Ceahlăul, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1276-1352)
1972-05-14 / nr. 1312
\ Pag. 2 s s CEAHLĂUL FĂURARII LUMINII Porțile de Fier la ora festivă 1, 1 La Cura Văii și Sip, străvechii localități ale căror nume au intrat, în ultimii șapte ani, în vocabularul cotidian al poporului nostru, se materializează în aceste zile ultimele detalii din proiectele Sistemului hidroenerget tic și de navigație de pe Dunăre, rod al colaborării fructuoaseii romăno-iugoslave. Clipele de mare satisfacție pe care le trăiesc astăzi autorii acestor obiective ne îndeamnă la o retrospectivă a principalelor momente înregistrate pe parcursul a aproape 2 000 de zile efective de muncă, desfășurată în scopul captării și folosirii forței bătrînului Danubiu. i 7 SEPTEMBRIE 1964. Un excavator își înfige cupa în pămint; o sorietă implantează în roca dură a Dunării o palplanșă din oțel menită să etanșeze bastardoul în spatele căruia urmează să fie fixate fundațiile principalelor obiective ale sistemului hidroenergetic și de navigație. Autocamioanele transportă fără încetare materialul excavat. Sunt primele semne ale materializării Acordului semnat la 30 noiembrie 1963,la Belgrad, între guvernele Republicii Socialiste România și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și ratificată la 16 iulie 19S4 la București. Pe malurile fluviului încep să prindă viață cele dintîi prevederi din proiectele elaborate împreună de către specialiștii români și îugoslavi. Sînt concentrați aici cei mai buni specialiști de la Bicazi și Argeș, de pe alte mari șantiere din țară, din institute de cercetări și de invățămînt superior, care analizează la fața locului zeci, sute de variante constructive. Pe ambele maluri începe pe o grea bătălie. 20 APRILIE 1966.Prima victorie a constructorilor — închiderea digului din amonte de viitorul ax al barajului, creîndu-se astfel condiții ca la 7 mai să fie zăaăzuită complet incinta „A". Un uriaș batardou izolează 1 din albia Dunării aproape 1 200 000 mp, suprafață care în luna următoare, după zece zile de lucru neîntrerupt, a fost desercată. Pentru prima oară în istoria ei multimilenară, Dunărea își descoperea albia, în văzul lui mii. ) 13 IUNIE 1966. Constructorii români raportează tovarășului Nicolae Ceaușescu, conducătorilor de partid și de stat care vizitează șantierul că, de la demararea lucrărilor, au ciștigat un avans de zece săptămîni. în aclamațiile generale ale mulțimii, secretarul general al partidului declanșează de la un automat de comandă explozia care marchează începerea excavațiilor pentru construirea clădirii centralei hidroelectrice și a ecluzei. O lună mai tîrziu, o altă veste străbate țara : constructorii termină, cu 150 de zile mai devreme, închiderea unei alte porțiuni din Dunăre — incinta 1 „B", în cuprinsul căreia avea să fie construit avanportul dinspre Tr. Seiverin, în aceeași perioadă s-a bestonat primul din cei șase piloni ai portului amonte și au fost filxate cablurile purtătoare ale celui mai mare funicular al țării — un adevărat portativ metalic ce -l traversează, pe 460 metri, șenalul navigabil al fluviului servind la transportul pietrișului din insula Golu, la stația de betoane a șantierului. 13 IULIE 1968. Constructorii care, de patru ani se află intr-o impresionantă bătălie cu fluviul, cu munții, cu natura, pentru a smulge lumină și putere din virstejul apei, predau beneficiarului, cu 180 zile mai devreme față de prevederile înscrise în planul de stat, primul obiectiv înscris ind proiectele sistemului: noua cale feroviară dintre Tr. Severin și Topleț. Ferăstruind munții, îmi pierind punți din beton peste văi abrupte, colectivul Intreprinderii de construcții „Porțile de Fier" realizează astfel de-a lungul a peste 23 km calea ferată și noul drum rutier ce avea să fie dat în exploatare un an mai tîrziu. De-a lungul celor două căi terestre au fost create 56 ț de poduri și viaducte lungi de 1 6 GOG m, 9 tunele însumind 1 400 ^ m, 10 km ziduri de sprijin. 3 AUGUST 1969. Se încheie un nou capitol din istoria Sistemului: s-a dat cale liberă primelor nave fluviale prin ecluza de pe malul românesc. Imensul culoar din oțel și beton se întinde pe 700 metri și are o lățime de 34 metri. Ea este echipată cu cea mai mare poartă plană, cunoscută în construcțiile hidrotehnice din lume, în greutate de 1050 tone, puternice servomotoare, vanesegment ce lucrează la presiuni foarte ridicate și cu alte utilaje concepute și realizate în cea mai mare parte de către întreprinderi ale industriei noastre constructoare de mașini. Șase zile mai tîrziu, constructorii români preiau de la constructorii iugoslavi ștafeta lucrărilor de închidere a Dunării în zona barajului deversor. In aceeași zi începe inundarea incintei 1 „A" din amonte de centrala hidroelectrică, la adăpostul căreia se execută o parte dintre lucrări. După 56 de ore, această operație de o mare măiestrie tehnică, ia sfîrșit, fiind realizată intr-un timp cu 232 ore mai scurt decit cel preconizat de proiectanți, începe bătălia finală cu fluviul. De pe un pod fix, special construit, se basculează pe ultima breșă a Dunării, lată de 100 m, blocuri din beton, din piatră și stabilopozi uriași în greutate de 25 tone fiecare. Minuțioasa pregătire făcută din vreme, perfecta organizare și disciplină dovedite de executanți, sprijinul acordat, în cadrul înțelegerilor bilaterale de către constructorii iugoslavi și alegerea perioadei optime de începere a lucrării, stabilită matematic în urma investigării cifrelor statistice din ultimii 120 de ani, explică faptul că zăgăzuirea fluviului, una dintre cele mai spectaculoase izbînzi din istoria șantierului, a fost efectuată în numai patru zile și jumătate, față de peste 30 de zile ci prevedeau proiectele. 7 SEPTEMBRIE 1969. Constructorii români și cei iugoslavi, prezenți la Gura Văii pentru a sărbători 5 ani de la deschiderea lucrărilor, iau parte la festivitatea inaugurării noului traseu al drumului național Gura Văii — Orșova — Ceramic, a cărui panglică asfaltică este situată la 40—60 m înălțime față de vechile căi de circulație. 20 SEPTEMBRIE 1969. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, se întîlnește, la Porțile de Fier cu tovarășul Iosif Broz Tito, președintele RSF Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Sunt vizitate obiective ale sistemului hidroenergetic și de navigație de pe ambele maluri ale Dunării, înalții oaspeți îi felicită pe constructorii români și iugoslavi pentru rezultatele deosebite pe care le-au înscris în cartea de aur a șantierului. 14 AUGUST 1970. La ora 8 și 7 minute, după mai bine de 24 de ore de eforturi neîntrerupte, se înfăptuiește, cu 45 de zile înainte de termen, cel dinții paralel la sistemul național al primului agregat din centrala românească. Tensiunea de 15 000 volți, pe care o furnizează generatorul, este ridicată, prin intermediul transformatorului de forță, la 220 000 volți, și, cu ajutorul ei, curentul electric pornește spre consumatori. Evenimente asemănătoare se succed la 21 octombrie și la 21 decembrie, cind hidrogeneratoarele nr. 2 și nr. 3 sunt puse in funcțiune, cu 5 și respectiv 3 luni în avans. La începutul ultimului pătrar al anului, circulația navală se strămută in ecluza iugoslavă, în timp ce pe culoarul similar de pe malul românesc al fluviului se reiau lucrările de amenajare pentru exploatarea sa în două trepte. Sfirșitul anului 1970 coincide astfel cu încheierea unei importante etape din construcția sistemului. 2. Primul an al cincinalului este pentru colectivul marelui șantier al energiei și luminii, al prieteniei și colaborării, anul unor eforturi sporite. La sfirșitul lui martie, constructorii ridică barajul la cotele finale — 72,3 m față de Marea Adriatică — și pun sub sarcină barajul deversor — uriașă stavilă de profil triunghiular, cu o lungime totală de 441 metri, in care au fost incorporați aproape 350 000 mc de betoane și 4 000 000 kg armături metalice. O lună mai tîrziu se produc cele dinții cantități de electricitate în primul agregat de construcție românească — cel de-al patrulea grup al centralei. Curând, se încheie construcția căii rutiere transdanubiene ce unește malurile fluviului între Gura Văii și Sip, străbătînd ecluzele, centralele electrice și barajul deversor. Penultimul hidroagregat este conectat, iar ecluza intră în exploatare definitivă. în sfîrșit, se înfăptuiește, cu 62 de zile mai devreme, primul paralel al celui de-al șaselea și ultimul hidroagregat al centralei. Constructorii și montorii cîștigă astfel în total, de-a lungul celor 7 ani de muncă, peste 400 de zile. 3. Mai mult de 10 000 de constructori și montori din toate județele țării au înscris in carnetele de muncă însemnele Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier". Prin eforturi demne de apreciat ei au finalizat, mai devreme față de termene, toate obiectivele, mutind din loc un adevărat munte cu un volum total de pămînt și piatră egal cu cel necesar pentru construirea a patru baraje de mărimea colosului de la Vidra, au pus în operă o cantitate de betoane aproape egală cu întreaga producție de ciment a României anului 1960 și au montat 50 000 tone diferite agregate și utilaje. Ei au schimbat vechea configurație a locurilor, creînd un peisaj deosebit de atrăgător. Centrala dispune în prezent de 6 hidrogeneratoare care însumează putere totală de 1050 MW — trei dintre ele purtînd emblemele de fabricație ale Uzinei constructoare de mașini din Reșița, Uzinei de mașini grele București, Uzinei „Electroputere" — Craiova și ale altor întreprinderi. Acum însă „Porțile de Fier" 'și arată recunoștința. Din vecinătatea centralei se îndreaptă spre Reșița, spre Tr. Severin, Rovinari, Craiova, Slatina și București, precum și peste Dunăre — în localitatea Sip — un adevărat păienjeniș de conductori argintii prin care pornește, amplificată la 110, 220 și 400 Kw, o cantitate de energie de peste 5 miliarde KWh, egală cu cea pe care hidrocentrala de pe celălalt mal o furnizează economiei iugoslave. Partea de energie ce ne revine de la Porțile de Fier este de 3 ori mai mare decât cea furnizată cu 5 ani în urmă de toate hidrocentralele țării. Prin ecluză, circulația se desfășoară nestingherit, Porțile de Fier nemaiconstituind, ca înainte, un zăvor în calea trecerii libere a apelor și a vaselor. Timpul de parcurgere de către nave sectorului Porțile de Fier, ce se a întinde pe 117 km intre Tr. Severin și Moldova Veche, a fost redus de patru ori. S-au creat, totodată, condiții pentru sporirea de peste trei ori a capacității de transport și pentru modernizarea flotei companiilor dunărene. Un imens turn de comandă a navigației a luat locul balonului de altădată care servea la buna desfășurare a circulației vaselor pe Dunăre. Transporturile feroviar și cel rutier s-au îmbunătățit. Apele lacului de acumulare care ajunge pînă la Belgrad au acoperit complet fosta insulă Ada- Kaleh, Virciorova și Orșova, precum și alte așezări de pe clisura fluviului. în locul vechilor așezări au apărut tînărul oraș Orșova, cartiere noi in Tr. Severin, și-au schimbat vetrele localitățile Jpalnic, Tufări și Ceralnic, Ogradena, Tisovița, Svinița și Plavișevița. Pe fosta insulă Simian se află în curs de amenajare un muzeu. Este un decor splendid, decor ce se întîlnește și pe malul iugoslav al fluviului, unde lucrările se află, de asemenea, în stadiu final. Deținători cinci ani consecutiv ai Steagului roșu și Diplomei de unitate fruntașă pe țară în întrecerea socialistă, constructorii gigantului de pe Dunăre se pregătesc acum pentru alte obiective. Toți cei ce au înfăptuit grandioasa epopee de la Porțile de Fier — Sip așteaptă acum, minări, ora festivă, ora cind vor raporta conducătorilor de partid și de stat ai României și Iugoslaviei împlinirea înaltelor lor misiuni. Marin COANDA, corespondent Agerpres 2000 de zile de muncă pentru captarea și folosirea forței bătrînului Danubiu. Secvențe din cartea de aur 2 .1971-anu număr 3. Peisajul citadin-peisaj al unor profunde prefaceri 1 t Duminică, 14 mai 1972 .V.. ............................... .... . Agendă, politică județeană Culegere de documente privind activitatea ideologică și culturaleducativă de masă Sub auspiciile secției de propagandă a Comitetului județean de partid, a apărut recent o culegere de documente de partid și de stat privind activitatea ideologică și cultural-educativă de masă. Culegerea înmănunchează expuneri și cuvîntări ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, hotărîri ale plenarelor C.C. al P.C.R. sau ale Organizației de partid județene, planuri de măsuri ale organelor de stat sau ale C.C. al U.G.S.R. Sumarul culegerii cuprinde, de asemenea, expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, cuvîntarea ținută de secretarul general al partidului la încheierea lucrărilor plenarei precum și hotărîrea adoptată în noiembrie anul trecut de această istorică plenară. Este înserat și planul de măsuri al Consiliului Central al U.G.S.R. privind îmbunătățirea activității politico-ideologice și culturaleducative în lumina programului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. pentru formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a oamenilor muncii. Culegerea cuprinde și programul privind îmbunătățirea activității politice și cultural-educative în scopul dezvoltării conștiinței socialiste a maselor adoptat în plenara din 18 septembrie 1971 a Comitetului județean Neamț al P.C.R. precum și hotărîrea adoptată de același organ în plenara cu activul din 24 martie a.c., planul de măsuri al Comitetului județean Neamț al P.C.R. privind îmbunătățirea activității de educare științifică și combaterea misticismului și obscurantismului. Este redată și hotărîrea Consiliului popular județean adoptată în sesiunea din 25 septembrie 1971 privind pregătirea tehnico-productivă a elevilor din învățămîntul de cultură generală și liceală. Culegerea editată de secția de propagandă a Comitetului județean Neamț al P.C.R. constituie un ajutor prețios aflat la îndemîna activiștilor de partid și de stat, a tuturor acelora care desfășoară muncă politică de masă. Ședința biroului Comitetului orășenesc de partid Bicaz „Activitatea desfășurată de miliția orașului Bicaz pentru popularizarea și aplicarea legilor statului, întărirea legalității socialiste și a stării disciplinare în rîndul lucrătorilor de miliție" — a constituit ordinea de zi a ședinței de ieri a biroului Comitetului orășenesc de partid Bicaz. In cadrul ședinței s-a prezentat și o informare cu privire la activitatea de educație fizică și sport în orașul Bicaz. Au fost adoptate măsuri corespunzătoare. DUMINICĂ; 14 MAI 8.15 Gimnastica pentru toți; 8.30 Cravatele roșii ; 10 Viața satului; 11.10 Să înțelegem muzica ; 12 De strajă patriei ; 12.30 Emisiune în limba maghiară ; 14 Postmeridian ; 16.20 Telesport. Ciclism : aspecte înregistrate din :,Cursa Păcii“ ; 16.50 Fotbal , România — Ungaria ; 18.50 Vetre folclorice ; 19.10 Publicitate ; 19.15 1001 de seri ; 19.30 Telejurnal ; 20 Reportajul săptămînii ; 20.20 Film artistic : Bătălia de pe Neretva ; 23.20 Telejurnal. Sport. LUNI: 15 MAI 16.30—17 Curs de limba rusă ; 17.35 Deschiderea emisiunii ; 17.40 La volan ; 18 Căminul ; 18.45 Scena ; 19.10 Noutăți cultural-artistice ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnal ; 20.10 Reflector ; 20.25 „Saltul Germain“ ; 21.15 Drumuri în istorie ; 21.30 Steaua fără nume ; 22.30 24 de ore ; 22.45 Contraste în lumea capitalului. radio DUMINICĂ; 14 MAI PROGRAMUL I 15 Buletin de știri ; 15.05 Concerte ; 15.30 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători ; 16 Caleidoscop muzical ; 17 Sport. Transmisia meciului de fotbal România — Ungaria în Campionatul Europei ; 18.50 Jocuri populare ; 19 Radiojurnal ; 19.15 Pagini din opereta „Lysistrata“ de Gherase Dendrino ; 19.30 Estrada duminicală ; 20 Tableta de seară ; 22 Radiojurnal ; 22.10 Panoramic sportiv ; 22.50 Moment poetic ; 24 Buletin de știri 10.03—6 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.15 Concertul vedetelor ; 15.45 Publicitate radio; 16 Simfonia a II-a în Re major de Beethoven ; 16.30 Muzică de promenadă ; 22 Formații de muzică ușoară ; 22.30 Recitalul flautistului Severino Gazzelloni ; 23 Buletin de știri ; 23.05 Simfonia a III-a „Ecouri de jazz și muzică din baletul „Rodeo“ ; 23.50 Melodii lirice ; 24 Concertul nr. 2 în La major pentru pian și orchestră de Liszt și Simfonietta a V-a de Mihail Andricu ; 0.55 —1 Buletin de știri. LUNI, 15 MAI PROGRAMUL T 6 Muzică și actualități ; 9.30 Revista literară radio ; 10 Buletin de știri ; 10.05 Muzică populară din Banat ; .10.30 Știința în slujba păcii ; 10.40 Uverturi la operele lui Emil Monția ; 11 Buletin de știri ; 11.05 Din muzica popoarelor ; 11.15 Prezent și viitor în știința agricolă ; 11.35 Medalion coral ; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12 Cîntă Anda Călugăreanu și Luisa Gardey ; 12.15 Recital Vasile Marinoiu ; • 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13 Radiojurnal ; 13.15 Avanpremieră cotidiană ; 43.30 Inșir-te mărgărite ; 14 Compozitorul săptămînii ; 14.30 Te apăr, te laud, te cînt ; 15 Buletin de știri ; 15.05 Viața economică ; 15.30 Pagini din muzica de estradă ; 16 Radiojurnal ; 16.15 Muzică ușoară ; 16.30 Corul Ansamblului de cintece și jocuri din Baia Mare ; 16.45 Gintă Mina ; 17 Antena tineretului; 17.25 Concert de muzică populară ; 17.45 Orchestra Quincy Jones ; 18 Orele serii ; 20 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Vechi cîntece populare ; 20.55 Știința la zi ; 21 Revista șlagărelor ; 21.30 Bijuterii muzicale ; 22 Radiojurnal ; 22.30 Meridiane melodii ; 22.55 Moment poetic ; 23 Meridiane melodii ; 24 Buletin de știri ; 0.03—6 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II I—8.05 Program muzical de dimineață ; 8.05 Tot întâlnite ; 8.20 Uvertura în Do major și Simfonia V-a în Do major ; 9 Piese corale ; 9.15 Selecțiuni din opereta „Doamna Luna“ de Paul Lincke ; 9.30 Buletin de știri ; 9.35 Matineu teatral ; 11 Muzică ușoară ; 11.30 Balade, doine și jocuri populare ; 11.55 Știința la zi ; 12 Buletin de știri ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Cîntă Alin Noreanu și Rossana Fratello ; 12.30 Din țările socialiste ; 12.50 Melodii de Noru Demetriad ; 1.3 Radiojurnal ; 13.15 Viața de concert a Capitalei ; 13.40 Arii și duete din opereta „Drumul înflorit“ ; 14 Buletin de știri ; 14.05 Muzică populară ; 14.30 Viața cărților ; 15 Noi înregistrări ale Orchestrei de cameră a Filarmonicii din Tîrgu Mureș ; 15.30 Radio școală ; 16 Radiojurnal ; 16.15 Un eveniment discografic ; 16.40 Revista revistelor culturale ; 16.55 Sfatul medicului ; 23 Buletin de știri ; 23.05 Cantata I pentru orchestră și cor de femei ; Fresce simfonice ; Arcana de Edgar Varèse ; 23.45 Recital de operă ; 0.10 Cvartetul în Re minor pentru coarde de Hugo Wolf ; 0.55—1 Buletin de știri. MARȚI, 16 MAI PROGRAMUL I 6 Muzică și actualități ; 9.30 Atlas cultural ; 10 Buletin de știri ; 10.05 Cîntece și jocuri populare dobrogene ; 10.30 Start la intersecție ; 10.30 Duete din opere ; 11 Buletin de știri ; 11.05 Recital Dorina Drăghici ; 11.25 Lucrări corale ; 11.40 Piese pentru chitară ; 12 Melodii interpretate de Marina Voica și Georges Moustaki ; 12.15 Recital de operă ; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13 Radiojurnal ; 13.15 Avanpremieră cotidiană ; 13.30 Melodii de ieri și de azi ; 14 Compozitorul săptămînii ; 14.40 Muzică populară. PROGRAMUL NI I—8.05 Program muzical de dimineață ; 8.05 Tot înainte ; 8.20 Dansuri simfonice ; Frescă antică de Theodor Rogalski ; 9 Piese corale ; 9.15 Arii din operete ; 9.30 Buletin de știri ; 9.35 Orchestra de muzică populară „Miorița“ din Brașov ; 10 Fragmente din opera „Nunta lui Figaro“ ; 10.30 Melodii ; 11.05 Radio-Prichindel ; 11.20 Prelucrări de folclor ; 11.30 Melodii ; 11.55 Știința la zi ; 12 Buletin de știri ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.18 Muzică instrumentală ; 12.30 Din țările socialiste ; 13 Radiojurnal ; 13.15 Varietăți muzicale; 14 Buletin de știri ; 14.05 Muzică populară ; 14.30 Memoria pămîntului românesc. Comuna Săbăoani, Cecina Vîrgă, una din tinerele care a deprins meșteșugul covoarelor. t V