Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)
1971-10-24 / nr. 1141
[ ANUL IV., NR. 1.141 DUMINICĂ, 24 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI 30 BANI OBIECTIV MAJOR PE OGOARE Recoltatul porumbului și sfeclei de zahăr, urgentarea transportului în bazele de recepție Recoltatul porumbului se înscrie în aceste zile ca principală lucrare a campaniei agricole de toamnă. Așa cum specificam și în numărul de ieri al ziarului, în 22 de cooperative agricole lucrarea a fost încheiată, în altele se apropie de sfîrșit. Există însă serioase rămîneri în urmă în alte unități, care se situează foarte departe de media realizărilor pe județ. Amintim dintre acestea: CAP Moldoveni, Podoleni, Costișa, Borlești, Girov, Mărgineni, Roman, unde ritmul de lucru la această lucrare este încă scăzut. In unele cazuri, restanțele sînt explicate prin necesitatea grăbirii recoltării și transportului în baze a sfeclei de zahăr. Intrucît însă multe dintre lucrări au fost încheiate, rămînînd la ordinea de zi doar recoltatul sfeclei de zahăr și porumbului, considerăm că există forțele necesare pentru urgentarea, la nivelul întregului județ și al recoltarii porumbului. Și încă o chestiune, în multe unități, recoltatul se face prin tăierea plantelor direct din lan, urmînd ca abia după aceea să se opereze transportul și desfăcatul știuleților. In mod deosebit, in aceste situații trebuie concentrate forțele necesare la transportul snopilor și la desfăcat, pentru ca recolta să poată fi pusă cu mai curînd la adăpost, iar terenul să fie eliberat în vederea efectuării arăturilor de toamnă. Conform graficului întocmit de comun acord cu unitatea beneficiară Fabrica de zahăr Roman , cooperativele agricole trebuiau să livreze pînă în ziua de 22 octombrie circa 141.450 tone sfeclă de zahăr, iar pînă la 1 noiembrie întreaga campanie să fie încheiată. Pînă la data respectivă se livraseră însă în baze abia circa 85.000 tone sfeclă, restanța ridicîndu-se, deci la 55.000 de tone. Aceasta, cu toate că producția recoltată ar fi putut asigura îndeplinirea planului de livrări. Mari cantități de sfeclă se află în grămezi , în cîmp, devenind necesară o intensificare a eforturilor pentru transport. Printre unitățile restante se numără Bălănești, Costișa, Podoleni, Roman, Tămășeni, fiecare cu cîte peste 1000 tone, Gloinți, Izvoarele și Văleni cu cîte peste 1.200 tone, Budești cu peste 1.500 tone, Doljești cu peste 1.700 tone, Gherăiești, cu peste 2.300 tone, Săbăoani cu peste 4000 tone. Intrucît transportul în bazele de recepție a sfeclei nu s-a efectuat nici măcar în proporție de 50 la sută din sarcina totală de plan, este imperios necesar să se depună eforturi susținute pentru urgentarea recoltărilor și, cu precădere, pentru transportul în baze a producției. Cele circa 2.000 ha cultivate cu legume în această vară au dat rod bogat, asigurând in bună măsură necesarul pentru aprovizionarea populației și pentru semiindustrializare. Se mai află totuși, în cîmp cantități importante de gogoșari, pătlăgele pentru murături, pătlăgele roșii etc care întîrzie a fi preluate de către centrele de legume și fructe. Uneori se invocă lipsa capacității de desfacere, în alte cazuri — calitatea acestora. Acum cîtva timp am constatat existența la Tămășeni a importante cantități de verzi și pătlăgele, care gogoșari întîrziau să fie ridicate, iar vineri — o situație similară la Săbăoani. Se aflau aici, recoltate, 3 vagoane de pătlăgele verzi, circa 6 vagoane de sfeclă roșie, aproximativ 3 vagoane de morcov, un vagon de pătrunjel, precum și importante cantități de mărar tulpini și mărar Verde. Deși se făcuseră numeroase demersuri, CLF Roman păstrează tăcere în ceea ce privește perspectiva ridicării acestor produse, aflate în pericol de a se declasa. Perspectiva evoluției timpului nu este dintre cele mai bune. Este previzibilă o nouă răcire a timpului, însoțită de vînturi și ploi, în această alternativă operațiile de recoltare și transport a produselor devenind, firesc, mai dificile. De aceea, atîta vreme cu există încă condiții meteorologice trebuie concentrate toate forțele pentru urgentarea propice, ritmului lucrărilor. Recoltatul ultimelor suprafețe cu porumb și sfeclă de zahăr să se încheie grabnic, iar transportul în baze să se urgenteze. In acest scop, trebuie ca forțele manuale să fie mai intens mobilizate și mai bine organizate, iar mijloacele locale de transport să fie utilizate la maximum. In alternativa răcirii timpului, toate cantitățile de cartofi care se mai află în cîmp sau în stadiu de preînsilozare, să fie protejate cu folii de polietilenă, paie sau alte materiale. In scopul Încheierii grabnice a campaniei de recoltare și punerii la adăpost a întregii producții, consiliile de conducere ale C.A.P., specialiștii, să depună eforturi susținute pentru o largă mobilizare la muncă, pentru o perfectă organizare a activității. DDIPa D DD D Da0 di —țddddadddaa In patimile IMIMV LEGEA cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat D0DD □ Prin eforturi comune, timpul B w se comprima însemnări din timpul reparației capitale a laminorului de 16 țoli de la Uzina de țevi Roman Cel care cunoaște, măcar și în linii mari, specificul activității de producție din uzina laminoriștilor romașcani, poate constata cu ușurință în aceste zile, schimbarea peisajului obișnuit din interiorul celei mai mari hale de fabricație, aceea a laminorului de 16 țoli. Benzile automate pentru transportarea țaglelor s-au oprit, roșul incandescent al cuptoarelor nu se mai reflectă pe chipurile metalurgiștilor, iar privirile agere ale acestor oameni mai puternici decît oțelul, angrenați în aceste zile în lucrările de reparații tare ale laminorului, nu capimal urmăresc țevile înroșite pe drumul lor obișnuit. Ei caută parcă, să anticipeze operația următoare, să sudeze dacă s-ar putea, mișcările specifice unei dizlocări sau a unei demolări de utilaj, cu acelea ale montării, înșurubării și în general ale punerii tuturor agregatelor in bună stare de funcționare. Aflat aproape în permanență în mijlocul lăcătușilor, electricienilor, a mecanicilor și a tuturor celor care în zile dau bătălia pentru aceste scurtarea perioadei de nefuncționare a laminorului, inginerul șef mecanico-energetic Dumitru Cozma, găsește momente de răgaz pentru a ne pune și nouă la dispoziție cîteva informații. Lucrările pentru reparația capitală a laminorului de 16 țoli se desfășoară într-un ritm deosebit de accelerat, pe măsura importanței pe care o are în economia noastră această citadelă a metalurgiei. Fiind programate inițial să se desfășoare , pe parcursul întregii luni în care ne aflăm, în ultimă instanță am hotărît să reducem cu șapte zile perioada reparațiilor,pentru"", ca in timpul astfel economisit, laminorul sa producă valori atît de necesare economiei noastre. Firește, scurtarea perioadei din graficul inițial a fost posibilă în urma eforturilor apreciabile depuse de salariații noștri în direcția pregătirii subansamblelor, a utilajelor celorlalte dispozitive ce urmeaiză a fi înlocuite. Au fost aduse în uzină utilajele principale cum ar fi reductorul rolelor de întoarcere, plăcile de la casa de lucru a laminorului duo, steluțele pentru patul de răcire, cele mai importante materiale electrice etc. Imediat după oprirea norului, echipele special ramiformate pentru această importantă lucrare au trecut la schimbarea pieselor mai mărunte, apoi au demontat utilajele mari cum ar fi camvaliurile perforatoare, lor, casele de lucru, mesele din fața și din spatele utilajelor, reductoarele, instalațiile de răcire, de ungere și de aer comprimat, pupitrele și panourile de comandă și atîtea alte instalații și dispozitive. Concomitent cu acestea se execută verificările și înlocuirile unor piese la utilajele și instalațiile ce nu vor fi schimbate, precum și montarea celor noi. Iată de pildă o lucrare care a necesitat multe eforturi: montarea pe un amplasament nou a călifarului, compus din șapte motoare, șapte case și o instalație electrică deosebit de complicată. Fiind executate. încă de pe acum circa două treimi din volumul lucrărilor, putem spune că echipele de mecanici și electricieni angrenate puternic în această importantă acțiune, vor putea ca la finele lunii să raporteze cu succes a lucrărilor încheierea și readucerea în circuitul productiv, a complicatelor agregate metalurgice. * P. TOFAN Krasn fln 1D00 CS ZIUA FORȚELOR ARMATE ALE R. S. ROMÂNIA La 25 octombrie, oamenii muncii din patria noastră sărbătoresc a XXVII-a aniversare a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. Înscrisă la loc de cinste în cronica eroicelor lupte purtate de poporul român pentru libertate socială și națională, această zi are o profundă semnificație. Cu 27 de ani în urmă,la 25 octombrie 1944, prin luptele purtate umăr la umăr de către armata română și armata sovietică, a fost desăvârșită eliberarea întregului teritoriu al României ripsne, cotropirea fascistă, încă de la înființarea sa, Partidul Comunist Român desfășurat o susținută activitaate în rîndurile armatei pentru atragerea ostașilor și a unoii cadre ofițerești, la lupta revoluționară a maselor populare împotriva regimului burghezomoșieresc, pentru libertate și independență națională. Această activitate a luat o amploare deosebită în anii întunecați ai dictaturii militaro-fasciste și ai războiului antisovietic. Mișcarea de rezistență antifascistă a fost însuflețită și favorizată de victoriile strălucite repurtate pe front de Uniunea Sovietică — care a dus greul războiului și a dat cele mai mari jertfe în lupta împotriva hitlerismului — de amploarea tot mai mare pe care o lua lupta popoarelor împotriva dominației naziste. După înfăptuirea insurecției naționale organizată și condusă de Partidul Comunist Român armata română, împreună cu armata sovietică, a continuat luota pentru zdrobirea trupelor hitleriste-hortiste din partea de nord-vest a României și apoi dincolo de frontierele țării, pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, pînă la înfrîngerea definitivă a Germaniei fasciste și încheierea victorioasă a războiului în Eurana. De la în 3 August 1944 pînă în mai 1945, armata română a anemiat în război efective însumînd peste o jumătate de milion de oameni. în cele aproape 9 luni de zile, ea a străbătut, prin lupte grele, 20 de masive muntoase, a forțat 12 cursuri mari de apă, a înaintat în dispozitivul inamic peste 1.000 de kilometri și a eliberat 3.831 de localități, din care 53 de orașe. Drumul crâncenelor încleștări cu dușmanul a fost stropit cu sîngele a 170.000 de ostași, fii ai poporului român. Odată cu trecerea la etapa construcției socialiste, partidul — exercitînd nemijlocit conducerea armatei — a dirijat construcția militară în așa fel nncit armata, rolul și funcția ei să corespundă noii orînduiri sociale și de stat. Prin calitatea cadrelor și a militarilor în termen, prin organizarea și înzestrarea sa, prin conținutul procesului instructiv-educativ, armata noastră a devenit o armată cu adevărat populară, legată prin toate filtrele ființei sale de viața și aspirațiile oamenilor muncii, capabilă să răspundă condițiilor și exigențelor războiului modern. Pe temeiul marilor succese obținute în dezvoltarea economiei naționale, a fost înfăptuită înzestrarea armatei cu armament și tehnică de luptă superioare. O importantă deosebită, în acest sens, o au măsurile luate pentru creșterea aportului industriei noastre la dotarea armatei cu mijloace tehnice și aparatură moderne, la dezvoltarea bazei materiale a procesului pregătirii de luptă. Cadrele militare stăpînesc arta instruirii și educării trupelor, a conducerii lor în luptă, își îmbogățesc cunoștințele pentru a fi în pas cu progresele ce au loc în știința și arta militară. Tinerii veniți să-și satisfacă stagiul militar muncesc cu sîrguință pentru îndeplinirea cu rezultate superioare a planului pregătirii de luptă și politice, pentru continua întărire a capacității combative a unităților și marilor unități, a disciplinei și ordinii militare, în același timp, militarii armatei noastre își aduc contribuția, alături de oamenii muncii, la dezvoltarea economiei naționale. De exemplu, în perioada planului cincinal — 1966— 1970, militarii au executat un mare volum de lucrări de modernizare, dublare și întreținere a liniilor de cale ferată, au construit sau modernizat peste 1.400 km de drumuri, au efectuat lucrări de îmbunătățiri funciare, au luat parte la strîngerea recoltei în campaniile agricole de vară și de toamnă , ei au desfășurat un mare volum de lucrări pe șantierele de contracții ale unor importante obiective industriale. Organele și organizațiile de partid, comuniștii — care reprezintă peste 90 la sută din numărul ofițerilor și mai mult de jumătate din cel al maiștrilor militari și subofițerilor — exercită o puternică înrîurire asupra întregii vieți ostășești, insuflă personalului armatei plan și energie în îndeplinirea îndatoririlor ce-i revin, contribuie la formarea omului nou, pătruns de idealurile comunismului, care se identifică pînă la dăruire cu interesele poporului, împreună cu întregul popor, militarii forțelor noastre armate și-au exprimat în unanimitate adeziunea deplină la programul de măsuri privind îmbunătățirea muncii politico-ideologice și cultural-educative. In adunările organizațiilor de partid, în telegramele adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, organele și organizațiile de partid, comandanții, activiștii de partid, toți comuniștii din armată s-au angajat să acționeze hotărît pentru ridicarea calității întregii activități educative la nivelul cerințelor puse de partid, pentru promovarea în rîndul militarilor a concepției partidului nostru despre lume și viață, pentru formarea unor contingente de luptători cu o bună pregătire și o înaltă conștiință, devotați fără margini patriei, poporului, partidului. Lt. colonel Anton TASE curier SEARĂ MUZICAL-DISTRACTIVÄ Aseară, în sala de festivități a Liceului din Bicaz avut loc o seară muzical-distractivă dedicată elevilor carei au participat la campania de strîngere a recoltei. Și-au dat concursul: orchestra de muzică ușoară a Casei de cultură din localitate, tineri recitatori care au declamat din poeziile lui Goga și Coșbuc închinate țărănimii. In continuare, s-a desfășurat un concurs fulger de caricaturi avînd ca temă întîmplări din timpul practicii agricole. FARMACII DE SERVICIU Serviciul farmaceutic de de către Farmacia nr. 32 urgentă va fi asigurat astăzi, (strada Ștefan cel Mare nr. în municipiul Piatra Neamț, 77 telefon 16105), de către Farmacia nr. 13 (bulevardul Republicii nr. 6, Noaptea vor fi de serviciu telefon 11234), iar în Roman aceleași farmacii. DIN PROGRAMUL COMPETIȚIONAL PIATRA NEAMȚ • BASCHET. Divizia națională școlară (m): Școala sportivă — A.S.A. Bacău (ora 10, teren „Petru Rareș"). 0 FOTBAL. Campionatul republican pentru juniori: Ceahlăul — S. C. Bacău (ora 13, stadion Ceahlăul). Campionatul județean: Metalul — Constructorul Roman (ora 15, teren Ceahlăul II). • VOLEI. Divizia B : Retonul — Constructorul va ora 11,30, complex LuceaCeahlăul). ROMAN • ATLETISM. Divizia școlară (ora 8,30, stadion 23 August). • FOTBAL: Divizia C : Victoria — Foresta Fălticeni (ora 11, stadion 23 August). Campionatul județean: Laminorul — Cetatea Tîrgu Neamț (ora 13, stadion 23 August). BICAZ : FOTBAL: Divizia C: Cimentul — Minerul nești (ora 11, stadion Comă- Cimentul). ROZNOV A FOTBAL. Campionatul județean: Bradul — Celuloza Piatra Neamț (ora 11, stadion Bradul). 25-31 octombrie Săptămîna economiei sust íine premisele putru dezvoltarea 1971 COMI PROCESULUI DE ECONOMISIRE Mîine, 25 octombrie, începe „Săptămîna economiei" — manifestare care a devenit de acum tradițională și care constituie, prin acțiunile inițiate, prilej de trecere în revistă a rezultatelor obținute în dezvoltarea procesului de economisire, de intensificare și diversificare a activității de informare a populației, de popularizare a ideii și avantajelor economisirii. In condițiile succeselor dobîndite, de poporul nostru în făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, procesul de economisire cunoaște o evoluție ascendentă. Și în județul Neamț, ca urmare a sporirii veniturilor bănești ale populației de la orașe și sate, a măsurilor organizatorice și de popularizare aplicate de unitățile C.E.C., acțiunea de economisire a luat un caracter de masă. In nouă luni din a acest numărul noilor depunători an, a crescut de peste patru ori față de aceeași perioadă din anul trecut. In prezent, în județul nostru există aproape 110.000 de posesori de librete de economii, revenind astfel un libret la mai puțin de 5 persoane. In unele localități din județ gradul de pătrundere a acțiunii de economisire este și mai mare. De la Piatra Neamț, revine pildă, un libret la 1,6 persoane, la Roman la 2,3 persoane, în comuna Bieazul Ardelean la 43,3 persoane, la Războieni la persoane. La 30 septembrie 1971, soldul general al depunerilor populației la C.E.C. — comparativ cu aceeași dată din anul precedent — a crescut cu 14,5 la sută. Ca bancă a populației și pentru a satisface în măsură optimă preferințele depunătorilor, Casa de Economii și Consemnațiuni a pus la dispoziția acestora forme și instrumente de economisire variate. Unele asigură depunătorilor dobîndă, altele le dau posibilitatea să participe la trageri la sorți pentru câștiguri în bani, autoturisme sau în obiecte (mobilă, televizoare, aragazuri cu butelii etc.). Valoarea dobânzilor și cîștigurilor acordate depunătorilor din județul nostru în anul 1970, de pildă, însumează 8.300.000 lei, la care se adaugă 25 autoturisme în valoare totală de 1.135.000 lei — cîștigate pe librete de economii cu dobîndă și câștiguri în autoturisme. In primele două trimestre din acest an, pe astfel de librete, au mai fost cîștigate 14 autoturisme în valoare de 770.000 lei. Economisind la C.E.C., în primele 9 luni din acest an 200 de depunători și-aucumpărat autoturisme, multi alții și-au construit case, și-au cumpărat mobilă, televizoare etc. Dezvoltarea procesului de economisire se reflectă și în numărul mereu sporit al operațiunilor de economisire efectuate pentru populație, ca și în volumul mai mare al celorlalte operațiuni efectuate de unitățile bancare C.E.C. din județ, pentru conturile organizațiilor obștești, al plăților Către populație sub formă de credit pe termen scurt pentru contractări și achiziții de produse agricole, al încasărilor de impozite și taxe, al operațiunilor privind cumpărarea de autoturisme etc. Casa de Economii și Consemnațiuii desfășoară în folosul populației o vastă activitate în legătură cu acordarea de credite pentru construirea de locuințe proprietate personală.Astfel, la 620 locuitori din județul Neamț, li s-au acordat în acest an credite în sumă de peste 31 milioane lei pentru construirea de locuințe proprietate personală în antrepriză, 195 familii au primit credite de 3,3 milioane lei pentru construire de locuințe în regie proprie, iar pentru constituirea avansurilor minime au fost încheiate 272 contracte de împrumut în valoare de 3,5 milioane lei. Prin efectuarea unor astfel de operațiuni, se lărgește șî se diversifică sfera de activitate a G.E.C., se multiplică și se adîncesc legăturile sale cu populația, Gasa de Economii și Consemnațiuni devenind a adevărată bancă a populației, în condițiile tot favorabile ale dezvoltării mai și mai puternice a procesului de economisire. Constantin RADU directorul Direcției județene C.E.C. Neamț .Veronea Neculai, laborant la presa de tracțiune la întreprinderea de prefabricate Roman. Foto C. Scarlat Jurnal nemtean DRUMUL FARA IlTOARCERE AL LUil Paul TUTUNGIU Nu voi putea fi niciodată de partea arheologilor. Cetatea de pe Bitca Doamnei n-a dispărut. Porțile ei bătute cu stele de argint smuls din venele Ceahlăului, le-am văzut tinere și adevărate, deschise ca brațele dornice de Hori și ospesie. Intre statornicele turnuri și temple închinate acestui pămînt, dacii cu bărbi legendare m-au primit ca pe un fiu, către ei eu urcam în spirală o scară. Și-am văzut dintr-un foișor bogat în ceruri, toată valea Bistriței pînă în așezările Bicazului, învelite în limpezile lunecări cîntec ale plutelor vegheate de bărbații încinși pe umeri cu arcuri nostalgic vibrînd. Cetatea de pe Bitca Doamnei n-a dispărut. Peste zidurile acoperite de lutul veacurilor, viu și mărturisit eu am văzut sufletul ei. Și-am înțeles că acest suflet este vulturul ce aleargă în pieptul aurarului din cetatea chimică a Săvineștenilor, că un zid se poate surpa sau ascunde în aluviuni, dar niciodată cel ce l-a creat nu poate dispărea. Căutînd în memoria mea acel imn ce hipnotiza lumea de aur a forumului dacic de pe Rutca Doamnei, mi-am amintit de destăinuirile unui prieten călătorit prin orientul mitologic, unde un prea puternic han și-a strămutat cândva mormîntul, prin propria voință, lingă cel al poetului, gelos Hind, pe veșnicia rănitului de cîntec. Muzicile ce umpleau bolțile la Butca Doamnei trăiesc azi în arborii de pe lanțul de culmi ale Stânișoarei și o putere fără seamăn, a omului , ce și-a perpetuat virtutea de a fi a patriei și a inimii sale, a mutat pe energie portative Hinta neamului dintru început. Cetatea de pe Butca Doamnei n-a dispărut. Pentru că a te călători din piatră și fier într-un alt fel de trup, intr-o altă materie clăditoare, in conștiință, în memoria umană, în basm, înseamnă nu numai a deveni în continuare, ci a te perpetua mai trainic și mai nesupus timpului. Acolo, pe Buca Doamnei, unde azi pasc mioarele ca în balada celui nuntit de aștri, am văzut tot ceea ce a fost, tot ceea ce va fi, și mi-am deslușit adevărul că moartea a fost totdeauna o minciună. .