Ceahlăul, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1200-1275)

1972-01-15 / nr. 1210

ANUL V., NR. 1.210 SÎMBATA, 15 IANUARIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI Pe șantierele obiectivelor social­­culturale din mediul rural RITM INTENS DE LUCRU ȘI IN SEZONUL RECE După cum este bine cunoscut, In satele județului nostru s-au creat an de an noi spații de școlarizare precum și alte obiec­tive social-culturale. Numai în anul 1971 s-au dat în folosință 80 de săli de clasă, 2 grădinițe de copii, 2 băi comunale, 3 dispen­sare, apoi săli de festivități etc. Am intrat acum într-un nou an în care volumul de construcții este și mai mare. în 1972 vor trebui să fie date în folosință în mediul ru­ral peste 100 săli de clasă, 6 băi comunale, 4 cămine culturale, dispensare, ateliere, grădinițe de copii și alte construcții de in­teres obștesc. Or, pentru a se putea face față acestui mare volum de construcții nu se poate admite ca ritmul de lucru în sezonul rece să stagneze. Executarea construcțiilor pe timp friguros aduce o serie de avantaje însemnate: se folosește forța de muncă disponibilă în această perioadă, fapt important atît din punct de vedere econo­mic, cit și social, se scurtează cu mult durata de execuție. Pentru ca lucrările de cons­trucții să poată fi executate și în acest anotimp sunt necesare­­ o se­rie de măsuri de organizare și re­alizare a acestora, fără riscul de­gradării lor. Astfel de măsuri au fost luate, spre exemplu, la noul dispensar din comuna Cordun, unde lucrul continuă și acum cu intensitate. Marea majoritate a construcții­lor școlare din satele județului nostru care trebuie date în folo­sință în 1972 au atins de acum un asemenea stadiu de execuție. Incit cu măsuri minime de organi­zare lucrările pot continua. De pildă la școlile din comunele Agapia, Ceahlău, Moldoveni, Ro­mâni, Ștefan cel Mare au mai rămas de executat tencuieli inte­rioare, apoi zugrăveli, pardoseli și altele, pentru care este necesară închiderea acestor spații, execu­tarea sobelor definitive și încăl­zirea încăperilor unde se lucrează. In situații asemănătoare se mai găsesc și căminul cultural Tașca, băile comunale de la Hangu și Săbăoani. In situații și mai labile (fiind de executat în faro­ainuare zugrăveli, pardoseli con de mozaic și parchete), se găsesc construcțiile școlare din Bodești, Podoleni, Bălțătești și Urecheni, unde de asemenea, închizîndu-se spațiile necesare se poate lucra pînă la terminarea astfel ca în primăvară finisărilor, să rămînă­ de executat numai lucrări exte­rioare. Sînt și construcții școlare ca acelea din comunele Oniceni, Dulcești, Pipirig, unde datorită unor realizări sub posibilități, stadiile fizice atinse nu permit desfășurarea continuă a lucrărilor ce urmează. Totuși se pot lua măsuri ca în lunile ianuarie­­martie, în perioadele cînd tempe­ratura este peste zero grade să se execute săpături și fundații, lucrări de cofraje, fasonări și montări de armături, zidării de cărămidă, iar cînd vremea este Ing. Grigore GREGORIAN, directorul Direcției tehnice județene (Continuare în pag. a IlI-a) PASIUNEA izvor al satisfacțiilor profesionale Sunt profesiuni care, aparent, ui prezintă acel atribut­ al spectaculosului atit de căutat de reporteri. Fiindcă, hotăritoa­­e — in ultimă instanță — ră­­m­ne doza de pasiune a celui­­e practică o meserie sau alta. Așadar, totul depinde de rm. ... Platforma chimică a Să­­ri­eștilor. Fiecare vizită In­­­itadela relonului și melanei omânești ne însuflă un senti­­ment tonic, de mîndrie. Marea uzină de aici, realizate iară uecedent în industria noastră chimică, reprezintă un etalon de capacitate tehnică și de creativitate. Poposim la cabi­netul tehnic al uzinei, unde se interesăm de activitatea de inovații și raționalizări. După afirmatiile Maria Oancă, un loc inginerei fruntaș ntre inovatori îl ocupă maio­­rul mecanic Matei Machidon, le ia unitatea Melana III. ... Deși am fost avertizați că nu-1 vom găsi ușor, iată-ne în preajma instalației de paie me­­ana, locul de muncă al maio­­rului. Facem cunoștință cu un ,nu între două vîrste, ale cărui priviri exprimă încredere și sguranță. — Voi rugăm să ne scuzați pentru faptul că vă răpim el­eva minute din timpul dum­neavoastră, însă am vrut să vă cunoaștem aici, unde fu­­rați. Ce efectuați acum? — Controlul asupra funcțio­nării mașinilor de prelucrat >ale melana. — De cînd sunteți in uzină? — Chiar de la început, din 958. Am absolvit la Piatra Neamț o școală profesională de lăcătuși mecanici, am fu­­rat un timp la Brașov și Pi­­ești, apoi, în 1958, cînd a luat țință uzina, am revenit pe meleagurile natale. — Sînteți din partea locului? E. S. (Continuare în pag. a lll-a) Pentru tînărul Constantin Predoaia de la atelierul de sculărie al UTA, mașinile moderne de frezat și-au dezvăluit pe deplin tai­nele. De menționat că acest utecist de nădejde este și un bun elev în anul I de liceu, secția serală. r u fm. Pagina a ll-a EU—individ, I NOI—societate j ■I Manifestări în cinstea semicentenarului U.T.C. Ieri, la Casa de cul­tură a sindicatelor din Piatra Neamț, tovară­șul Marin Ionel, secre­tar­ al Comitetului mu­nicipal de partid, susținut în fața actu­a­lului UTC din munici­piu conferința „Rolul muncii de propagandă în contextul societă­ții socialiste multila­teral dezvoltate“.­­Tot ieri, Paul Finan­­țu, redactor la secția externe a Agenției Române de Presă prezentat în fața ele­­­vilor de la Liceul „Pe­tru Rareș" din Piatra Neamț expunerea „1971, an politic in­ternațional". Aceeași expunere a fost susți­nută joi, în fața unui grup de tineri de la Combinatul de îngră­șăminte cu azot și la Casa de cultură a sin­dicatelor, în fața se­cretarilor organiza­țiilor UTC din muni­cipiu. Tinerii prezenți la întîlnirea cu Paul Finanțu, deosebit de receptivi la expune­rea prezentată, au­ pus numeroase întrebări vorbitorului, întrebări care vizau mai ales prezența politică a ță­rii noastre în lume, în anul 1971. La Casa de cultură a sindicatelor a con­tinuat și în această săptămînă ciclul de expuneri „Să trăim și să muncim în chip co­munist", în care sînt prezentate figurile înaintate a unor co­muniști și membri ai organizațiilor UTC. . A declanșat de­ja. die concursul de recitatori ai versu­lui patriotic pentru e­­levii din școlile gene­rale pe tema : „Poe­ții noștri cîntă patria și partidul", a cărui fază pe municipiu se va­­­ desfășura în jurul datei de 1 martie a.c. Se extinde tot mai­­ mult în organizațiile­­ UTC ale municipiului­­ Piatra Neamț, intre­ i cerea lansată de tineri­i uteciști de la UFS Să­­­­­­vinești care se desfă­­­­șoară sub deviza 1 „Nici­ un tînăr, absent ,­­ din producție, nici un­­ tînăr sub normă, nici­­ un tînăr în afara per­­­­­fecționării profesiona­­­­le“. J IN PAG. A IV-A m­eridiane a început de an în Anglia ; ■ După lovitura de stat din Ghana ; IB Faptul divers pe glob. O problemă prioritară pe agenda de lucru ASIMILAREA IN FABRICAȚIE A STRUNGULUI CARUSEL După cum se știe, în acest cin­cinal, peisajul industrial al jude­țului nostru se va îmbogăți consi­derabil. între capacitățile de pro­ducție care urmează a fi conecta­te la circuitul economiei naționale se numără și noua secție de strun­guri carusel de la întreprinderea mecanică Roman. Mai exact, înce­­pînd cu 1973 întreprinderea ro­­mașcană va fabrica această com­plicată mașină care se numește strungul carusel. De altfel, sîntem obișnuiți cu asemenea noutăți cînd este vorba de binecunoscuta între­prindere din Roman. Numai în acest an spre exemplu aici, va­loarea produselor­ noi și moderni­ La I.M. Roman zate­va reprezintă cca 15 la sută din producția de mașini unelte, asimilîndu-se noi tipuri de utila­je pentru prelucrarea lemnului. Așadar, activitatea pentru asimila­rea strungului carusel nu s-a de­clanșat de pe un teren sterp. A­­vem în vedere bogata experiență de concepție și execuție a colec­tivului, chiar de un fel de tra­diție în diversificarea largă a ga­mei produselor. Pornind de la aceste conside­rente, cînd am vizitat întreprin­derea ne-am pus următoarea în­trebare: Ce s-a făcut și se inten­ținează a se întreprinde în pe­­oada acestui an pentru asimila­rea în fabricație a strungului ca­rusel? Răspunsul nu a întîrziat. Mai întîi, directorul întreprinderii, ing. Vasile Goga, a ținut să preci­zeze că asimilarea noului produs constituie o problemă prioritară pe agenda de lucru a specialiș­tilor romașcani. Acțiunea, a dema­rat cu multă vreme în urmă pe spațiile și capacitățile de pro­ducție actuale, iar în acest tri­mestru se vor termina primele 4 subansamble: „Ne-am gîndit ca în momentul cînd va fi gata ac­tuala investiție, noi să avem de­ja un considerabil avans“. Amănunte în legătură cu activi­tatea de asimilare a noului pro­dus ni le dă inginerul șef cu concepția, tovarășul Victor Ioniu. „Strungul carusel este pr­­un utilaj complex, în prima fază vom asimila două mașini urmînd diver­sificarea acestor tipuri astfel că pînă la sfîrșitul anului 1974 să ne însușim aceste două mașini în toate variantele de fabricație. Anul 1971 a fost perioada de în­ (Continuare în pag. a IlI-a) La tabloul de comandă al secției polimerizare, Melana III, UFS Săvinești. Foto: Ș. POMPEI Aveam cîteva amintiri comu­ne din niște vremi acum parcă dinainte de diluviu, și l-am în­­tîlnit în anii din urmă destul de des în ședințe, în consfă­tuiri, in­ sesiuni. Astea mă făceau să-mi închipui că pe Toma Moioi, deputatul circum­scripției electorale nr. 50 din Humuleștii Neamțului și direc­tor al Școlii generale nr. 3 „Ion Creangă“, îl cunosc foarte bi­ne. Dar mă înșelam. Adevărul este că omul, oricine ar fi el, ți se înfățișează întreg, așa cum este, la locul său de mun­că, în satul sau orașul său, în­tre oamenii cu care conlucrea­ză, în procesul acesta vast și complicat al relațiilor sociale. Pe Toma Mosor tre­buia să-l văd deci la Hu­­mulești. Acolo unde e și deputat și director de școa­lă de 21 de ani. Și ce ani! Ani în care n-a rămas colți­șor de țară netransformat și colțișor de suflet și conștiință de om adevărat în care să nu se fi operat adinci prefaceri. Iar Toma Mosor, între humu­­leștenii săi, a străbătut aceste vremuri, convins că poate pu­ne cărămida sa la construcția timpurilor noi, la educarea ge­nerațiilor tinere, că omul cu­ trăiește e dator să înfăptuias­că, să creeze, să lase ceva viu, trăitor, frumos, în urma sa. In Humulești, astăzi cartier de vrednici cetățeni ai orașu­lui Târgu, Neamț, nu­ exista înainte­­ vreme io uliță1 sau o stradă cu numele Nemțișor. Erau pe acolo, acum cițiva ani, 7—8 case înspre apele rîului in undele cărora se cîndva și Creangă în scăldase vremea copilăriei. Strada cu acest nu­me este creația cetățenilor din circumscripția nr. 50, care la îndemnul deputatului au cro­it-o, au pietruit-o, i-au făcut șanțuri și­ au cerut comitetului executiv să-i dea acest nume și să se aprobe să construias­că zecile de case existente as­tăzi de-a lungul ei, toate ilumi­nate electric. ■ El, deputatul, și ei,, cetățenii, ,au făcut de ase­menea ca strada Garoafelor să-și merite numele. Au aliniat gardurile, așa cum cerea sis­tematizarea, au așternut pie­triș, în primăvară au plantat pomi, Hori, au construit fln­­tîni. " "­­ . 'Mulți ■ humuleșteni ■ ‘ numesc azi „Lunca lui Toma“,­ aglome­­­­rarea aceea de răchiți, de­po­­zii și plopi, de pe malul drept al Ozanei, creată ca apărătoare și podoabă a orașului și a car­tierului său. Deși își cunoșteau deputatul, oamenii au­ pornit la treabă cu oarecare neîncre­dere. Să plantezi puieți firavi între lespezile goale ale unei foste albii, nu era oare o ne­bunie? Dar iată că puieții s-au prins și au crescut. E drept că in trecutele veri, bogate în ploi, apele au năvălit peste a­­cest mal nu îndeajuns de con­solidat, au culcat la pămînt o parte din lunca nouă. Intre 15- 20 mai 1971 pîrîul Buliga a inundat o parte din circum­scripție. Toma Mosor s-a aliat din nou între alegătorii săi, a­­jutind la evacuarea unora, di­­rijînd cu toții apele pe șan­țuri săpate, scoțind nămolul a­­dus. Lunca? Lunca lui Toma va înverzi din nou. Deputatul Deputatul la el în circumscripție o și vede prelungindu-se în viitor din sus, de la Vină­tori, pînă în jos, la Blebea, loc de promenadă și odihnă pentru orășeni, prilej de încintare pentru turiști. Unde se termină munca de­putatului și unde începe cea a directorului e greu de stabi­lit. Destul că, alături de cele­lalte cadre didactice și de toți humuleștenii, Toma Mosor pus la cale ridicarea în anul­­ 1972 a încă 4 săli de clasă, a unui laborator și a unui atelier, acolo în prelungirea școlii, care a devenit neîncăpătoare pentru sutele de copii. Am văzut puse la adăpost peste 100.000 de cărămizi și multe alte materi­ale, procurate prin contribuția voluntară și gospodărite prin muncă patriotică. A fost destul să se apeleze la oameni, venit zeci și zeci. Printre An­ei Maria Cristea, Elena Vrîncea­­nu, Melentina Heria, bătrânul D. Irimia. Cum vor sosi zilele bune, se va și începe cons­trucția. Totul e pregătit. La primăria orașului am a­­flat că Toma Mosor e și pre­ședinte al unei comisii perma­nente cu un bogat palmares, că e activ în sesiuni, în adu­nări cetățenești, un deputat model. Eu îl văzusem iar cir­cumscripția sa. Totul era real. Numai că Toma Mosor nu e omul care să se declare vreo­dată pe deplin satisfăcut. A­­colo în Humulești sunt încă multe de înfăptuit. M. ASMARANDEI După cum ne informează Gh. Năstase, șeful serviciului administrației locale de stat al municipiului Piatra Neamț, și în acest oraș ca pretutindeni în județ, se desfășoară în a­­ceste zile­­ adunări ale cetățeni­lor pe circumscripții electora­le. In virtutea Legii nr. 20/1971, se pun în dezbatere propuneri­le făcute de Comitetul execu­tiv al Consiliului popular nicipal privind obiectivele unu­ce se vor executa în acest an din contribuția bănească și în muncă a cetățenilor: un pensar, o casă de oficiere dis­a căsătoriilor, acoperirea ștran­dului și instalarea unui sistem de încălzire a bazinului, parti­cipare la terminarea construc­ției bibliotecii municipale. In planul acestor adunări, cetățenii stabilesc cuantumul sumelor cu care vor contribui, precum și numărul de zile muncă pe care le vor efectua în 1972. CONCERT-LECTIE PENTRU ELEVI Mîine, 16 ianuarie a.c., în sala de festivități a liceului „Calistrat Hogaș" va avea loc cel de al treilea concert educa­­tiv din ciclul de inițiere muzi­cală a tineretului școlar. Pen­tru elevii­ școlilor generale, la ora 9, prof. Vasile Vasile va expune tema „Basme și poves­tiri muzicale", iar la ora 11 prof. Margareta Vasile va vorbi pentru elevii din licee și școli profesionale despre „Evoluția muzicii de dans și dezvoltarea baletului și a unor forme simfonice bazate pe muzica de dans". Exemplifică­rile vor fi susținute de pro­fesorii Maria Brăduleț și Gri­gore Mîșlea, precum și de elevi ai Școlii de muzică și ai Școlii populare de artă, de discuri și benzi magnetice. Vor avea loc apoi, conform tradiției acestor manifestări, concursuri dotate cu premii în discuri, cărți etc. CONSFĂTUIRE CU DIFUZORII VOLUNTARI DE PRESĂ Aseară, la sediul Direcției ju­dețene PTTR a avut loc o con­sfătuire cu difuzorii voluntari din întreprinderile și instituții­le municipiului Piatra Neamț. Cei peste 180 de participanți, care zilnic distribuie 51.000 de ziare și reviste, au făcut un u­­til schimb de experiență. Cu acest prilej, cei mai activi din­tre difuzorii voluntari au fost recompensați cu premii în o­­biecte, a căror valoare totală depășește 15.000 lei. ÎMBRĂCĂMINTE CU MOTIVE NAȚIONALE La Cooperativa meșteșugă­rească „Arta decorativă" din Tîrgu Neamț se execută începînd cu această lună con­fecții pentru femei, din stofă, cu motive naționale. E vorba de pardesie de damă, costume­­taioare, fuste, veste etc. Sînt încadrate la această formă de activitate — care se desfă­șoară în noul și modernul com­plex al cooperativei — 15 lucrătoare, dar datorită comen­zilor pentru magazinele de des­facere cu valută ca și pentru rețeaua internă, se preconi­zează să se ajungă la un număr de 50 cooperatoare. In același complex s-au deschis două noi puncte de primire și predare a țesături­lor cu alesături din fire de lină și bumbac lucrate de femei din comunele învecinate (cu munca la domiciliu). In perspectivă, cooperativa are în vedere deschiderea unui atelier de confecții de blană cu motive naționale. S-AU REDESCHIS PATINOARELE Profitind de scăderea de temperatură din ultimele zile, la Piatra Neamț și Roman s-au redeschis patinoarele — veste ce va fi primită, fără îndoială, cu entuziasm de amatorii acestui sport agreabil, cu atît mai mult cu cit ea sur­vine în săptămînă desfășură­rii Campionatelor Europene de patinaj artistic. Pentru Piatra Neamț, Clubul sportiv­ „Ceah­lăul“ a amenajat terenul din fața sălii de sport, punîndu-l la dispoziția celor interesați între orele 9—12, 15—17 (sîmbăta și duminica seara va funcționa și instalația de noc­turnă, în funcție de numărul solicitanților). La Roman, patinoare func­ționează în Parcul municipal, precum și pe terenurile școli­lor generale nr. 7 și 8. In zilele următoare se vor deschide patinoarele naturale și în alte localități ale județului. rj

Next