Ceahlăul, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1200-1275)
1972-01-15 / nr. 1210
ANUL V., NR. 1.210 SÎMBATA, 15 IANUARIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI Pe șantierele obiectivelor socialculturale din mediul rural RITM INTENS DE LUCRU ȘI IN SEZONUL RECE După cum este bine cunoscut, In satele județului nostru s-au creat an de an noi spații de școlarizare precum și alte obiective social-culturale. Numai în anul 1971 s-au dat în folosință 80 de săli de clasă, 2 grădinițe de copii, 2 băi comunale, 3 dispensare, apoi săli de festivități etc. Am intrat acum într-un nou an în care volumul de construcții este și mai mare. în 1972 vor trebui să fie date în folosință în mediul rural peste 100 săli de clasă, 6 băi comunale, 4 cămine culturale, dispensare, ateliere, grădinițe de copii și alte construcții de interes obștesc. Or, pentru a se putea face față acestui mare volum de construcții nu se poate admite ca ritmul de lucru în sezonul rece să stagneze. Executarea construcțiilor pe timp friguros aduce o serie de avantaje însemnate: se folosește forța de muncă disponibilă în această perioadă, fapt important atît din punct de vedere economic, cit și social, se scurtează cu mult durata de execuție. Pentru ca lucrările de construcții să poată fi executate și în acest anotimp sunt necesare o serie de măsuri de organizare și realizare a acestora, fără riscul degradării lor. Astfel de măsuri au fost luate, spre exemplu, la noul dispensar din comuna Cordun, unde lucrul continuă și acum cu intensitate. Marea majoritate a construcțiilor școlare din satele județului nostru care trebuie date în folosință în 1972 au atins de acum un asemenea stadiu de execuție. Incit cu măsuri minime de organizare lucrările pot continua. De pildă la școlile din comunele Agapia, Ceahlău, Moldoveni, Români, Ștefan cel Mare au mai rămas de executat tencuieli interioare, apoi zugrăveli, pardoseli și altele, pentru care este necesară închiderea acestor spații, executarea sobelor definitive și încălzirea încăperilor unde se lucrează. In situații asemănătoare se mai găsesc și căminul cultural Tașca, băile comunale de la Hangu și Săbăoani. In situații și mai labile (fiind de executat în faroainuare zugrăveli, pardoseli con de mozaic și parchete), se găsesc construcțiile școlare din Bodești, Podoleni, Bălțătești și Urecheni, unde de asemenea, închizîndu-se spațiile necesare se poate lucra pînă la terminarea astfel ca în primăvară finisărilor, să rămînă de executat numai lucrări exterioare. Sînt și construcții școlare ca acelea din comunele Oniceni, Dulcești, Pipirig, unde datorită unor realizări sub posibilități, stadiile fizice atinse nu permit desfășurarea continuă a lucrărilor ce urmează. Totuși se pot lua măsuri ca în lunile ianuariemartie, în perioadele cînd temperatura este peste zero grade să se execute săpături și fundații, lucrări de cofraje, fasonări și montări de armături, zidării de cărămidă, iar cînd vremea este Ing. Grigore GREGORIAN, directorul Direcției tehnice județene (Continuare în pag. a IlI-a) PASIUNEA izvor al satisfacțiilor profesionale Sunt profesiuni care, aparent, ui prezintă acel atribut al spectaculosului atit de căutat de reporteri. Fiindcă, hotăritoae — in ultimă instanță — rămne doza de pasiune a celuie practică o meserie sau alta. Așadar, totul depinde de rm. ... Platforma chimică a Sărieștilor. Fiecare vizită Initadela relonului și melanei omânești ne însuflă un sentiment tonic, de mîndrie. Marea uzină de aici, realizate iară uecedent în industria noastră chimică, reprezintă un etalon de capacitate tehnică și de creativitate. Poposim la cabinetul tehnic al uzinei, unde se interesăm de activitatea de inovații și raționalizări. După afirmatiile Maria Oancă, un loc inginerei fruntaș ntre inovatori îl ocupă maiorul mecanic Matei Machidon, le ia unitatea Melana III. ... Deși am fost avertizați că nu-1 vom găsi ușor, iată-ne în preajma instalației de paie meana, locul de muncă al maiorului. Facem cunoștință cu un ,nu între două vîrste, ale cărui priviri exprimă încredere și sguranță. — Voi rugăm să ne scuzați pentru faptul că vă răpim eleva minute din timpul dumneavoastră, însă am vrut să vă cunoaștem aici, unde furați. Ce efectuați acum? — Controlul asupra funcționării mașinilor de prelucrat >ale melana. — De cînd sunteți in uzină? — Chiar de la început, din 958. Am absolvit la Piatra Neamț o școală profesională de lăcătuși mecanici, am furat un timp la Brașov și Piești, apoi, în 1958, cînd a luat țință uzina, am revenit pe meleagurile natale. — Sînteți din partea locului? E. S. (Continuare în pag. a lll-a) Pentru tînărul Constantin Predoaia de la atelierul de sculărie al UTA, mașinile moderne de frezat și-au dezvăluit pe deplin tainele. De menționat că acest utecist de nădejde este și un bun elev în anul I de liceu, secția serală. r u fm. Pagina a ll-a EU—individ, I NOI—societate j ■I Manifestări în cinstea semicentenarului U.T.C. Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț, tovarășul Marin Ionel, secretar al Comitetului municipal de partid, susținut în fața actualului UTC din municipiu conferința „Rolul muncii de propagandă în contextul societății socialiste multilateral dezvoltate“.Tot ieri, Paul Finanțu, redactor la secția externe a Agenției Române de Presă prezentat în fața elevilor de la Liceul „Petru Rareș" din Piatra Neamț expunerea „1971, an politic internațional". Aceeași expunere a fost susținută joi, în fața unui grup de tineri de la Combinatul de îngrășăminte cu azot și la Casa de cultură a sindicatelor, în fața secretarilor organizațiilor UTC din municipiu. Tinerii prezenți la întîlnirea cu Paul Finanțu, deosebit de receptivi la expunerea prezentată, au pus numeroase întrebări vorbitorului, întrebări care vizau mai ales prezența politică a țării noastre în lume, în anul 1971. La Casa de cultură a sindicatelor a continuat și în această săptămînă ciclul de expuneri „Să trăim și să muncim în chip comunist", în care sînt prezentate figurile înaintate a unor comuniști și membri ai organizațiilor UTC. . A declanșat deja. die concursul de recitatori ai versului patriotic pentru elevii din școlile generale pe tema : „Poeții noștri cîntă patria și partidul", a cărui fază pe municipiu se va desfășura în jurul datei de 1 martie a.c. Se extinde tot mai mult în organizațiile UTC ale municipiului Piatra Neamț, intre i cerea lansată de tinerii uteciști de la UFS Săvinești care se desfășoară sub deviza 1 „Nici un tînăr, absent , din producție, nici un tînăr sub normă, nici un tînăr în afara perfecționării profesionale“. J IN PAG. A IV-A meridiane a început de an în Anglia ; ■ După lovitura de stat din Ghana ; IB Faptul divers pe glob. O problemă prioritară pe agenda de lucru ASIMILAREA IN FABRICAȚIE A STRUNGULUI CARUSEL După cum se știe, în acest cincinal, peisajul industrial al județului nostru se va îmbogăți considerabil. între capacitățile de producție care urmează a fi conectate la circuitul economiei naționale se numără și noua secție de strunguri carusel de la întreprinderea mecanică Roman. Mai exact, începînd cu 1973 întreprinderea romașcană va fabrica această complicată mașină care se numește strungul carusel. De altfel, sîntem obișnuiți cu asemenea noutăți cînd este vorba de binecunoscuta întreprindere din Roman. Numai în acest an spre exemplu aici, valoarea produselor noi și moderni La I.M. Roman zateva reprezintă cca 15 la sută din producția de mașini unelte, asimilîndu-se noi tipuri de utilaje pentru prelucrarea lemnului. Așadar, activitatea pentru asimilarea strungului carusel nu s-a declanșat de pe un teren sterp. Avem în vedere bogata experiență de concepție și execuție a colectivului, chiar de un fel de tradiție în diversificarea largă a gamei produselor. Pornind de la aceste considerente, cînd am vizitat întreprinderea ne-am pus următoarea întrebare: Ce s-a făcut și se intenținează a se întreprinde în peoada acestui an pentru asimilarea în fabricație a strungului carusel? Răspunsul nu a întîrziat. Mai întîi, directorul întreprinderii, ing. Vasile Goga, a ținut să precizeze că asimilarea noului produs constituie o problemă prioritară pe agenda de lucru a specialiștilor romașcani. Acțiunea, a demarat cu multă vreme în urmă pe spațiile și capacitățile de producție actuale, iar în acest trimestru se vor termina primele 4 subansamble: „Ne-am gîndit ca în momentul cînd va fi gata actuala investiție, noi să avem deja un considerabil avans“. Amănunte în legătură cu activitatea de asimilare a noului produs ni le dă inginerul șef cu concepția, tovarășul Victor Ioniu. „Strungul carusel este prun utilaj complex, în prima fază vom asimila două mașini urmînd diversificarea acestor tipuri astfel că pînă la sfîrșitul anului 1974 să ne însușim aceste două mașini în toate variantele de fabricație. Anul 1971 a fost perioada de în (Continuare în pag. a IlI-a) La tabloul de comandă al secției polimerizare, Melana III, UFS Săvinești. Foto: Ș. POMPEI Aveam cîteva amintiri comune din niște vremi acum parcă dinainte de diluviu, și l-am întîlnit în anii din urmă destul de des în ședințe, în consfătuiri, in sesiuni. Astea mă făceau să-mi închipui că pe Toma Moioi, deputatul circumscripției electorale nr. 50 din Humuleștii Neamțului și director al Școlii generale nr. 3 „Ion Creangă“, îl cunosc foarte bine. Dar mă înșelam. Adevărul este că omul, oricine ar fi el, ți se înfățișează întreg, așa cum este, la locul său de muncă, în satul sau orașul său, între oamenii cu care conlucrează, în procesul acesta vast și complicat al relațiilor sociale. Pe Toma Mosor trebuia să-l văd deci la Humulești. Acolo unde e și deputat și director de școală de 21 de ani. Și ce ani! Ani în care n-a rămas colțișor de țară netransformat și colțișor de suflet și conștiință de om adevărat în care să nu se fi operat adinci prefaceri. Iar Toma Mosor, între humuleștenii săi, a străbătut aceste vremuri, convins că poate pune cărămida sa la construcția timpurilor noi, la educarea generațiilor tinere, că omul cu trăiește e dator să înfăptuiască, să creeze, să lase ceva viu, trăitor, frumos, în urma sa. In Humulești, astăzi cartier de vrednici cetățeni ai orașului Târgu, Neamț, nu exista înainte vreme io uliță1 sau o stradă cu numele Nemțișor. Erau pe acolo, acum cițiva ani, 7—8 case înspre apele rîului in undele cărora se cîndva și Creangă în scăldase vremea copilăriei. Strada cu acest nume este creația cetățenilor din circumscripția nr. 50, care la îndemnul deputatului au croit-o, au pietruit-o, i-au făcut șanțuri și au cerut comitetului executiv să-i dea acest nume și să se aprobe să construiască zecile de case existente astăzi de-a lungul ei, toate iluminate electric. ■ El, deputatul, și ei,, cetățenii, ,au făcut de asemenea ca strada Garoafelor să-și merite numele. Au aliniat gardurile, așa cum cerea sistematizarea, au așternut pietriș, în primăvară au plantat pomi, Hori, au construit flntîni. " " . 'Mulți ■ humuleșteni ■ ‘ numesc azi „Lunca lui Toma“, aglomerarea aceea de răchiți, depozii și plopi, de pe malul drept al Ozanei, creată ca apărătoare și podoabă a orașului și a cartierului său. Deși își cunoșteau deputatul, oamenii au pornit la treabă cu oarecare neîncredere. Să plantezi puieți firavi între lespezile goale ale unei foste albii, nu era oare o nebunie? Dar iată că puieții s-au prins și au crescut. E drept că in trecutele veri, bogate în ploi, apele au năvălit peste acest mal nu îndeajuns de consolidat, au culcat la pămînt o parte din lunca nouă. Intre 15- 20 mai 1971 pîrîul Buliga a inundat o parte din circumscripție. Toma Mosor s-a aliat din nou între alegătorii săi, ajutind la evacuarea unora, dirijînd cu toții apele pe șanțuri săpate, scoțind nămolul adus. Lunca? Lunca lui Toma va înverzi din nou. Deputatul Deputatul la el în circumscripție o și vede prelungindu-se în viitor din sus, de la Vinători, pînă în jos, la Blebea, loc de promenadă și odihnă pentru orășeni, prilej de încintare pentru turiști. Unde se termină munca deputatului și unde începe cea a directorului e greu de stabilit. Destul că, alături de celelalte cadre didactice și de toți humuleștenii, Toma Mosor pus la cale ridicarea în anul 1972 a încă 4 săli de clasă, a unui laborator și a unui atelier, acolo în prelungirea școlii, care a devenit neîncăpătoare pentru sutele de copii. Am văzut puse la adăpost peste 100.000 de cărămizi și multe alte materiale, procurate prin contribuția voluntară și gospodărite prin muncă patriotică. A fost destul să se apeleze la oameni, venit zeci și zeci. Printre Anei Maria Cristea, Elena Vrînceanu, Melentina Heria, bătrânul D. Irimia. Cum vor sosi zilele bune, se va și începe construcția. Totul e pregătit. La primăria orașului am aflat că Toma Mosor e și președinte al unei comisii permanente cu un bogat palmares, că e activ în sesiuni, în adunări cetățenești, un deputat model. Eu îl văzusem iar circumscripția sa. Totul era real. Numai că Toma Mosor nu e omul care să se declare vreodată pe deplin satisfăcut. Acolo în Humulești sunt încă multe de înfăptuit. M. ASMARANDEI După cum ne informează Gh. Năstase, șeful serviciului administrației locale de stat al municipiului Piatra Neamț, și în acest oraș ca pretutindeni în județ, se desfășoară în aceste zile adunări ale cetățenilor pe circumscripții electorale. In virtutea Legii nr. 20/1971, se pun în dezbatere propunerile făcute de Comitetul executiv al Consiliului popular nicipal privind obiectivele unuce se vor executa în acest an din contribuția bănească și în muncă a cetățenilor: un pensar, o casă de oficiere disa căsătoriilor, acoperirea ștrandului și instalarea unui sistem de încălzire a bazinului, participare la terminarea construcției bibliotecii municipale. In planul acestor adunări, cetățenii stabilesc cuantumul sumelor cu care vor contribui, precum și numărul de zile muncă pe care le vor efectua în 1972. CONCERT-LECTIE PENTRU ELEVI Mîine, 16 ianuarie a.c., în sala de festivități a liceului „Calistrat Hogaș" va avea loc cel de al treilea concert educativ din ciclul de inițiere muzicală a tineretului școlar. Pentru elevii școlilor generale, la ora 9, prof. Vasile Vasile va expune tema „Basme și povestiri muzicale", iar la ora 11 prof. Margareta Vasile va vorbi pentru elevii din licee și școli profesionale despre „Evoluția muzicii de dans și dezvoltarea baletului și a unor forme simfonice bazate pe muzica de dans". Exemplificările vor fi susținute de profesorii Maria Brăduleț și Grigore Mîșlea, precum și de elevi ai Școlii de muzică și ai Școlii populare de artă, de discuri și benzi magnetice. Vor avea loc apoi, conform tradiției acestor manifestări, concursuri dotate cu premii în discuri, cărți etc. CONSFĂTUIRE CU DIFUZORII VOLUNTARI DE PRESĂ Aseară, la sediul Direcției județene PTTR a avut loc o consfătuire cu difuzorii voluntari din întreprinderile și instituțiile municipiului Piatra Neamț. Cei peste 180 de participanți, care zilnic distribuie 51.000 de ziare și reviste, au făcut un util schimb de experiență. Cu acest prilej, cei mai activi dintre difuzorii voluntari au fost recompensați cu premii în obiecte, a căror valoare totală depășește 15.000 lei. ÎMBRĂCĂMINTE CU MOTIVE NAȚIONALE La Cooperativa meșteșugărească „Arta decorativă" din Tîrgu Neamț se execută începînd cu această lună confecții pentru femei, din stofă, cu motive naționale. E vorba de pardesie de damă, costumetaioare, fuste, veste etc. Sînt încadrate la această formă de activitate — care se desfășoară în noul și modernul complex al cooperativei — 15 lucrătoare, dar datorită comenzilor pentru magazinele de desfacere cu valută ca și pentru rețeaua internă, se preconizează să se ajungă la un număr de 50 cooperatoare. In același complex s-au deschis două noi puncte de primire și predare a țesăturilor cu alesături din fire de lină și bumbac lucrate de femei din comunele învecinate (cu munca la domiciliu). In perspectivă, cooperativa are în vedere deschiderea unui atelier de confecții de blană cu motive naționale. S-AU REDESCHIS PATINOARELE Profitind de scăderea de temperatură din ultimele zile, la Piatra Neamț și Roman s-au redeschis patinoarele — veste ce va fi primită, fără îndoială, cu entuziasm de amatorii acestui sport agreabil, cu atît mai mult cu cit ea survine în săptămînă desfășurării Campionatelor Europene de patinaj artistic. Pentru Piatra Neamț, Clubul sportiv „Ceahlăul“ a amenajat terenul din fața sălii de sport, punîndu-l la dispoziția celor interesați între orele 9—12, 15—17 (sîmbăta și duminica seara va funcționa și instalația de nocturnă, în funcție de numărul solicitanților). La Roman, patinoare funcționează în Parcul municipal, precum și pe terenurile școlilor generale nr. 7 și 8. In zilele următoare se vor deschide patinoarele naturale și în alte localități ale județului. rj