Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)

1971-10-24 / nr. 1141

[ ANUL IV., NR. 1.141 DUMINICĂ, 24 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI 30 BANI OBIECTIV MAJOR PE OGOARE Recoltatul porumbului și sfeclei de zahăr, urgentarea transportului î­n bazele de recepție Recoltatul porumbului se în­scrie în aceste zile ca princi­pală lucrare a campaniei agri­cole de toamnă. Așa cum speci­ficam și în numărul de ieri al ziarului, în 22 de cooperative agricole lucrarea a fost înche­iată, în altele se apropie de sfîrșit. Există însă serioase rămîneri în urmă în alte uni­tăți, care se situează foarte departe de media realizărilor pe județ. Amintim dintre aces­tea: CAP Moldoveni, Podoleni, Costișa, Borlești, Girov, Mărgi­neni, Roman, unde ritmul de lucru la această lucrare este încă scăzut. In unele­ cazuri, restanțele sînt explicate prin necesitatea grăbirii recoltării și transportului în baze a sfeclei de zahăr. Intrucît însă multe dintre lucrări au fost încheiate, rămînînd la ordinea de zi doar recoltatul sfeclei de zahăr și porumbului, considerăm că există forțele necesare pentru urgentarea, la nivelul întregu­lui județ și al recoltarii porum­bului. Și încă o chestiune, în multe unități, recoltatul se face prin tăierea plantelor di­rect din lan, urmînd ca abia după aceea să se opereze transportul și des­­făcatul știuleților. In mod deo­sebit, in aceste situații trebuie concentrate forțele necesare la transportul snopilor și la desfăcat, pentru ca recolta să poată fi pusă cu­ mai curînd la adăpost, iar terenul să fie eliberat în vederea efectuării arăturilor de toamnă. Conform graficului întocmit de comun acord cu unitatea be­neficiară Fabrica de zahăr Ro­man , cooperativele agricole trebuiau să livreze pînă în ziua de 22 octombrie circa 141.450 tone sfeclă de zahăr, iar pînă la 1­­ noiembrie în­treaga campanie să fie în­cheiată. Pînă la data respec­tivă se livraseră însă în baze abia circa 85.000 tone sfeclă, restanța ridicîndu-se, deci la 55.000 de tone. Aceasta, cu toate că producția recoltată ar fi putut asigura îndeplinirea planului de livrări. Mari canti­tăți­­ de sfeclă se află în grămezi , în cîmp, devenind necesară o intensificare a eforturilor pen­tru transport. Printre unitățile restante se numără Bălănești, Costișa, Podoleni, Roman, Tă­­mășeni, fiecare cu cîte peste 1000 tone, Gloinți, Iz­voarele și Văleni cu cîte peste 1.200 tone, Budești cu peste 1.500 tone, Doljești cu peste 1.700­ tone, Gherăiești, cu peste 2.300 tone, Săbăoani cu peste 4000 tone. Intrucît transportul în baze­le de recepție a sfeclei nu s-a efectuat nici măcar în propor­ție de 50 la sută din sarcina totală de plan, este imperios necesar să se depună eforturi susținute pentru urgentarea re­coltărilor și, cu precădere, pen­tru transportul în baze a pro­ducției. Cele circa 2.000 ha cultivate cu legume în această vară au dat rod bogat, asigurând in bună măsură necesarul pentru aprovizionarea populației și pentru sem­iindustrializare. Se mai află totuși, în cîmp canti­tăți importante de gogoșari, pătlăgele pentru murături, păt­lăgele roșii etc care întîrzie a fi preluate de către centrele de legume și fructe. Uneori se invocă lipsa capacității de des­facere, în alte cazuri — calita­tea acestora. Acum cîtva timp am constatat existența la Tămășeni a impor­tante cantități de verzi și pătlăgele, care gogoșari întîr­­ziau să fie ridicate, iar vineri — o situație similară la Săbă­oani. Se aflau aici, recoltate, 3 vagoane de pătlăgele verzi, circa 6 vagoane de­ sfeclă roșie, aproximativ 3 vagoane de morcov, un vagon de pătrun­jel, precum­ și importante cantități de mărar tulpini și mărar Verde. Deși se făcuseră numeroase demersuri, CLF Ro­man păstrează tăcere în ceea ce privește perspectiva ridică­rii acestor produse, aflate în pericol de a se declasa. Perspectiva evoluției timpului nu este dintre cele mai bune. Este previzibilă o nouă răcire a timpului, însoțită de vînturi și ploi, în această alternativă operațiile de recoltare și transport a produselor devenind, firesc, mai dificile. De aceea, atîta vreme cu­ există încă condiții meteorologice trebuie concentrate toate forțele pentru urgentarea propice, ritmului lucrărilor. Recoltatul ultimelor suprafețe cu porumb și sfeclă de zahăr să se încheie grabnic, iar transportul în baze să se urgenteze. In acest scop, trebuie ca forțele manuale să fie mai intens mobilizate și mai bine organizate, iar mijloacele locale de transport să fie utilizate la maximum. In alternativa răcirii timpului, toate cantitățile de cartofi care se mai află în cîmp sau în stadiu de preînsilozare, să fie protejate cu folii de poli­etilenă, paie sau alte materiale. In scopul Încheierii grabnice a campaniei de recoltare și punerii la adăpost a întregii producții, consiliile de conducere ale C.A.P., specialiștii, să depună eforturi susținute pentru o largă mobilizare la muncă, pentru o perfectă organizare a ac­tivității. DDIPa D DD D Da0 d­i —țddddadddaa In pat­im­ile IMIMV LEGEA cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat D0DD □ Prin eforturi comune, timpul B w se comprima însem­nări din timpul reparației capitale a laminorului de 16 țoli de la Uzina de țevi Roman Cel care­ cunoaște, măcar și în linii mari, specificul activității de producție din uzina lamino­­riștilor romașcani,­ poate con­stata cu ușurință în aceste zile, schimbarea peisajului obișnuit din interiorul celei mai mari hale de fabricație, aceea a laminorului de 16 țoli. Benzile automate pentru trans­portarea țaglelor s-au oprit, roșul incandescent al cuptoare­lor nu se mai reflectă pe chipurile metalurgiștilor, iar privirile agere ale acestor oameni mai puternici decît oțelul, angrenați în aceste zile în lucrările de reparații tare ale laminorului, nu capi­mal urmăresc țevile înroșite pe drumul lor obișnuit. Ei caută parcă, să anticipeze operația­­ următoare, să sudeze dacă s-ar putea, mișcările specifice unei dizlocări sau a unei de­molări de utilaj, cu acelea ale montării, înșurubării și în ge­neral ale punerii tuturor agre­gatelor in bună stare de func­ționare. Aflat aproape în permanență în mijlocul lăcătușilor, elec­tricienilor, a mecanicilor și a tuturor celor care în zile dau bătălia pentru aceste scur­tarea perioadei de nefuncțio­­nare a laminorului, inginerul șef mecanico-energetic Dumitru Cozma, găsește momente de răgaz pentru a ne pune și nouă la dispoziție cîteva informații. Lucrările pentru re­parația capitală a laminorului de 16 țoli se desfășoară într-un ritm deosebit de accelerat, pe măsura importanței pe care o are în economia noastră aceas­tă citadelă a metalurgiei. Fiind programate inițial să se des­fășoare , pe parcursul întregii luni în care ne aflăm, în ultimă instanță a­m­ h­otărît să reducem cu șapte zile perioada repara­țiilor,­­pentru"", ca in t­im­pul astfel economisit, laminorul sa producă valori atît de necesare economiei noastre. Firește, scurtarea perioadei din graficul inițial a fost posi­bilă în urma eforturilor apre­ciabile depuse de salariații noștri în direcția pregătirii sub­­ansamblelor, a utilajelor celorlalte dispozitive ce urmea­­i­ză a fi înlocuite. Au fost aduse în uzină utilajele principale cum ar fi reductorul rolelor de întoarcere, plăcile de la casa de lucru a laminorului duo, steluțele pentru patul de răcire, cele mai importante materiale electrice etc. Imediat după oprirea norului, echipele special rami­for­mate pentru această importantă lucrare au trecut la schimba­rea pieselor mai mărunte, apoi au demontat utilajele mari cum ar fi camvaliurile perforatoare­, lor, casele de lucru, mesele din fața și din spatele utilajelor, reductoarele, instalațiile de răcire, de ungere și de aer comprimat, pupitrele și panou­rile de comandă și atîtea alte instalații și dispozitive. Con­comitent cu acestea se execută verificările și înlocuirile unor piese la utilajele și instalațiile ce nu vor fi schimbate, pre­cum și montarea celor noi. Iată de pildă o lucrare care a necesitat multe eforturi: mon­­tarea pe un amplasament nou a călifarului, compus din șapte motoare, șapte case și o insta­lație electrică deosebit de com­plicată. Fiind executate. încă de pe acum circa două treimi din volumul lucrărilor, putem spune că echipele de mecanici și electricieni angrenate puter­nic în această importantă ac­țiune, vor putea ca la finele lunii să raporteze cu succes a lucrărilor încheierea și re­aducerea în circuitul produc­tiv, a complicatelor agregate metalurgice. * P. TOFAN Krasn fln 1D00 CS ZIUA FORȚELOR ARMATE ALE R. S. ROMÂNIA La 25 octombrie, oamenii muncii din patria noastră sărbă­toresc a XXVII-a aniversare a Zilei Forțelor Armate ale Re­publicii Socialiste România. În­scrisă la loc de cinste în cro­nica eroicelor lupte purtate de poporul român pentru libertate socială și națională, această zi are o profundă semnificație. Cu 27 de ani în urmă,­­la 25 octom­brie 1944, prin luptele purtate umăr la umăr­ de către armata română și armata sovietică, a fost desăvârșită eliberarea în­tregului teritoriu al României rip­sne, cotropirea fascistă, încă de la înființarea sa, Partidul Comunist Român desfășurat o susținută­ activita­a­te în rîndurile armatei pentru atragerea ostașilor și a unoii cadre ofițerești, la lupta revolu­ționară a maselor populare îm­potriva regimului burghezo­­moșieresc, pentru libertate­­ și independență națională. Aceas­tă activitate a luat o amploare deosebită în anii întunecați ai dictaturii militaro-fasciste și ai războiului antisovietic. Mișca­rea de rezistență antifascistă a fost însuflețită și favorizată de victoriile strălucite repurtate pe front de Uniunea Sovietică — care a dus greul războiului și a dat cele mai mari jertfe în lupta împotriva hitlerismului — de amploarea tot mai mare pe care o lua lupta popoarelor îm­potriva dominației naziste. Du­pă înfăptuirea insurecției națio­nale organizată și condusă de Partidul Comunist Român ar­mata română, împreună cu ar­mata sovietică, a continuat luo­ta pentru zdrobirea trupelor hi­­tleriste-hortiste din partea de nord-vest a României și apoi dincolo de frontierele țării, pe teritoriul Ungariei, Cehoslova­ciei și Austriei, pînă la înfrîn­­gerea definitivă a Germaniei fasciste și încheierea victorioa­să a războiului în Eurana. De la în 3 August 1944 pînă în mai 1945, armata română a anemiat în război efective însumînd peste o jumătate de milion de oameni. în cele aproape 9 luni­ de zile, ea a străbătut, prin lupte grele, 20 de masive mun­toase, a forțat 12 cursuri mari de apă, a înaintat în dispoziti­­vul inamic peste 1.000 de kilo­metri și a eliberat 3.831 de lo­calități, din care 53 de orașe. Drumul crâncenelor încleștări cu dușmanul a fost stropit cu sîngele a 170.000 de ostași, fii ai poporului român. Odată cu trecerea la etapa construcției socialiste, partidul — exercitînd nemijlocit condu­cerea­ armatei — a dirijat con­strucția militară în așa fel nn­cit armata, rolul și funcția ei să corespundă noii orînduiri socia­le și­­ de stat. Prin calitatea ca­drelor și a militarilor în ter­men, prin organizarea și înzes­trarea sa, prin conținutul pro­cesului instructiv-educativ, ar­mata noastră a devenit o arma­tă cu adevărat populară, legată prin toate filtrele ființei sale de viața și aspirațiile oamenilor muncii, capabilă să răspundă condițiilor și exigențelor răz­boiului modern. Pe temeiul marilor succese obținute în dezvoltarea econo­miei naționale, a fost înfăptuită înzestrarea armatei cu arma­ment și tehnică de luptă supe­rioare. O importantă deosebită, în acest sens, o au măsurile luate pentru creșterea aportului industriei noastre la dotarea ar­matei cu mijloace tehnice și a­­paratură moderne, la dezvolta­rea bazei materiale a procesu­lui pregătirii de luptă. Cadrele militare stăpînesc arta instrui­rii și educării trupelor, a con­ducerii lor în luptă, își îmbo­gățesc cunoștințele pentru a fi în pas cu progresele ce au loc în știința și arta militară. Tine­rii veniți să-și satisfacă stagiul militar muncesc cu sîrguință pentru îndeplinirea cu rezulta­te superioare a planului pregă­tirii de luptă și politice, pentru continua întărire a capacității combative a unităților și mari­lor unități, a disciplinei și ordi­nii militare, în același timp, militarii ar­matei noastre își aduc­ contri­buția, alături de oamenii mun­cii, la dezvoltarea economiei naționale. De exemplu, în peri­oada planului cincinal — 1966— 1970, militarii au executat un mare volum de lucrări de mo­dernizare, dublare și întreține­re a liniilor de cale ferată, au construit sau modernizat peste 1.400 km de drumuri, au efec­tuat lucrări de îmbunătățiri fun­­ciare, au luat parte la strînge­­rea recoltei în­ campaniile a­­gricole de vară și de toamnă , ei au desfășurat un mare volum de lucrări pe șantierele de con­tracții ale unor importante o­­biective industriale. Organele și organizațiile de partid, comuniștii — care re­prezintă peste 90 la sută din numărul ofițerilor și mai mult de jumătate din cel­ al maiștri­lor militari și subofițerilor — exercită o puternică înrîurire asupra întregii vieți ostășești, insuflă personalului armatei p­­lan și energie în îndeplinirea îndatoririlor ce-i revin, contri­buie la formarea omului nou, pătruns de idealurile comunis­mului, care se identifică pînă la dăruire cu interesele popo­rului, împreună cu întregul popor, militarii forțelor noastre arma­te și-au exprimat în unanimita­te adeziunea deplină la progra­mul de măsuri privind îmbună­tățirea muncii politico-ideolo­­gice și cultural-educative. In a­­dunările organizațiilor de par­tid, în telegramele adresate Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, organele și organizațiile de partid, coman­danții, activiștii de partid, toți comuniștii din armată s-au an­gajat să acționeze hotărît pen­tru ridicarea calității întregii activități educative la nivelul cerințelor puse de partid, pen­tru promovarea în rîndul mili­tarilor a concepției partidului nostru despre lume și viață, pentru formarea unor contin­gente de luptători cu o bună pregătire și o înaltă conștiință, devotați fără margini patriei, poporului, partidului. Lt. colonel Anton TASE curier SEARĂ MUZIC­AL-DISTRACTIVÄ Aseară, în sala de festivi­tăți a Liceului din Bicaz avut loc o seară muzica­l-dis­­­­tractivă dedicată elevilor carei au participat la campa­­­nia de strîngere a recoltei. Și-au dat concursul: orchestra de muzică ușoară a Casei de cultură din localitate, tineri recitatori care au declamat din poeziile lui Goga și Coșbuc închinate țărănimii. In continuare, s-a­ desfășurat­ un concurs fulger de caricaturi avînd ca temă întîmplări din timpul practicii agricole. FARMACII DE SERVICIU Serviciul farmaceutic de de către Farmacia nr. 32 urgentă va fi asigurat astăzi, (strada Ștefan cel Mare nr. în municipiul Piatra Neamț, 77 telefon 16105), de către Farmacia nr. 13 (bulevardul Republicii nr. 6, Noaptea vor fi de serviciu telefon 11234), iar în Roman aceleași farmacii. DIN PROGRAMUL COMPETIȚIONAL PIATRA NEAMȚ • BASCHET. Divizia națio­nală școlară (m): Școala spor­tivă — A.S.A. Bacău (ora 10, teren „Petru Rareș"). 0 FOTBAL. Campionatul re­publican pentru juniori: Ceah­lăul — S. C. Bacău (ora 13, stadion Ceahlăul). Campiona­tul județean: Metalul — Con­structorul Roman (ora 15, te­ren Ceahlăul II). • VOLEI. Divizia B : Re­­tonul — Constructorul va­­­ ora 11,30, complex Lucea­Ceah­lăul). ROMAN • ATLETISM. Divizia șco­lară (ora 8,30, stadion 23 Au­gust). • FOTBAL: Divizia C : Victoria — Foresta Fălticeni (ora 11, stadion 23 August). Campionatul județean: Lami­norul — Cetatea Tîrgu Neamț (ora 13, stadion 23 August). BICAZ : FOTBAL: Divizia C: Cimentul — Minerul nești (ora 11, stadion Comă- Ci­mentul). ROZNOV­ A FOTBAL. Campionatul județean: Bradul — Celuloza Piatra Neamț (ora 11, sta­dion Bradul). 25-31 octombrie Săptămîna economiei sust íine premisele putru­ dezvoltarea 1971 COM­I PROCESULUI DE ECONOMISIRE Mîine, 25 octombrie, începe „Săptămîna economiei" — manifestare care a devenit de acum tradițională și care con­stituie, prin acțiunile inițiate, prilej de trecere în revistă a rezultatelor obținute în dez­voltarea procesului de econo­misire, de intensificare și di­versificare a activității de in­formare a populației, de popu­larizare a ideii și avantajelor economisirii. In condițiile succeselor dobîndite, de poporul nostru în făurirea societății socia­liste multilateral dezvoltate, procesul de economisire cunoaște o evoluție ascen­dentă. Și în județul Neamț, ca urmare a sporirii venituri­lor bănești ale populației de la orașe și sate, a măsurilor organizatorice și de popu­larizare aplicate de unitățile C.E.C., acțiunea de economisi­re a luat un caracter­­ de masă. In nouă luni­­ din a acest numărul noilor depunători an, a crescut de peste patru ori față de aceeași perioadă din anul trecut. In prezent, în județul nostru există aproape 110.000 de posesori de librete de economii, revenind astfel un libret la mai puțin de 5 persoane. In unele localități din județ gradul de pătrun­dere a acțiunii de economisire este și mai mare. De la Piatra Neamț, revine pildă, un libret la 1,6­ persoane, la Roman la 2,3 persoane, în comuna Bieazul Ardelean la 4­3,3 persoane, la Războieni la persoane. La 30 septem­brie 1971, soldul general al depunerilor populației la C.E.C. — comparativ cu a­­ceeași dată din anul pre­cedent — a crescut cu 14,5 la sută. Ca bancă a populației și pentru a satisface­­ în măsură optimă preferințele­ depună­torilor, Casa de Economii și Consemnațiuni a pus la dis­poziția acestora forme și in­strumente de economisire variate. Unele asigură de­punătorilor dobîndă, altele le dau posibilitatea să participe la trageri la sorți pentru câș­tiguri în bani, autoturisme sau în obiecte (mobilă, tele­vizoare, aragazuri cu butelii etc.). Valoarea dobânzilor și cîști­­g­urilor acordate depunătorilor din județul nostru în anul 1970, de pildă, însumează 8.300.000 lei, la care se adaugă 25 autoturisme în valoare totală de 1.135.000 lei — cîștigate pe librete de economii cu dobîndă și câști­guri în autoturisme. In primele două trimestre din acest an, pe astfel de librete, au mai fost cîștigate 14 auto­turisme în valoare de 770.000 lei. Economisind la C.E.C., în primele 9 luni din acest an 200 de depunători și-au­­cumpărat autoturisme, multi alții și-au construit case, și-au cumpărat mobilă, tele­vizoare etc. Dezvoltarea procesului de economisire se reflectă și în numărul mereu sporit al ope­rațiunilor de economisire e­­fectuate pentru populație, ca și în volumul mai mare al celorlalte operațiuni efectuate de unitățile bancare C.E.C. din județ, pentru conturile or­ganizațiilor obștești, al plăți­lor Către populație sub formă de credit pe termen scurt pentru contractări și achizi­ții de produse agricole, al în­casărilor de impozite și taxe, al operațiunilor privind cum­părarea de autoturisme etc. Casa de Economii și Con­­semnațiuii desfășoară în folosul populației o vastă ac­tivitate în legătură cu acor­darea de credite pentru cons­truirea de locuințe proprietate personală.­­Astfel, la 620 locui­tori­ din­­ județul Neamț, li s-au acordat în acest an credite în sumă de peste 31 milioane lei pentru construirea de locuințe proprietate personală în antrepriză, 195 familii au primit credite de 3,3 milioane lei pentru construire de locuințe în regie proprie, iar pentru constituirea avansuri­lor minime au fost încheiate 272 contracte de împrumut în valoare de 3,5 milioane lei. Prin efectuarea unor astfel de operațiuni, se lărgește șî se diversifică sfera de activi­tate a G.E.C., se multiplică și­­ se adîncesc legăturile sale cu populația, Gasa de Econo­mii și Consemnațiuni devenind a adevărată bancă a populați­ei, în condițiile tot­ favorabile ale dezvoltării mai și mai puternice a procesului de economisire. Constantin RADU directorul Direcției județene C.E.C. Neamț .Veronea Neculai, laborant la presa de tracțiune la întreprinderea de­­ prefabricate Roman. Foto C. Scarlat Jurnal nemtean DRUMUL FARA IlTOARCERE AL LUil­ Paul TUTUNGIU Nu voi putea fi niciodată de partea arheologilor. Ceta­tea de pe Bitca Doamnei n-a dispărut. Porțile ei bătute cu stele de argint smuls din venele Ceahlăului, le-am văzut tinere și adevărate, deschise ca brațele dornice de Hori și ospesie. Intre statornicele turnuri și temple închinate acestui pămînt, dacii cu bărbi legen­dare m-au primit ca pe un fiu, către ei eu urcam în spirală o scară. Și-am văzut dintr-un foișor bogat în ceruri, toată valea Bistriței pînă în așezările Bicazului, învelite în limpezile lunecări cîntec ale plute­lor vegheate de bărbații în­cinși pe umeri cu arcuri nos­talgic vibrînd. Cetatea de pe Bitca Doam­nei n-a dispărut. Peste zidu­rile acoperite de lutul veacu­rilor, viu și mărturisit eu am văzut sufletul ei. Și-am înțeles că acest suflet este vulturul ce aleargă în pieptul­­ aurarului din cetatea chimică a Săvineștenilor, că un zid se poate surpa sau ascunde în aluviuni, dar nici­odată cel ce l-a creat nu poate dispărea. Căutînd în memoria mea acel imn ce hipnotiza lumea de aur a forumului dacic de pe Rutca Doamnei, mi-am amintit de destăinuirile unui prieten călătorit prin orientul mitologic, unde un prea puternic han și-a strămutat cândva mormîntul, prin pro­pria voință, lingă cel al poe­tului, gelos Hind, pe veșnicia rănitului de cîntec. Muzicile ce umpleau bolți­le la Butca Doamnei trăiesc azi în arborii de pe lanțul de culmi ale Stânișoarei și o putere fără seamăn, a omului , ce și-a perpetuat virtutea de a fi a patriei și a inimii sale, a mutat pe energie portative Hinta neamului dintru în­ceput. Cetatea de pe Butca Doam­nei n-a dispărut. Pen­tru că a te călători din piatră și fier într-un alt fel de trup, intr-o altă materie clăd­itoare, in conștiință, în memoria umană, în basm, înseamnă nu numai a deveni în continuare, ci a te perpetua mai trainic și mai nesupus timpului. Acolo, pe Bu­ca Doamnei, unde az­i pasc mioarele ca în balada celui nuntit de aștri, am văzut tot ceea ce a fost, tot ceea ce va fi, și mi-am deslușit adevărul că moartea a fost totdeauna o minciună. .

Next