Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)

1971-11-25 / nr. 1168

Joi, 25 noiembrie 1971 Organe obștești de in­fluențare și jurisdicție, comi­siile de judecată din între­prinderi, instituții și unități a­­gricole au menirea de a facilita participarea maselor largi la înfăptuirea legalității, la educarea socialistă a oame­nilor muncii și promovarea unei atitudini corecte față de muncă și avutul obștesc, față de normele socialiste de con­viețuire. Ele au fost investite, prin noua lege de organizare și funcționare, cu competențe lărgite, un important număr de fapte penale cu pericol social redus fiind trecute în categoria abaterilor și date spre soluționare. Este încă un element care probează cesul de continuă adîncire pre­a democrației socialiste în țara noastră. Fără îndoială, însă, că e­­ficiența educativă a comisii­lor de judecată este determi­nată de­ o serie de factori de dare trebuie să ținem seama. Asupra cîtorva dintre ei mă voi referi în cele ce urmează. Un prim criteriu al sporirii potențialului lor educativ preventiv îl constituie cunoaș­șt­terea temeinică a legilor, apli­carea lor corectă în orice îm­prejurare,­­ deplina obiectivita­te. In caz contrar, se pot pro­duce erori cu consecințe dintre cele mai serioase. Mă voi limita să citez doar câteva exemple în care comisiile de judecată au soluționat greșit cazurile ce le-au fost înainta­te, tocmai fiindcă membri a­­cestora n-au cunoscut bine legea și atribuțiile ce le revin. Astfel, comisia de judecată de p­­e lingă UEN­ Roznov a admis cerere de reexaminare introdusă de un angajat îm­potriva unei hotărîri anterioa­re a aceleeași comisii, a des­ființat această hotărtre și a anulat imputația. S-a produs, astfel, o dublă greșeală. In primul rînd, comisia nu era competentă să judece cererea de reexaminare, mai să-și anuleze o hotărîre mult, an­terioară, iar în al doilea rînd, s-a constatat că salariatul res­pectiv merita într-adevăr sanc­țiunea dată inițial. Depășiri de competență s-au semnalat și La comisia de judecată de pe lingă C’PM­LF Tîrgu Neamț, care a anulat unei salariate o imputație de 1410 lei stabilită de conducerea unității, deși, prejudiciul adus de aceasta era de peste 5.000 lei și cazul trebuia, deci, înaintat instan­țelor judecătorești. De altfel, trebuie spus că unele comisii de judecată dau dovadă de o îngăduință rău înțeleasă, absolvind de răspun­dere oameni care au adus prejudicii reale, averii obștești sau unor interese personale ale cetățenilor. Astfel de cazuri s-au petrecut la SMA Ștefan cel Mare, popular Răucești. Aici Consiliul s-au dat hotărîri de achitare, deși în ambele situații existau probe concludente de vinovă­ție. Se cuvine înțeles și sușit un adevăr elementar în­și anume că manifestînd tole­ranță față de abateri, mnalizîndu-le se poate crea mușa­­un climat care să favorizeze co­miterea unor fapte infracțio­nale cu un pericol social mai ridicat. Rolul acestor comisii, este în același timp educativ și preventiv, ele trebuind să genereze o opinie combativă împotriva oricăror încercări de Încălcare a noastre de conviețuire normelor socia­liste. Nu e mai puțin adevărat că unii conducători de unități neglijează aportul educativ al comisiilor d­e judecată, luînd ei înșiși hotărîri administra­tive în cazuri ce ar fi fost de competenta acestor organisme de influențare obștească. Îndeosebi, unii președinți de cooperative agricole aplică sancțiuni cooperatorilor ce se fac vinovați de sustrageri din avutul obștesc, deși aceștia ar trebui chemați în fața comisiei de judecată și fapta lor discu­tată public. In alte părți, cum ar fi la CAP Timișești sau Căciulești, comisiile pronun­ță hotăririle la mult timp după ce au fost sesizate despre a­­baterile săvlrșite, ceea ce reduce forța educativă a deci­ziilor. In încheierea acestor suc­cinte constatări, mi-aș permite unele sugestii care vizează tocmai sporirea rolului educa­tiv și preventiv al comisiilor de judecată. O mare parte din greșelile semnalate mai sus ar putea fi ușor înlăturate dacă aceste comisii ar fi mai bine și mai sistematic în­drumate de către jurist-consultii din unitățile pe lingă funcționează. Popularitatea care influența lor în cadrul colecti­­i­velor de muncă, ar fi, de a­­semenea, augmentate dacă mijloacele prevăzute de lege ar fi pe deplin folosite. Mă refer, între altele, la popu­larizarea hotărîrilor, mobiliza­rea salariaților la ședințele co­misiilor de judecată, stimula­rea opiniei lor asupra cazuri­lor puse în dezbatere. O im­portanță deosebită prezintă și modul cum sunt aduse la în­deplinire hotăririle luate, spri­jinul pe care îl acordă orga­nele locale ale puterii de stat ,conducerile unităților în vederea aplicării sancțiunilor date celor vinovați. Avem convingerea că, in contextul efortului general pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza eticii și echității socialiste, pentru formarea și dezvolta­­are trăsăturilor spirituale ale omului nou, comisiile de judecată își pot aduce o con­tribuție însemnată, îndeplinin­­du-și în condiții optime misiu­nea ce le-a fost încredințată, si procuror Toma RADU lEICIEN­EA EDUCATIVA A­ COMISIILOR DE JUDECATA O­PINII la sugestia cetățenilor și cu contribuția lor l­a o experiență pozitivă în comuna Tarcău Foarte multe din realizările de astăzi din comuna Tarcău sunt opera locuitorilor săi, care de-a lunaru­­l ultimilor 10 — 12 a ati ait' facut' numeroase pro­puneri de mai bună gospodări­re a­­ satelor pe care, ‘cu spiriji­­nul organelor locale de partid ^i^'de astăt, tot pi le-au ^ trans­’1' ' format' treptat 'iri fapte?’ Aș cita aici electrificarea satului Brateș, pentru care locuitorii de acolo au contribuit cu suma de 129.000 lei. Ex­tinderea iluminatului public în satele Straja și Tarcău, drumul comunal Iruga sau pe la punctul Luca și Măciucași, s-a înfăptuit de asemenea la pro­punerea și cu spirijinul locui­torilor. Zeci și zeci de mii de lei din contribuția voluntară a târcăcanilor s-au cheltuit pentru întreținerea, repararea și împrejmuirea localurilor de invățămînt și de asigurare a asistentei medico-sanitare, pen­tru construirea a peste 1.200 m­.p. trotuare, care leagă o serie de instituții din comună și contribuie la securitatea circulației pietonilor de-a lungul șoselelor asfaltate. Cerința locuitorilor din Straja de a avea o sală de festivități și cinematograf a fost și ea satisfăcută. S-au construit punți suspendate pe cablu în mai multe locuri, precum și altele din material lemnos. De a­­semenea s-a înfăptuit propune­­rea locuitorilor de realizare u­nei centrale termice la care a se utilizează rumeguș și­ care asigură încălzirea căminului cultural cu 400 de locuri. Acum este în plină cons­trucție școala cu 6 săli de clasă din centrul comunei la care aportul comitetului comu­nal al femeilor, al organizații­lor UTC și de pionieri este substanțial. Sunt de asemenea în curs de înfăptuire propune­rile cetățenilor cu privire la noi executări de trotuare de la școala de 10 ani spre satul Cazaci, reacoperirea unor loca­luri de grădinițe și cămine cul­turale în Straja și Brateș. Vom construi și o casă de nunți în centrul comunei. Am putea­ cite mici zeci­ de nume de oameni vrednici, care de la sugestii au trecut la­ fapte, în frunte cu deputații ’din circumscripțiile ei apticale. Iată de ce , sîntem convinși că, sub îndrumarea perma­nentă a Comitetului comunal de partid și cu concursul lo­cuitorilor, comuna noastră — așezată de-a lungul unor im­portante trasee turistice — va înflori mereu pe harta județu­lui Neamț. Haralambie GRASU, primarul comunei Tarcău Vremea Vreme schimbătoare și în răcire ușoară, cu cerul va­riabil. Local se vor semnala ploi slabe, iar la munte la­­poviță și ninsoare. Tempera­tura variabilă. Minimele vor fi cuprinse între minus 5 și minus 1 grade, iar maximele în­tre plus 2 și plus 6 grade. i Tv JOI, 25 NOIEMBRIE nr­. 17.30 Deschiderea emisia­Emisiune în limba maghiară ; 1830 La volan — emisiune pentru condu­cătorii autor 18.50 Timi> și anotimp în agricultură ; 19.10 Pentru sănătatea dv. „Ce, cum, cu­ și cînd mincăm?­1 19.20 — 1001 <se seri ■, 19.30 Telejurnalul de seară j 20 Cincinalul în acțiune. Ju­dețul Buzău la cotele indus­trializării ; 20.10 Reflec­tor­i; 20.25 Avanpremieră ; 20.30 Pagini de umor. Mari comici ai ecranului ; 21.30 Interpretul săptămânii: Be­none Sinulescu ; 21.45 Ca­dran internațional: Aparen­te și realități in lumea capi­talului ; 22.15 Luminile rampei : 22 50 Telejurnalul de noapte- întreprinderea de construcții și proiectări Iași I str. Ștefan cel Mare nr. 32, telefon 17032 j întocmește in condiții avantajoase PROIECTE­­ DE CONSTRUCȚII ȘI REPARAȚII PENTRU­­ ÎNTREPRINDERI ȘI PARTICULARI. .... jj­i­i­i­i­i U. J. C.C. Neamț, în colaborare cu REGOOP București organizează în ziua de 27 noiembrie a.c. ora 18 la Casa de cultură din Tîrgu Neamț, și în ziua de 28 noiem­brie a.c. ora 17, la resta­urantul din Roznov „Parada modei“ , unde se vor prezenta ultimele noutăți ale modei­­ anului 1972.­­______________________________________ TM ț - tmA CEAHLĂUL La Uzina de Fibre Sintetice Săvinești, în centrul preocupărilor Rezolvarea propunerilor salariaților La Uzina de fibre­ sintetice Săvinești numai în perioada care a trecut din acest an salariații au făcut aproape 930 de propuneri, 530 referindu-se la îmbunătăți­rea tehnologiei de fabricație a firelor și fibrelor sintetice, utilizarea mai bună a mașinilor și a materiilor prime, îm­bunătățirea calității produselor și a condițiilor de muncă. Hotărîtoare pentru stimularea inițiativei și gîndirii creatoare a maselor este însă finalizarea operativă și Integrală de către Consiliul oamenilor muncii și conducerile tehnice ale secții­lor și serviciilor, a propuneri­lor făcute. S-a reușit, printr-o pre­ocupare comună a comitetului sindicatului și conducerii teh­nice a uzinei să se introducă la secții și servicii un sistem unic de evidentă și urmărire a rezolvării propunerilor oameni­lor. Astfel, conducerile live ale secțiilor, textil, colec­tama poliamid merită să fac­­fie evidențiate pentru preocuparea deosebită manifestată în ceea ce privește selectarea cu grijă a propunerilor, urmărirea finali­zării lor cât mai operativ, popu­larizarea prin vizuare a celor mijloace audio­mai eficiente propuneri și mai ales pentru grija ce o manifestă în a da răspunsuri autorilor propuneri­lor. Am putea vorbi despre zeci și chiar sute de propuneri — mai concret — despre cele 654 propuneri care au fost aplicate cu eficiență sporită în secții și ateliere, contribuind efectiv la obținerea unor rezultate bune de către întreprinderea noastră și care in final au dus la rea­lizarea și la depășirea principa­lilor indicatori de plan și a an­gajamentelor asumate în în­trecere. In rîndurile de fată ne vom opri doar la citeva exemple. Ing. Vasile Tărcuță din cadrul secției poliamid, a propus con­fecționarea unei mașini de etilat corzi perii și a alteia de bobinat a­pele. Propunerea fost preluată de către maistrul­­ Ioan Ciongradi care împreună cu un colectiv format din Constantin Tăb­ăoanu, Mircea Slavinschi și alții au conceput și confecționat aceste mașini din resurse proprii ale secției. Ca urmare a punerii în func­țiune a acestor mașini produc­ția s-a dublat. Tot în cadrul secției poliamid operatorul chimist Mihai Cosmiceanu a propus confecționarea sistem care să se adapteze unul la buteliile cu ulei de silicon (pînă acum acestea se aduceau din import) pentru golirea com­pletă a acestora. Aplicîndu-se sistemul propus, se obțin în­semnate economii. In cadrul secției lactama, operatorul chimist Ioan Iacob prin propunerea de a se executa o instalație de ventila­ție la cristalizarea capro­­lactamei din sectorul lactama I, a contribuit la îmbunătățirea condițiilor de muncă. Valeriu Gheța, operator chimist, în cadrul secției monomer — melana a propus modificarea sistemului de reglare a presiu­nii metanului la instalația HCN prin eliminarea reglării mecani­ce. Acest lucru a dus la a­­sigurarea funcționării optime a reactoarelor. * Asemenea exemple ar mai putea fi date și din cadrul sec­țiilor textil, fibră-metana II și III, de la cercetări și din cele­lalte secții și servicii. La prima vedere s-ar părea că lucrurile merg bine peste tot în privința preocupării pentru soarta pro­punerilor și a sugestiilor oame­nilor muncii. Dar, la o analiză mai atentă, comitetul sindicatu­lui a desprins o seamă de ne­ajunsuri care încă persistă în uzină și care trebuie grabnic remediate. S-a reținut că este încă mare numărul propuneri­lor nerezolvate sau în curs de rezolvare, acestea ridicîndu-se la cifra de 275. Numărul cel mai mare de propuneri ne­­rezolvate, în raport cu cele făcute, este la secția monomer­­melana unde din 137 propuneri înregistrate s-au rezolvat doar 92. La atelierul mecanic central — șef de atelier ing. Cornel Ghegheșan — situația este ceva mai deosebită. Dii primul rînd, din luna ianuarie 1971 nu s-a mai selecționat propune­rile, de soarta acestora nu răspunde nimeni din conduce­rea atelierului și așa se explică faptul că propunerile oameni­lor nu sunt centralizate, nu se stabilesc termene și responsabi­lități de execuție și că, din cele 26 de propuneri care s-au făcut în luna ianuarie a.c. nu s-au rezolvat decit 5, este și cazul de la Asemănător serviciul electroenergetic unde, nici birourile grupelor­ sindicale nu au reușit să influențeze în spre bine munca maiștrilor și a con­ducerii serviciului. Mai sunt și unele secții mari ca fibră melana II și III unde conducerile tehnice lasă pro­blema propunerilor aproape pe seama comitetelor sindicale de secție, care nu dispun de bază materială pentru a putea lua vreo măsură. Comitetul sindi­catului pe uzină nu a reușit să imprime răspundere birourilor grupelor sindicale pentru pune în discuția adunărilor pe cei care nu dau importanța cuvenită preocupărilor oameni­lor de a munci mai bine și mai mult. Comitetul sindicatului uzinei și-a propus ca în viitorul a­­propiat să ceară Consiliului oamenilor muncii din centrală efectuarea unei analize asupra felului cum se rezolvă pro­punerile și sesizările salariați­lor uzinei și să fie sancționați cei din a căror vină rămîn încă multe propuneri valo­roase pe hîrtie. Steia CIUBOTARU, secretara Comitetului sindicatului Uzinei de fibre sintetice Săvinești S a încheiat turul campionatului județean de fotbal — CELULOZA PIATRA NEAMȚ RETONUL SĂVINEȘTI 1—3 (0—3) Ignorînd frigul pătrunzător și peisajul hiber­nal de duminică, celor două echipe au suporterii onorat în număr mare acest de­biu, care a oferit un meci dramatic disputat cu o ardoare puțin obișnuită. Excelentul debut de partidă al oaspeților s-a con­cretizat prin golul lui Apetrei, care a reluat sec (min. 3) pasă subtilă trimisă de Gher­­o­gheșan în urma executării unei lovituri de la 16 m­. Nu trec decit câteva minute și apărătorii centrali ai gazdelor oferă un nou caluar de lut, iar M. Smeu nu ezită și ex­pediază balonul, printr-o frumoasă execuție tehnică, sub bara transversală. Calvarul Celulozei nu se termină aici căci, in min. 19 un luft pueril al lui Scurtu în foarte slabă formă, îi oferă lui Apetrei po­sibilitatea rotunjirii scorului în favoarea echipei sale. Vine apoi rîndul Relonului să fie dominat. In min. 52, survine un fault în careu, la o acțiune in­cisivă a gazdelor, execută Hacman penaltiul, portarul Stă­­năianu respinge lateral, dar Ci­nica urmărește faza și retri­mite balonul, cu „oxfordul“ in fundul plasei. Din păcate, în continuare spectacolul sportiv este ratat, accentele de joc dur culminînd în min. 70 cînd arbitrul N. Toma (Roman) Ii elimină, pentru joc periculos, pe Rotaru (Relonul) și pe Cociorbă (Celuloza). Cu regret trebuie să subliniem neprinci­piala comportare a antrenoru­lui V. Rizea, care a pătruns de repetate ori în incinta terenu­lui de joc pentru a-l atenționa pe arbitru (! ? !), fapt ce a dus la incitarea și mai mare a spiritelor. Brigada romașcană formată din arbitrii N. Toma, la centru M. Dumea și Gh. Gherasim la tușă s-a achitat mulțumitor de o sarcină extrem de dificilă. (Radu IRIMESCU, co­respondent) HÎRTIA — METALUL PIA­TRA NEAMȚ 2—1 (0—1). Frigul pătrunzător a făcut ca ambele «combatant» să a­­lerge mult după balon. Meta­­lurgiștii care au pasat ceva mai bine în prima repriză, reușesc să înscrie in min. 41 prin Laiu. Egalarea nu se lasă mult așteptată­­ în m­in. 57 Hîrtia înscrie prin... Sze­­dlinschi (Metalul) — autogol la un corner executat de Ta­palagă. După acest „cadou“ oferit Hîrtiei, apărarea meta­­lurgistă se regăsește greu, cul­minînd în greșeli în min. 78 cînd Ciobanu, nemarcat în ca­reul de 16 m, înscrie, aducînd avantaj echipei sale. Foarte bun • arbitrajul brigăzii Gh. Obreja (centru), Gh. Avram și C. Ceaușu (la tușe). (D. Ter­­bescu, corespondent). LAMINORUL ROMAN — UNIREA PIATRA NEAMȚ 2—0 (1—0). Foarte bun, in acest meci, Păduraru, care a căutat cu insistență poarta oaspeților, reușind să înscrie în min. 20, după ce a primit o pasă excelentă de la Dinu. Cu 10 minute terminarea partidei, înainte de gazde se înscriu din nou prin Dinu care a fost servit „ca la carte" de extrema Samoilă. A fost un joc în limitele sportivității, cu excepția numărului 5 de la oaspeți (Gh.Ștefan) care la una din fazele din apropierea porții sale a aruncat cu noroi în ochii adversarului. Com­petent arbitrajul brigăzii pie­­trene formată din I. Orghidan (la centru), Gh. Avram și Tr. Topliceanu (la tușe). (Vasile CIOBANU, corespondent). Alte rezultate din ultima etapă: Victoria Tarcău — Volanul Bicaz 3—2 •, Cetatea Tîrgu Neamț — Constructo­rul Roman 4—1 •, Industria lo­cală — Bradul Roznov 0—1. Dezvoltare prioritarii (Urmate din pag. N­ țre ) este mijlocul­ cel mai e­­fi­camie,­ singurul de altfel, care asigură baza tehnico-materială cea mai puternică de pe funda­mentul căreia nivelul de trai al oamenilor muncii poate prospera cu cea mai mare vi­goare. Condiții pentru a contribuie substanțială a celor două ra­muri la dezvoltarea continuă a bazei tehnico-materiale a so­cialismului sunt nenumărate. Acestea își au rădăcinile puter­nic ancorate în bogăția resur­selor naturale ale solului subsolului patriei noastre. Pla­și­cul cincinal ale căru­i obiective le realizăm în această etapă, exprimă sintetic dimensiunile pe care economia noastră le va căpăta la sfîrșitul cincinalului. Dacă luăm în discuție numai cifra de 9,7 milioane tone cu­ va reprezenta producția de o­­țel la finele anului 1975, avem deja o imagine puternică a pro­porțiilor metalurgiee româ­nești. Avem la dispoziție un argument edificator al viguro­­zității cu care s-a dezvoltat în­­tr-o perioadă scurtă, industria prelucrării metalelor în patria noastră. Imaginile ne sunt com­­pletate de uriașele cetăți ale o­­telului care au fost create sau extinse considerabil în ulti­mii ani. Creșterea producției de oțel de 50 la sută în 1975 față de 1970, va cuprinde în bună parte oțeluri de calitate superioară, sortimente noi solicitate de cele mai variate domenii de activitate. Alături de aceasta, producția de laminate, trefilate și cabluri va­­ cunoaște una din dezvoltările cele mai rapide atît pe baza utiizării intensive a actualelor capacități cit și pe seama construirii unor noi o­­biective metalurgice. O m­are atenție este acorda­tă, așa cum am mai arătat și dezvoltării ramurii construcții­lor de mașini. In acest sector al economiei noastre, acumulă­rile cantitative sunt însoțite, în actualul plan cincinal, de re­marcabile transformări structu­rale cu influențe nemijlocite in creșterea parametrilor cali­tativi ai mașinilor și utilaje­lor. Industria constructoare de mașini va continua drumul său vertiginos spre atingerea unor înalte culmi ale perfecțiunii, intr-un ritm mediu anual de 14,1—15,6 la sută. Este un ritm dintre cele mai înalte nu nu­mai în ansamblul economiei noastre socialiste ci chiar și în comparație cu ritmurile de dezvoltare ale ramurilor, simi­lare din unele țări mai avan­sate din punct de vedere eco­nomic. Faptul acesta își găseș­te explicația în înseși factorii de fundamentare a actualului plan de dezvoltare economică care susțin posibilitatea și ne­cesitatea stabilirii unor ritmuri înalte de creștere economică tocmai pentru eliminarea în­­tr-o perioadă mai scurtă a de­calajului economic dintre țara noastră și cele mai înaintate țări. Prin dezvoltarea ei impetu­oasă, ramura industriei con­strucțiilor de mașini va asigu­ra la finele actualului cincinal 79 la sută din necesarul de mașini și utilaje al economiei va crea posibilități mai larg de modernizare a întregii eco­nomii prin îmbunătățirea struc­turii producției, a tipodimensi­unilor ce vor fi executate Mașinile și utilajele industriei noastre vor fi utilizate intr-un număr din ce în ce mai mare de țări ca urmare a creșterii competitivității mărcilor româ­nești pe piețele străine. IHUHilBIIHilHIIBIinilBmiVBIBimiHilHilHIIHIHIIHIMi HIBIHfHliaiHIMipiHIHilRilHiniHiniHiniHiininiIi»! Pag* 3 SEMIMÜM Pasiunea lui Mihai Coscaru Mihai Coscaru, sala­­riat al Fabricii de che­restea Tarcău, județul Neamț, în loc să-și vadă de profesiunea lui cin­stită, îl pasiona­u alte preocupări. La ieșirea din schimb, în mod repe­tat, sustrăgea cantități de­ cherestea. Mihai Coscaru nu s-a oprit aici. Și-a extins pasiu­nea și la șantierul în­treprinderii județene de drumuri și poduri, de unde a furat 500 kg de ciment. Materialele fu­rate au fost întreprinderilor restituite păgubi­te, M. Coscaru urm­nd să reflecteze acum dacă această pasiune este rentabilă .... Moartea căpriorului Mihai Ribu, din co* m­ana pușcat, Pîngărați, a îm­fără autoriza­ție, un căprior, in pă­dure, ia punctul numit Cozmița. Carnea a îm­părțit-o cu ceilalți "*0- varăși de arme" ce l-au însoțit: Gh. Bucur, A­lexandru Grigoriu și Ion Zaiț. Odată cu moartea că­priorului, au tăcut pen­tru totdeauna și „gurile de foc" ale contrave­nienților ... Ba eroii noștri au plătit și suma prejudiciată in valoare de 1.375 lei. In ultimele 1 *­ 48 de ore , în noaptea de 23 noiembrie 1971, orele 2, la stația de betoane a Șantierului 2 Săvinești, situat în municipiul Ro­man, a izbucnit un in­cendiu care pînă la stingere a produs pagube în valoare de 8.000 lei, arzînd mai multe materiale ca­­ foi P.F.L., tîm­plărie, geamuri și instalații e­­lectrice, oprindu-se par­țial producția timp de circa 48 de ore. .Se fac Cercetări. • In dimineața zilei de 23 noiembrie 1971 a încetat din viată copilul Georgică Taban, în eta­te de 14 ani, din co­muna Cîndești. In ziua de 9 noiembrie 1971 a fost lovit în cap cu un cuțit de către colegul său din aceeași comu­nă și de aceeași vîrstă, pe nume ghe. Fiind Laiu Gheor­­internat în Spitalul din Piatra Neamț, a fost externat pe 20 noiembrie 1971. în dimineața morții, fă­­cîndu-i-se rău, a fost solicitată salvarea, dar a pînă la sosirea acesteia survenit moartea. Cercetările continuă ... 23­0 In seara zilei de noiembrie 1971, in jurul orelor 19.30, pe șoseaua Piatra Neamț — Bacău a fost acciden­tat foarte grav numitul Gheorghe Horciu, în etate de 35 de ani, sa­lariat la Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț, de către conducătorul auto An­ton Hingu, domiciliat în comuna Priponești, județul Galați, care trecut peste victimă cu a autocamionul 22 2959, proprietatea Lotu­­­­lui Săvinești Victima, în drum spre spital, a încetat din viață. Vino­vat, se face conducăto­rul auto care a circu­lat neatent dar și vic­­tima care, fiind în stare de ebrietate, a căzut pe partea carosabilă drumului unde a ador­­­mit ... Centrala cărbunelui Petroșani - bărbați, pentru în vîrstă de 18 — muncitori necalif­icați - lucrări miniere în subteran, 45 ani. REGIM DE LUCRU IN SUBTERAN: 6 ore pe zi I. Se asigură următoarele condiții : In calitate de angajat nou In perioada de instruire subteran de 10 zile se acordă un salariu tarifar de 56 lei/zi—9,33 lei/oră. In perioada de acomodare în subteran se acordă un salariu tarifar de 69 lei pe zi-11,50 lei/oră. Cei care lucrează la lucrări miniere bene­ficiază de un salariu de 76 lei pe zi, plus sporul de acord —12,66 lei/oră, angajează urgent In calitate de angajat cu vechime peste 3 luni­­I. Calificare . Există posibilitatea calificării în meseria de miner, prin cursuri de calificare or­ganizate pe lingă fiecare exploatare, cu sau fără scoatere din producție. După calificare în meseria de miner poate ajunge la un salariu tarifar de 114 lei pe zi, plus sporul pentru depășirea normelor. II. Cazarea — Pentru nefamiliști se asigură cazarea în căminele muncitorești ale exploatări­lor miniere, contra cost (70—100 lei pe lună), iar pentru familiști, în funcție de posibilități, se asigură apartamente cu gratuitate de chirie și încălzire, strada 23 August nr. 2 telefon 1460 IV. Masa. Se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost la prețul de lei 13 pentru 3 mese pe zi. Echipamentul de protecție se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50 la sută reducere. Cei interesați se pot adresa Oficiului forței de muncă din raza căruia domiciliază, pentru primirea formelor de repartizare. Cheltuielile de transport pentru cei repar­tizați se suportă la întreprindere. Acte necesare la angajare : — Cartea de muncă, fișa de lichidare (dacă a mai lucrat), livret militar, buletin de identita­te etc. imtin

Next