Ceahlăul, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1276-1352)

1972-06-23 / nr. 1346

Vineri, 23 iunie 1972 Activitatea cultural­­educativă, expresie a imperativelor actuale ale vieții noastre politice economice și sociale CONFERINȚA NAȚIONALĂ A P.C.R. PIN 1967 ■ MOMENT HOTĂRÎTOR ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICO - SOCIALĂ A ȚĂRII NOASTRE întregul popor analizează,­ în aceste zile premergătoare celor două importante evenimente din viața politică a țării, cu lucidita­te dar și cu mîndrie, modul cum s-au îndeplinit hotărîrile Confe­rinței Naționale din 1967, ale Congresului al X-lea, prevederile programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, ■adăugind succeselor de pînă a­­cum, hotărîrea fermă de a-și in­tensifica eforturile pentru fău­rirea societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. Refe­­rindu-ne la activitatea cultural­­educativă și încercînd un aseme­nea bilanț care să reverbereze prospectiv, va trebui ca în mod necesar să reliefăm schimbările de concepție și, implicit, muta­țiile metodologico-organizatorice care au survenit în activitatea instituțiilor de cultură, pentru se integra mai activ în viața sp­a­cială, pentru a le spori contribu­ția la realizarea programului a­­doptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971. Parte integrantă și rezultat al po­liticii formare partidului nostru de trans­revoluționară a societă­ții, activitatea cultural-educativă de masă nu poate fi, deci, con­cepută și organizată decit în ra­port cu cerințele imediate și de perspectivă ale ansamblului eco­­nomico-social, privit în dinamica și în evoluția sa dialectică. Ast­fel concepută, activitatea cultural educativă din județul nostru își găsește sursa problematică în realitatea și în specificul local, reflectă și se subordonează înde­plinirii sarcinilor care stau în fața oamenilor muncii. De aici și preocuparea Comitetului jude­țean de cultură și educație socia­listă de a fundamenta activitatea instituțiilor de cultură de la ora­șe și sate pe o profundă cunoaș­tere a condițiilor și problematicii locale. Pentru a realiza o concepție științifică de lucru și o îndruma­re unitară, conformă cu necesită­țile spirituale pe care le impune actualul stadiu de dezvoltare societății noastre, dar și cu speci­a­ficul condițiilor din fiecare loca­litate, Comitetul județean de cul­tură și educație socialistă a tre­cut la asigurarea unei pregătiri complexe, multilaterale a între­gului activ cultural. Instruirile periodice, depășind limitele unui conținut informativ și de trans­mitere a unor sarcini organizato­­rico-administrative, constituie tot mai mult un prilej de confrunta­re a unor idei și opinii, de dez­batere a unor importante proble­me teoretice și practice, de pro­movare a experienței pozitive a instituțiilor de cultură. Expuneri­le și discuțiile organizate cu par­ticiparea unor lectori ai C.C. al P.C.R. și a unor cadre cu înaltă calificare, au contribuit la clari­ficarea principalelor aspecte ale politicii interne și externe a par­tidului, la familiarizarea cu noile orientări ale științei moderne și gîndirii materialist-dialectice, în condițiile exploziei informaționa­le și ale revoluției tehnico-știin­­țifice contemporane. Cursurile secției de „Teoria și practica cul­turii de masă“ organizate în ca­drul Cabinetului județean de par­tid, au deschis noi orizonturi de cunoaștere, oferind mijloacele absolut indispensabile desfășură­rii unei activități politico-ideo­­logice și cultural-educative de maximă eficiență, cu un larg e­­cou în conștiința oamenilor mun­cii. In sfîrșit, organizarea celor 30 de forme și cursuri de perfec­ționare profesională, la care par­ticipă, pe specialități, mai mult de 200 salariați ai instituțiilor de cultură, asigură un nivel tot mai înalt de pregătire și un perma­nent contact cu elementele de inovație din fiecare domeniu al vieții spirituale. Aceste eforturi, de fundamen­tare științifică și de perfecțio­nare profesională se reflectă po­zitiv în activitatea unor insti­tuții cum sunt căminele culturale de la Doljești, Borlești, Dragomi­­rești, Vînători și Dobreni, Biblio­teca­­ municipală Roman, casele de cultură din Tîrgu Neamț și Roman. Documentele de planifi­care ale acestor instituții, ca și ale altora de altfel, reflectă o mai mare preocupare pentru spri­jinirea realizării sarcinilor eco­nomice, pentru intensificarea pro­pagandei tehnice și agrozooteh­nice, combaterea manifestărilor ce contravin principiilor eticii echității socialiste,­ integrarea so­și­cială a tineretului etc. Semnificativ este și faptul că, fără a mai aștepta indicații spe­ciale, cele mai multe instituții de cultură și-au întocmit progra­me speciale cu activități dedicate Conferinței Naționale a partidu­lui și celei de-a XXV-a aniver­sări a proclamării Republicii. In­­tegrîndu-se în atmosfera de en­tuziasm și emulație creatoare ca­racteristică acestor zile, casele de cultură și cluburile, căminele culturale și bibliotecile, muzee­le, teatrul și cinematografele con­tribuie prin mijloacele specifice de care dispun, la mobilizarea tu­turor oamenilor muncii de la o­­rașe și sate pentru îndeplinirea planului cincinal înainte de ter­men, pentru realizarea angaja­mentelor asumate. Înțelegînd că pentru aceasta nu este suficient să se desfășoare o simplă activi­tate de informare în scopul în­sușirii unor cifre sau a unor ter­mene, cele mai multe instituții din județul nostru se străduiesc să transforme fiecare activitate într-un act de conștiință și fie­care sarcină într-un obiect al unui întreg ansamblu de manifes­tări prin intermediul cărora să asigure în comportamentul oa­menilor acea necesară trecere de la convingere la acțiune. Indeplinindu-și funcția sa de coordonare și îndrumare unitară a întregului ansamblu cultural-e­­ducativ din județ, Comitetul ju­dețean de cultură și educație so­cialistă a reușit să impună în atenția tuturor factorilor care au răspunderi educaționale, o proble­matică majoră, de stringentă ac­tualitate și să canalizeze efortu­rile acestora în scopul îmbogăți­rii vieții spirituale a județului. A fost astfel posibilă organiza­rea unor acțiuni de o mai rezonanță cultural-educativă, largă cu participarea și sprijinul organiza­țiilor de masă și obștești, a a­­sociațiilor științifice, profesionale sau sportive. Suficient să amin­tim în acest sens, „Zilele culturii juridice" din luna aprilie, acțiu­ne ce s-a realizat cu sprijinul nemijlocit al organizației județe­ne a Asociației juriștilor, „Zilele culturii muzicale“ în luna mai, la care au participat și formații artistice sindicale sau din unități­le cooperației meșteșugărești, ac­țiunile de integrare socială a u­­nor categorii de tineri, organi­zate­­ de către Comitetul județean al U.T.C., sau manifestarea „Li­bris ’72“ organizată în cadrul A­­nului internațional al cărții. In activitatea cultural-educati­vă din județul nostru acest in­dispensabil spirit de colaborare și această concepție unitară de lucru, se afirmă tot mai hotărît. Marea majoritate a instituțiilor de cultură, indiferent de sistemul din care fac parte, acționează concentric și unitar pentru rea­lizarea cu succes a sarcinilor ce ne revin din prevederile actua­lului cincinal și din angajamen­tele cu care județul Neamț tîmpină Conferința Națională în­­a partidului și cea de-a XXV-a a­­niversare a proclamării Republi­cii. Disonanțele formalismului și spiritului sectar ce mai tulbură pe alocuri armonia unității de acțiune a întregului sistem de cultură din județul nostru nu pot fi decît efemere și sîntem con­vinși că toți factorii ce desfă­șoară activitate cultural-educati­vă, sînt animați de dorința afir­mării în toate domeniile vieții social-economice, a însuflețitoa­­relor principii cuprinse în progra­mul politico-ideologic al parti­dului. Marcel­ BRĂGOTESCU, vicepreședinte al Comitetului județean de cultură și educație socialistă Informații culturale . Un ambițios program de revitalizare a mișcării artisti­ce de amatori a adoptat re­centa plenară a comitetului o­­rășenesc Bicaz de cultură și e­­ducație socialistă. După cum ne informează corespondentul nostru, Gheorghe Țăpuc, în cin­stea Conferinței Naționale partidului și a celei de-a XXV-a a aniversări a Republicii, în în­treprinderi ale orașului vor lua ființă noi formații artistice (corale, de muzică ușoară și populară, de teatru, brigăzi artistice de agitație) care, a­­lături de cele deja existente, vor susține în această perioa­dă un mare număr de specta­cole artistice pe scenele ora­șului și ale satelor învecinate. El Pentru învățătoarea Ma­ria Brăescu din Viișoara, în­chiderea anului școlar 1971/ 1972 a însemnat cea din urmă oră de curs înaintea ieșirii la pensie. Momentul a fost săr­bătorit într-un cadru festiv, cu care prilej cadrele didactice din comună au avut aprecieri elo­gioase pentru activitatea des­fășurată la catedră și pe tărîm cultural de Maria Brăescu timp de 38 de ani. Pionierii din ultima sa pro­moție i-au dăruit, în încheiere, trandafiri roșii — flori ale re­cunoștinței. B­ Recent, Televiziunea ro­mână a realizat o emisiune de­dicată în întregime municipiu­lui Piatra Neamț. Cuprinzînd aspecte multiple din viața ti­neretului pietrean, programul va fi difuzat în cursul lunii iu­lie, în cadrul emisiunii „Ritm, tinerețe, dans". B|Stațiunea de cercetări bio­logice, geologice și geografice „Stejarul" din Pîngărați duiește, astăzi, o sesiune găz­de referate și comunicări consa­crată împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui 3. G. Mendel, fondatorul geneticii ca știință. Este anunțată participarea u­­nui mare număr de specialiști din București, Iași, Bacău și Piatra Neamț (cadre didactice universitare, cercetători știin­țifici, medici, biologi). ■ Se fac pregătiri minuțioa­se în vederea definitivării și finisării programului cu care Ansamblul folcloric nemțean „Floricică de la munte“ va e­­volua, în perioada 3—8 iulie a.c., pe scena Festivalului de folclor de la Ohrid (Iugosla­via). CEAHLĂUL (Urmare din pag. 1­­lor de muncă socialiste. Așa cum au arătat în dezbateri ing. Iftime Șerban, Gheorghe Enăchioaia, An­ton Vîrgă în prezent nu mai este necesar să se explice cooperatori­lor necesitatea executării la timp și de calitate a prașilei la o cultu­ră sau alta, fiecare știind ce are de făcut pentru realizarea u­­nei producții cît mai mari. Se dezvoltă, deci, acea trăsătură e­­sențială pentru omul societății noastre — conștiința de a acționa ca proprietar și beneficiar al mij­loacelor de producție. Numai muncind în acest fel, se vor pu­tea obține producții și mai bune în viitor. Desigur, noua atitudine față de muncă, față de bunurile coopera­tivei agricole nu se poate forma și dezvolta de la sine. De ace­ea, biroul organizației de bază a pus în discuție în adunările gene­rale de partid probleme privind exemplul personal al comuniști­lor în producție, adoptîndu-se mă­suri pentru sporirea rolului fie­cărui membru de partid, influ­­ențînd pozitiv asupra desfășură­rii treburilor în CAP. Este de re­marcat că a sporit combativitatea membrilor de partid față de ma­p Etapa ultimă — „de arși­ță“ — a­ctiv. B programează duminică în seria I 3 întîlniri decisive pentru desemnarea ce­lei de a doua retrogradate din seria I: Ceahlăul — S. N. Olteni­ța ; Știința Bacău — Metalul Bucu­rești ; Poiana Cîmpina — Progre­sul Brăila — cele trei gazde fiind implicate într-o luptă la distan­ță pentru menținere. Partidele vor începe la ora 17:45. ■ Victoria Roman a încheiat campionatul div. C — seria I pe locul 4 — e drept, în plutonul fruntaș, dar ,la distanță de 5 puncte de liderul seriei — ITA Pașcani — echipă tînără și, mai ales, ambițioasă. In seria a II-a, Danubiana a suit pe locul 5 (da­că ar fi mers tot timpul campio­natului precum în ultimele eta­pe, altfel ar fi stat lucrurile), iar Cimentul Bicaz a coborît pe un mediocru loc 12, primind în 26 de etape 52 de goluri (!). 3 Duminică, 25 iunie a.c. va avea loc prima partidă de baraj a Relonului Săvinești pentru pro­movarea în div. C­a partidă ce o va susține în compania echipei Metalosport Galați, întîlnirea va începe la ora 11, pe stadionul Ceah­lăul. Returul e programat pen­tru 2 iulie și va fi arbitrat de a­­ceeași brigadă desemnată de FRF. El La barajul pentru promova­rea în div. B, găzduit la Piatra infestările negative, aceștia sunt promotorii unei puternice opinii combative împotriva tendințelor de risipă, de neglijență în păs­trarea avutului obștesc care se mai manifestă la unii cooperatori. Mijloacele muncii politice de care dispune organizația de partid pentru a stimula aportul coope­­ ­­ ratorilor la înfăptuirea sarcinilor planului economic au fost mul­tiplicate și îmbunătățite, punîn­­du-se accent în special pe discu­țiile de la om la om, convorbi­rile individuale și în grup, ga­zeta satirică. In acest sens, co­lectivul de agitatori a fost com­pletat, cuprinzînd peste 30 mem­bri de partid, bine pregătiți și informați temeinic cu problemele politicii partidului și sarcinile concrete din cooperativa agrico­ lă, contribuind într-o măsură mai mare la succesul acțiunilor lui­Neamț între 2—9 iulie, vor parti­cipa echipele : ITA Pașcani, Pe­trolul Moinești și Delta Tulcea. Se califică o singură echipă. yn această De-a lungul returului din primăvară, arbitrii divi­zionari nemțeni V. Isache, I. An­­gheliu, M. Iosif, V. Băluță, V. Lupu, Val. Dumea, V. Flociung au arbitrat 70 de meciuri în di­viziile A, B și C. Un bilanț bun care sperăm că va fi amplificat în campionatele viitoare, printr-o participare mai intensă a „cavale­rilor fluierului",­­ mai ales în primele eșaloane ale fotbalului nostru.­­ Duminică, pe stadionul „Ceahlăul", în deschiderea parti­dei de fotbal Ceahlăul — S.N. Oltenița va avea loc finala „Cu­pei asociațiilor petiție desfășurată sportive", com­sub semnul „Săptămînii sporturilor olimpice în județul Neamț“. El Mare număr de absențe în primele dispute ale „Cupei Ro­mâniei“ pentru ediției 1972—1973. De neînțeles apare faptul că e­­chipele gazdă — majoritatea din mediul rural, ce pot profita de această populară competiție spre a-și cosolida aspirațiile — refuză să se prezinte chiar pe teren propriu. Un exemplu la îndemînă — amuzant în felul lui — îl a­­vem în cazul întâlnirii anunțate între Bradul Borca și Volanul Bi­caz. Bicăzenii s-au prezentat re­diate în întîmpinarea Conferinței Naționale și a aniversării procla­mării Republicii. Participanții la discuții au făcut propuneri judicioase pentru ridi­carea întregii activități a coo­perativei superioară. agricole pe o treaptă Pămîntul poate fi mai bine folosit în unitatea noas­tră — relata Petru Onu, o buca­tă de teren nu a putut fi arată și însămînțată din cauză că este acoperită cu tufe și cioate, alte suprafețe de teren se pierd da­torită unor cărări și drumuri inu­tile“. In Sectorul zootehnic e­­xistă o serie de greutăți la care concură, nu în mică măsură, sla­ba furajare a animalelor, dar — așa cum arăta Augustin Cîtea, u­­nii cooperatori n-au mai adunat trifoiul cu grebla, făcînd loc risi­pei. înfăptuirea progresului multi­lateral al cooperativei agricole impune din partea organizației de partid folosirea mai eficientă a tuturor mijloacelor materiale și de muncă existente, or­ganizarea temeinică a muncii, e­­xercitarea unui control riguros asupra consiliului de conducere, în toate formațiile de lucru pen­tru ca planurile și măsurile a­­doptate să fie­ realizate și depă­șite substanțial, gulamentar, pentru ora fixată, stîrnind însă adevărată panică în comună, prin dorința lor de a... juca. Au fost invitați să ia loc la căminul cultural, re­prezentanții asociației plecînd pe la cunoscuți să improvizeze un „11", bufetul neomițînd să treacă și prin chipieri" central, unde cîțiva „e­­știau parcă ceva. Stu­poare însă ! Profesorul de sport al liceului contramandează pe motiv că afară e vreme totul de ploaie (?!) Cei ce răspund de sportul sătesc să rețină ceea ce e de reținut... ■ In etapa din 25 iunie a Cupei României la fotbal intră în competiție echipele din cam­pionatul județean. De mențio­nat obligativitatea de a participa a tuturor echipelor afiliate la F.R.F. El S-a încheiat campionatul municipal de fotbal la Roman. Cîștigătoare — echipa Rapid Școala de șoferi — nu poate par­ticipa în campionatul județean (sînt invocate cîteva motive). El Ieri, în meciul amical: Ceah­lăul — Petrolul Moinești 1—0 (1—0). Golul victoriei a fost în­scris de Stîngaciu, D. TERBESCU, C. S. MUNTEANU SPORT.SPORT Carnet fotbalistic Piatra Neamț. Privire spre Dărmănești. Foto: B. EMILIAN Uzina de oteluri aliate și uzina de table subțiri Tirgoviște CU SEDIUL II TIRGOVIȘTE, Bd. CASTANILOR NR. 66 recrutează candidați pentru școlile profesionale tehnice învățămînt de zi, ab­solvenți ai claselor a VIII-a și a X-a a școlii generale. Meseriile la care se fac înscrierile sînt următoarele : ■ laminator profile și tablă durata școlarizării: 2 ani H forjor 2 ani ■ trefilator trăgător 2 ani H constructor cuptoare industriale 2 ani HI termist trafamentist 2 ani ■ lăcătuș mecanic ind. siderurgică 3 ani HI sudor 2 ani HI electromecanic AMA 3 ani ■ operator la cuptoare industriale 2 ani Hi strungari 3 ani Hi electricieni pentru protecție prin relee automatizate 3 ani Hi electricieni construcții de mașini electrice 3 ani ■ instalatori instalații tehnico-sanitare și gaze 2 ani Hi laborant în industria metalurgică 2 ani înscrierile se fac la sediul ACA Tîrgoviște, B-dul Castanilor nr. 66, serviciul Invățămînt în perioada 15 iunie — 5 iulie a.c., pe baza unei cereri însoțite de următoarele acte­­ — certificat de naștere în original și copie; — adeverință sau certificat de promovare a clasei a VIII-a sau a X-a­­ — buletin de analiza sîngelui și rezultatul examenului radiolo­gic pulmonar. Concursul de admitere se desfășoară în perioada 6—14 iulie 1972. cost. Pe toată perioada examenului de admitere candidații beneficiază de cazare gratuită și masă contra f Relații suplimentare se pot lua zilnic între orele 7—15 la sediul uzinei, serviciul învățămînt, telefon 13387. Pag. 3 SEMNALAM Respect pentru părul alb Miercuri, la prin­, au venit la redacție doi Linguraru și Ioan bătrîni, Elena Știrbu, do­miciliați în Piatra Neamț, str. Piscului nr. 9. Au venit să ne povestească cu lacrimi în ochi despre lipsa de omenie a unei rude care le face viața amară. Căsătorită cu un nepot de-al lor, acum decedat, căruia bă­­trînii îi dăduseră loc de casă spre a avea un sprijin la bă­­trînețe, Maria Vișan acum să-i arunce în încearcă stradă, umbrindu-le amurgul vieții cu bătăi, insulte și amenințări. Nu vrem să intrăm în amă­nuntele acestui conflict, este de datoria organelor de ordi­ne și a instanței de judecată să facă dreptate. Considerăm însă că este inuman să te porți astfel cu doi bătrîni, care nu au altă vină decît a­­ceea că au vrut binele nepo­tului lor și care au avut ghi­nionul să nimerească în sfera­­ de interese a acestei femei ce uitat respectul datorat pă­rului alb. Ce mi-e sertarul, ce mi-e buzunarul în numai jumătate de an, Gheorghe Vișan, gestionar la cooperativa de consum din Dobreni, a reușit performanța­­ de a păgubi unitatea, la care lucrează cu aproape lei. Confundând sertarul 44.000 ma­gazinului cu propriul său bu­zunar, el a împrumutat sume de bani din vânzări la diferi­te persoane, a permis ficei sale accesul la tejghea, fără ca să aibă măcar știință ce-i acela comerț, a dovedit lipsă de atenție în primirea și re­­cepționarea mărfurilor. Colac peste pupăză, dîndu-și seama că are lipsă în gestiune, a încercat să introducă circa 28.000 lei în timpul inventa­rului, păcălind comisia care nu s-a dovedit prea atentă. Cercetările sunt continuate a­­cum de către procuratură. „Prietenul“ Cunoscut cu antecedente pe­nale, Gheorghe Otea, de 29 ani, domiciliat în orașul Tîr­gu Neamț, n-a aju­ns nici pînă acum la convingerea că nu se poate trăi altfel decît prin muncă cinstită. Ultima „învârteli" l-a adus­­ din dintre nou în contact cu organele de anchetă. Pr­ofitînd de starea de ebrietate în care se afla o proaspătă cunoștință căreia­ îi jurase veșnică prietenie, și-a strecurat mîna în buzunarul acestuia și i-a șterpelit port­­moneul cu 1.500 lei. O aseme­nea dovadă de amiciție va readuce victima cu siguranță la realitate. Cît despre G. O. el se va reîntoarce, desigur, într-un loc ce-i este de acum familiar. Amnezie ... paternă La numai 25 de ani, Mihai Tănase, din Tîrgu Neamț, a dovedit o capacitate cu totul neobișnuită de a uita. Nu și-a adus nici măcar aminte că din luna februarie și-a părăsit fe­tița și soția bolnavă, lăsîndu-le fără nici un sprijin. Dar dacă el a uitat, legea nu poa­te uita că există niște obligații, dacă nu omenești, atunci stipulate în codul familiei, față de cei pentru soarta că­rora ești răspunzător. Și fi­indcă n-a știut sau n-a vrut să asculte glasul inimii și al rațiunii, M. T . va trebui să asculte de rigorile legii. VINERI, 23 IUNIE 9 Deschiderea emisiunii de dimineață; Telex ; 9.05 Universitatea TV (relua­re) ; 9.50 Muzică populară ; 10 Curs de limba germană ; 10.30 Desen a­­nimat ; 10.45 In întîmpinarea Con­ferinței Naționale a Partidului Co­munist Român . Sensul acțiunii : Perfecționarea (reluare) ; 11.10 Retros­pectivă Walt Disney (reluare) ; 12 Film serial pentru copii : Aii și Cămila (reluare) ; 12.15 Telejurnal ; 16 . 17 Teleșcoală ; 17.30 Deschide­rea emisiunii de după-amiază ; Curs de limba germană ; 18 Pentru sănă­tatea dv. : Cum ferim copilul de tuberculoză ; 18.15 Satul contempo­ran ; 18.45 Tragerea loto ; 19 Munci și zile — reportaj de Sînziana Pop ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnal ; 20 In întîmpinarea Conferinței Națio­nale a Partidului Comunist Român și a celei de a 25-a aniversări Republicii ; 20.20 Ancheta TV ; Bine n v-am găsit și... după aceea?; 21 Film artistic : ,,Bunicul automobil“: 22.30 24 de ore ; 22.45 Din țările socialiste, radio VINERI, 23 IUNIE PROGRAMUL I 1.5 Buletin de­ știri ; 15.05 Radioan­­chetă economică ; 15.30 Muzică de estradă ; 16 Radiojurnal ; 16.15 Corul de cameră al Casei de cultură Sindicatelor din Craiova : 16.30 Știin­­­ța la zi ; 16.35 Muzică populară ; 16.50 Publicitate radio; 17 Pentru pa­trie ; 17.30 Duetul Manole și Ramon; 17.45 Selecțiuni din operete ; 18 Orele serii ; 20 Tableta de seară de George Macovescu ; 20.05 Zece melodii pre­ferate ; 20.40 Marea întrecere socia­listă în întîmpinarea Conferinței Na­ționale a partidului și a celei de a 25-a aniversări a Republicii ; 20­53 Teatru radiofonic „ Steaua Sevillei“ de Lope de Vega ; 22 Radiojurnal ; 22.30 Concert de seară ; 22.55 Mo­ment poetic ; 23 Concert de seară (continuare) ; 24 Buletin de știri ; 0.03 — 6 Estrada nocturnă ; (Bule­tine de știri la orele 2 . 5). PROGRAMUL II 15 Refrene îndrăgite ; 15.30 școală ; 16 Radiojurnal ; Î6.15 Radio- Un eveniment discografic ; 16.55 Sfatul medicului ; 22.15 Cîntece populare ; 22.30 Momente din istoria civilizației românești ; 22.50 Formația Constantin Alexandru ; 23 Buletin de știri ; 23.05 Terra Musica ; 23.45­­ Sonata pentru pian de Aurel Stroe ; 0.28 Simfonia a X-a în fa diez minor de Gustav Mahler ; 0.55 ~ 1 Buletin de știri. SIMBATAJ 24 IUNIE PROGRAMUL I 6 Muzică și actualități ; 9.30 Miorița; 10 Buletin de știri ; 10.05 Selecțiuni din operete ; 10.20 Piese instrumen­tale ; 10.30 Din țările socialiste ; 11 Buletin de știri ; 11.05 Orchestra Teddy Martin; 11.15 Atențiune, șoferi, atențiune pietoni­­ ; 11.35 Corul Fi­larmonicii din Tîrgu Mureș ; 12 Me­lodii . Corelli ; 12.15 Recital de operă Franco 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13 Radiojurnal ; 13.15 Avanpremieră co­tidiană ; 13.30 Radiodivertisment mu­zical. PROGRAMUL II ,8.05 Tot înainte (emisiune pentru pio­nieri) ; 8.20 Mari interpreți : Arturo Toscanini ; 9 Scumpă țară româ­nească — cîntece ; 9.15 Muzică popu­lară ; 9.30 Buletin de știri ; 9.35 Fragmente din opera Francesco da Rimini­ de Zandonal ; 10 Conștiința patriotică în acțiune ; 10.20 Evantai muzical ; 11.30 Portativul veseliei : Ștefan Bănică, Sheila și Andreas Holm ; 11.55 Știința la zi ; 12 Bule­tin de știri ; 12.03 Avanpremieră co­tidiană ; 12.18 La microfon,­ Emil Gavriș ; 12.30 Momente muzicale cu Dan Spătaru, Marisol și Iordank­a I­ristova ; 13 Radiojurnal ; 13.15 Viața de concert a Capitalei ; 13.40 Arii și scene din opereta Fiica Doam­nei Angela de Charles Lecocq ; 14 Buletin de știri : 14.05 De toate pen­tru toți (reluare).

Next