s-au petrecut la SMA Ștefan cel Mare, popular Răucești. Aici Consiliul s-au dat hotărîri de achitare, deși în ambele situații existau probe concludente de vinovăție. Se cuvine înțeles și sușit un adevăr elementar înși anume că manifestînd toleranță față de abateri, mnalizîndu-le se poate crea mușaun climat care să favorizeze comiterea unor fapte infracționale cu un pericol social mai ridicat. Rolul acestor comisii, este în același timp educativ și preventiv, ele trebuind să genereze o opinie combativă împotriva oricăror încercări de Încălcare a noastre de conviețuire normelor socialiste. Nu e mai puțin adevărat că unii conducători de unități neglijează aportul educativ al comisiilor de judecată, luînd ei înșiși hotărîri administrative în cazuri ce ar fi fost de competenta acestor organisme de influențare obștească. Îndeosebi, unii președinți de cooperative agricole aplică sancțiuni cooperatorilor ce se fac vinovați de sustrageri din avutul obștesc, deși aceștia ar trebui chemați în fața comisiei de judecată și fapta lor discutată public. In alte părți, cum ar fi la CAP Timișești sau Căciulești, comisiile pronunță hotăririle la mult timp după ce au fost sesizate despre abaterile săvlrșite, ceea ce reduce forța educativă a deciziilor. In încheierea acestor succinte constatări, mi-aș permite unele sugestii care vizează tocmai sporirea rolului educativ și preventiv al comisiilor de judecată. O mare parte din greșelile semnalate mai sus ar putea fi ușor înlăturate dacă aceste comisii ar fi mai bine și mai sistematic îndrumate de către jurist-consultii din unitățile pe lingă funcționează. Popularitatea care influența lor în cadrul colectiivelor de muncă, ar fi, de asemenea, augmentate dacă mijloacele prevăzute de lege ar fi pe deplin folosite. Mă refer, între altele, la popularizarea hotărîrilor, mobilizarea salariaților la ședințele comisiilor de judecată, stimularea opiniei lor asupra cazurilor puse în dezbatere. O importanță deosebită prezintă și modul cum sunt aduse la îndeplinire hotăririle luate, sprijinul pe care îl acordă organele locale ale puterii de stat ,conducerile unităților în vederea aplicării sancțiunilor date celor vinovați. Avem convingerea că, in contextul efortului general pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza eticii și echității socialiste, pentru formarea și dezvoltaare trăsăturilor spirituale ale omului nou, comisiile de judecată își pot aduce o contribuție însemnată, îndeplinindu-și în condiții optime misiunea ce le-a fost încredințată, si procuror Toma RADU lEICIENEA EDUCATIVA A COMISIILOR DE JUDECATA OPINII la sugestia cetățenilor și cu contribuția lor la o experiență pozitivă în comuna Tarcău Foarte multe din realizările de astăzi din comuna Tarcău sunt opera locuitorilor săi, care de-a lunarul ultimilor 10 — 12 a ati ait' facut' numeroase propuneri de mai bună gospodărire a satelor pe care, ‘cu spirijinul organelor locale de partid ^i^'de astăt, tot pi le-au ^ trans’1' ' format' treptat 'iri fapte?’ Aș cita aici electrificarea satului Brateș, pentru care locuitorii de acolo au contribuit cu suma de 129.000 lei. Extinderea iluminatului public în satele Straja și Tarcău, drumul comunal Iruga sau pe la punctul Luca și Măciucași, s-a înfăptuit de asemenea la propunerea și cu spirijinul locuitorilor. Zeci și zeci de mii de lei din contribuția voluntară a târcăcanilor s-au cheltuit pentru întreținerea, repararea și împrejmuirea localurilor de invățămînt și de asigurare a asistentei medico-sanitare, pentru construirea a peste 1.200 m.p. trotuare, care leagă o serie de instituții din comună și contribuie la securitatea circulației pietonilor de-a lungul șoselelor asfaltate. Cerința locuitorilor din Straja de a avea o sală de festivități și cinematograf a fost și ea satisfăcută. S-au construit punți suspendate pe cablu în mai multe locuri, precum și altele din material lemnos. De asemenea s-a înfăptuit propunerea locuitorilor de realizare unei centrale termice la care a se utilizează rumeguș și care asigură încălzirea căminului cultural cu 400 de locuri. Acum este în plină construcție școala cu 6 săli de clasă din centrul comunei la care aportul comitetului comunal al femeilor, al organizațiilor UTC și de pionieri este substanțial. Sunt de asemenea în curs de înfăptuire propunerile cetățenilor cu privire la noi executări de trotuare de la școala de 10 ani spre satul Cazaci, reacoperirea unor localuri de grădinițe și cămine culturale în Straja și Brateș. Vom construi și o casă de nunți în centrul comunei. Am putea cite mici zeci de nume de oameni vrednici, care de la sugestii au trecut la fapte, în frunte cu deputații ’din circumscripțiile ei apticale. Iată de ce , sîntem convinși că, sub îndrumarea permanentă a Comitetului comunal de partid și cu concursul locuitorilor, comuna noastră — așezată de-a lungul unor importante trasee turistice — va înflori mereu pe harta județului Neamț. Haralambie GRASU, primarul comunei Tarcău Vremea Vreme schimbătoare și în răcire ușoară, cu cerul variabil. Local se vor semnala ploi slabe, iar la munte lapoviță și ninsoare. Temperatura variabilă. Minimele vor fi cuprinse între minus 5 și minus 1 grade, iar maximele între plus 2 și plus 6 grade. i Tv JOI, 25 NOIEMBRIE nr. 17.30 Deschiderea emisiaEmisiune în limba maghiară ; 1830 La volan — emisiune pentru conducătorii autor 18.50 Timi> și anotimp în agricultură ; 19.10 Pentru sănătatea dv. „Ce, cum, cu și cînd mincăm?1 19.20 — 1001 <se seri ■, 19.30 Telejurnalul de seară j 20 Cincinalul în acțiune. Județul Buzău la cotele industrializării ; 20.10 Reflectori; 20.25 Avanpremieră ; 20.30 Pagini de umor. Mari comici ai ecranului ; 21.30 Interpretul săptămânii: Benone Sinulescu ; 21.45 Cadran internațional: Aparente și realități in lumea capitalului ; 22.15 Luminile rampei : 22 50 Telejurnalul de noapte- întreprinderea de construcții și proiectări Iași I str. Ștefan cel Mare nr. 32, telefon 17032 j întocmește in condiții avantajoase PROIECTE DE CONSTRUCȚII ȘI REPARAȚII PENTRU ÎNTREPRINDERI ȘI PARTICULARI. .... jjiiiii U. J. C.C. Neamț, în colaborare cu REGOOP București organizează în ziua de 27 noiembrie a.c. ora 18 la Casa de cultură din Tîrgu Neamț, și în ziua de 28 noiembrie a.c. ora 17, la restaurantul din Roznov „Parada modei“ , unde se vor prezenta ultimele noutăți ale modei anului 1972.______________________________________ TM ț - tmA CEAHLĂUL La Uzina de Fibre Sintetice Săvinești, în centrul preocupărilor Rezolvarea propunerilor salariaților La Uzina de fibre sintetice Săvinești numai în perioada care a trecut din acest an salariații au făcut aproape 930 de propuneri, 530 referindu-se la îmbunătățirea tehnologiei de fabricație a firelor și fibrelor sintetice, utilizarea mai bună a mașinilor și a materiilor prime, îmbunătățirea calității produselor și a condițiilor de muncă. Hotărîtoare pentru stimularea inițiativei și gîndirii creatoare a maselor este însă finalizarea operativă și Integrală de către Consiliul oamenilor muncii și conducerile tehnice ale secțiilor și serviciilor, a propunerilor făcute. S-a reușit, printr-o preocupare comună a comitetului sindicatului și conducerii tehnice a uzinei să se introducă la secții și servicii un sistem unic de evidentă și urmărire a rezolvării propunerilor oamenilor. Astfel, conducerile live ale secțiilor, textil, colectama poliamid merită să facfie evidențiate pentru preocuparea deosebită manifestată în ceea ce privește selectarea cu grijă a propunerilor, urmărirea finalizării lor cât mai operativ, popularizarea prin vizuare a celor mijloace audiomai eficiente propuneri și mai ales pentru grija ce o manifestă în a da răspunsuri autorilor propunerilor. Am putea vorbi despre zeci și chiar sute de propuneri — mai concret — despre cele 654 propuneri care au fost aplicate cu eficiență sporită în secții și ateliere, contribuind efectiv la obținerea unor rezultate bune de către întreprinderea noastră și care in final au dus la realizarea și la depășirea principalilor indicatori de plan și a angajamentelor asumate în întrecere. In rîndurile de fată ne vom opri doar la citeva exemple. Ing. Vasile Tărcuță din cadrul secției poliamid, a propus confecționarea unei mașini de etilat corzi perii și a alteia de bobinat apele. Propunerea fost preluată de către maistrul Ioan Ciongradi care împreună cu un colectiv format din Constantin Tăbăoanu, Mircea Slavinschi și alții au conceput și confecționat aceste mașini din resurse proprii ale secției. Ca urmare a punerii în funcțiune a acestor mașini producția s-a dublat. Tot în cadrul secției poliamid operatorul chimist Mihai Cosmiceanu a propus confecționarea sistem care să se adapteze unul la buteliile cu ulei de silicon (pînă acum acestea se aduceau din import) pentru golirea completă a acestora. Aplicîndu-se sistemul propus, se obțin însemnate economii. In cadrul secției lactama, operatorul chimist Ioan Iacob prin propunerea de a se executa o instalație de ventilație la cristalizarea caprolactamei din sectorul lactama I, a contribuit la îmbunătățirea condițiilor de muncă. Valeriu Gheța, operator chimist, în cadrul secției monomer — melana a propus modificarea sistemului de reglare a presiunii metanului la instalația HCN prin eliminarea reglării mecanice. Acest lucru a dus la asigurarea funcționării optime a reactoarelor. * Asemenea exemple ar mai putea fi date și din cadrul secțiilor textil, fibră-metana II și III, de la cercetări și din celelalte secții și servicii. La prima vedere s-ar părea că lucrurile merg bine peste tot în privința preocupării pentru soarta propunerilor și a sugestiilor oamenilor muncii. Dar, la o analiză mai atentă, comitetul sindicatului a desprins o seamă de neajunsuri care încă persistă în uzină și care trebuie grabnic remediate. S-a reținut că este încă mare numărul propunerilor nerezolvate sau în curs de rezolvare, acestea ridicîndu-se la cifra de 275. Numărul cel mai mare de propuneri nerezolvate, în raport cu cele făcute, este la secția monomermelana unde din 137 propuneri înregistrate s-au rezolvat doar 92. La atelierul mecanic central — șef de atelier ing. Cornel Ghegheșan — situația este ceva mai deosebită. Dii primul rînd, din luna ianuarie 1971 nu s-a mai selecționat propunerile, de soarta acestora nu răspunde nimeni din conducerea atelierului și așa se explică faptul că propunerile oamenilor nu sunt centralizate, nu se stabilesc termene și responsabilități de execuție și că, din cele 26 de propuneri care s-au făcut în luna ianuarie a.c. nu s-au rezolvat decit 5, este și cazul de la Asemănător serviciul electroenergetic unde, nici birourile grupelor sindicale nu au reușit să influențeze în spre bine munca maiștrilor și a conducerii serviciului. Mai sunt și unele secții mari ca fibră melana II și III unde conducerile tehnice lasă problema propunerilor aproape pe seama comitetelor sindicale de secție, care nu dispun de bază materială pentru a putea lua vreo măsură. Comitetul sindicatului pe uzină nu a reușit să imprime răspundere birourilor grupelor sindicale pentru pune în discuția adunărilor pe cei care nu dau importanța cuvenită preocupărilor oamenilor de a munci mai bine și mai mult. Comitetul sindicatului uzinei și-a propus ca în viitorul apropiat să ceară Consiliului oamenilor muncii din centrală efectuarea unei analize asupra felului cum se rezolvă propunerile și sesizările salariaților uzinei și să fie sancționați cei din a căror vină rămîn încă multe propuneri valoroase pe hîrtie. Steia CIUBOTARU, secretara Comitetului sindicatului Uzinei de fibre sintetice Săvinești S a încheiat turul campionatului județean de fotbal — CELULOZA PIATRA NEAMȚ RETONUL SĂVINEȘTI 1—3 (0—3) Ignorînd frigul pătrunzător și peisajul hibernal de duminică, celor două echipe au suporterii onorat în număr mare acest debiu, care a oferit un meci dramatic disputat cu o ardoare puțin obișnuită. Excelentul debut de partidă al oaspeților s-a concretizat prin golul lui Apetrei, care a reluat sec (min. 3) pasă subtilă trimisă de Gherogheșan în urma executării unei lovituri de la 16 m. Nu trec decit câteva minute și apărătorii centrali ai gazdelor oferă un nou caluar de lut, iar M. Smeu nu ezită și expediază balonul, printr-o frumoasă execuție tehnică, sub bara transversală. Calvarul Celulozei nu se termină aici căci, in min. 19 un luft pueril al lui Scurtu în foarte slabă formă, îi oferă lui Apetrei posibilitatea rotunjirii scorului în favoarea echipei sale. Vine apoi rîndul Relonului să fie dominat. In min. 52, survine un fault în careu, la o acțiune incisivă a gazdelor, execută Hacman penaltiul, portarul Stănăianu respinge lateral, dar Cinica urmărește faza și retrimite balonul, cu „oxfordul“ in fundul plasei. Din păcate, în continuare spectacolul sportiv este ratat, accentele de joc dur culminînd în min. 70 cînd arbitrul N. Toma (Roman) Ii elimină, pentru joc periculos, pe Rotaru (Relonul) și pe Cociorbă (Celuloza). Cu regret trebuie să subliniem neprincipiala comportare a antrenorului V. Rizea, care a pătruns de repetate ori în incinta terenului de joc pentru a-l atenționa pe arbitru (! ? !), fapt ce a dus la incitarea și mai mare a spiritelor. Brigada romașcană formată din arbitrii N. Toma, la centru M. Dumea și Gh. Gherasim la tușă s-a achitat mulțumitor de o sarcină extrem de dificilă. (Radu IRIMESCU, corespondent) HÎRTIA — METALUL PIATRA NEAMȚ 2—1 (0—1). Frigul pătrunzător a făcut ca ambele «combatant» să alerge mult după balon. Metalurgiștii care au pasat ceva mai bine în prima repriză, reușesc să înscrie in min. 41 prin Laiu. Egalarea nu se lasă mult așteptată în min. 57 Hîrtia înscrie prin... Szedlinschi (Metalul) — autogol la un corner executat de Tapalagă. După acest „cadou“ oferit Hîrtiei, apărarea metalurgistă se regăsește greu, culminînd în greșeli în min. 78 cînd Ciobanu, nemarcat în careul de 16 m, înscrie, aducînd avantaj echipei sale. Foarte bun • arbitrajul brigăzii Gh. Obreja (centru), Gh. Avram și C. Ceaușu (la tușe). (D. Terbescu, corespondent). LAMINORUL ROMAN — UNIREA PIATRA NEAMȚ 2—0 (1—0). Foarte bun, in acest meci, Păduraru, care a căutat cu insistență poarta oaspeților, reușind să înscrie în min. 20, după ce a primit o pasă excelentă de la Dinu. Cu 10 minute terminarea partidei, înainte de gazde se înscriu din nou prin Dinu care a fost servit „ca la carte" de extrema Samoilă. A fost un joc în limitele sportivității, cu excepția numărului 5 de la oaspeți (Gh.Ștefan) care la una din fazele din apropierea porții sale a aruncat cu noroi în ochii adversarului. Competent arbitrajul brigăzii pietrene formată din I. Orghidan (la centru), Gh. Avram și Tr. Topliceanu (la tușe). (Vasile CIOBANU, corespondent). Alte rezultate din ultima etapă: Victoria Tarcău — Volanul Bicaz 3—2 •, Cetatea Tîrgu Neamț — Constructorul Roman 4—1 •, Industria locală — Bradul Roznov 0—1. Dezvoltare prioritarii (Urmate din pag. N țre ) este mijlocul cel mai eficamie, singurul de altfel, care asigură baza tehnico-materială cea mai puternică de pe fundamentul căreia nivelul de trai al oamenilor muncii poate prospera cu cea mai mare vigoare. Condiții pentru a contribuie substanțială a celor două ramuri la dezvoltarea continuă a bazei tehnico-materiale a socialismului sunt nenumărate. Acestea își au rădăcinile puternic ancorate în bogăția resurselor naturale ale solului subsolului patriei noastre. Plașicul cincinal ale cărui obiective le realizăm în această etapă, exprimă sintetic dimensiunile pe care economia noastră le va căpăta la sfîrșitul cincinalului. Dacă luăm în discuție numai cifra de 9,7 milioane tone cu va reprezenta producția de oțel la finele anului 1975, avem deja o imagine puternică a proporțiilor metalurgiee românești. Avem la dispoziție un argument edificator al vigurozității cu care s-a dezvoltat într-o perioadă scurtă, industria prelucrării metalelor în patria noastră. Imaginile ne sunt completate de uriașele cetăți ale otelului care au fost create sau extinse considerabil în ultimii ani. Creșterea producției de oțel de 50 la sută în 1975 față de 1970, va cuprinde în bună parte oțeluri de calitate superioară, sortimente noi solicitate de cele mai variate domenii de activitate. Alături de aceasta, producția de laminate, trefilate și cabluri va cunoaște una din dezvoltările cele mai rapide atît pe baza utiizării intensive a actualelor capacități cit și pe seama construirii unor noi obiective metalurgice. O mare atenție este acordată, așa cum am mai arătat și dezvoltării ramurii construcțiilor de mașini. In acest sector al economiei noastre, acumulările cantitative sunt însoțite, în actualul plan cincinal, de remarcabile transformări structurale cu influențe nemijlocite in creșterea parametrilor calitativi ai mașinilor și utilajelor. Industria constructoare de mașini va continua drumul său vertiginos spre atingerea unor înalte culmi ale perfecțiunii, intr-un ritm mediu anual de 14,1—15,6 la sută. Este un ritm dintre cele mai înalte nu numai în ansamblul economiei noastre socialiste ci chiar și în comparație cu ritmurile de dezvoltare ale ramurilor, similare din unele țări mai avansate din punct de vedere economic. Faptul acesta își găsește explicația în înseși factorii de fundamentare a actualului plan de dezvoltare economică care susțin posibilitatea și necesitatea stabilirii unor ritmuri înalte de creștere economică tocmai pentru eliminarea într-o perioadă mai scurtă a decalajului economic dintre țara noastră și cele mai înaintate țări. Prin dezvoltarea ei impetuoasă, ramura industriei construcțiilor de mașini va asigura la finele actualului cincinal 79 la sută din necesarul de mașini și utilaje al economiei va crea posibilități mai larg de modernizare a întregii economii prin îmbunătățirea structurii producției, a tipodimensiunilor ce vor fi executate Mașinile și utilajele industriei noastre vor fi utilizate intr-un număr din ce în ce mai mare de țări ca urmare a creșterii competitivității mărcilor românești pe piețele străine. IHUHilBIIHilHIIBIinilBmiVBIBimiHilHilHIIHIHIIHIMi HIBIHfHliaiHIMipiHIHilRilHiniHiniHiniHiininiIi»! Pag* 3 SEMIMÜM Pasiunea lui Mihai Coscaru Mihai Coscaru, salariat al Fabricii de cherestea Tarcău, județul Neamț, în loc să-și vadă de profesiunea lui cinstită, îl pasionau alte preocupări. La ieșirea din schimb, în mod repetat, sustrăgea cantități de cherestea. Mihai Coscaru nu s-a oprit aici. Și-a extins pasiunea și la șantierul întreprinderii județene de drumuri și poduri, de unde a furat 500 kg de ciment. Materialele furate au fost întreprinderilor restituite păgubite, M. Coscaru urmnd să reflecteze acum dacă această pasiune este rentabilă .... Moartea căpriorului Mihai Ribu, din co* mana pușcat, Pîngărați, a îmfără autorizație, un căprior, in pădure, ia punctul numit Cozmița. Carnea a împărțit-o cu ceilalți "*0- varăși de arme" ce l-au însoțit: Gh. Bucur, Alexandru Grigoriu și Ion Zaiț. Odată cu moartea căpriorului, au tăcut pentru totdeauna și „gurile de foc" ale contravenienților ... Ba eroii noștri au plătit și suma prejudiciată in valoare de 1.375 lei. In ultimele 1 * 48 de ore , în noaptea de 23 noiembrie 1971, orele 2, la stația de betoane a Șantierului 2 Săvinești, situat în municipiul Roman, a izbucnit un incendiu care pînă la stingere a produs pagube în valoare de 8.000 lei, arzînd mai multe materiale ca foi P.F.L., tîmplărie, geamuri și instalații electrice, oprindu-se parțial producția timp de circa 48 de ore. .Se fac Cercetări. • In dimineața zilei de 23 noiembrie 1971 a încetat din viată copilul Georgică Taban, în etate de 14 ani, din comuna Cîndești. In ziua de 9 noiembrie 1971 a fost lovit în cap cu un cuțit de către colegul său din aceeași comună și de aceeași vîrstă, pe nume ghe. Fiind Laiu Gheorinternat în Spitalul din Piatra Neamț, a fost externat pe 20 noiembrie 1971. în dimineața morții, făcîndu-i-se rău, a fost solicitată salvarea, dar a pînă la sosirea acesteia survenit moartea. Cercetările continuă ... 230 In seara zilei de noiembrie 1971, in jurul orelor 19.30, pe șoseaua Piatra Neamț — Bacău a fost accidentat foarte grav numitul Gheorghe Horciu, în etate de 35 de ani, salariat la Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț, de către conducătorul auto Anton Hingu, domiciliat în comuna Priponești, județul Galați, care trecut peste victimă cu a autocamionul 22 2959, proprietatea Lotului Săvinești Victima, în drum spre spital, a încetat din viață. Vinovat, se face conducătorul auto care a circulat neatent dar și victima care, fiind în stare de ebrietate, a căzut pe partea carosabilă drumului unde a adormit ... Centrala cărbunelui Petroșani - bărbați, pentru în vîrstă de 18 — muncitori necalificați - lucrări miniere în subteran, 45 ani. REGIM DE LUCRU IN SUBTERAN: 6 ore pe zi I. Se asigură următoarele condiții : In calitate de angajat nou In perioada de instruire subteran de 10 zile se acordă un salariu tarifar de 56 lei/zi—9,33 lei/oră. In perioada de acomodare în subteran se acordă un salariu tarifar de 69 lei pe zi-11,50 lei/oră. Cei care lucrează la lucrări miniere beneficiază de un salariu de 76 lei pe zi, plus sporul de acord —12,66 lei/oră, angajează urgent In calitate de angajat cu vechime peste 3 luniI. Calificare . Există posibilitatea calificării în meseria de miner, prin cursuri de calificare organizate pe lingă fiecare exploatare, cu sau fără scoatere din producție. După calificare în meseria de miner poate ajunge la un salariu tarifar de 114 lei pe zi, plus sporul pentru depășirea normelor. II. Cazarea — Pentru nefamiliști se asigură cazarea în căminele muncitorești ale exploatărilor miniere, contra cost (70—100 lei pe lună), iar pentru familiști, în funcție de posibilități, se asigură apartamente cu gratuitate de chirie și încălzire, strada 23 August nr. 2 telefon 1460 IV. Masa. Se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost la prețul de lei 13 pentru 3 mese pe zi. Echipamentul de protecție se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50 la sută reducere. Cei interesați se pot adresa Oficiului forței de muncă din raza căruia domiciliază, pentru primirea formelor de repartizare. Cheltuielile de transport pentru cei repartizați se suportă la întreprindere. Acte necesare la angajare : — Cartea de muncă, fișa de lichidare (dacă a mai lucrat), livret militar, buletin de identitate etc. imtin