Ceahlăul, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1353-1430)

1972-09-15 / nr. 1417

Pag. 2 VIAȚA CULTURALĂ Locuitori ai unui tărâm unde s-au încrucișat furtunile torței, fii ai unui popor care i-­a fost nevoit să lupte fără preget pentru apărarea vieții sale etni­ce, scriitorii români nu au avut aproape niciodată răgazul să le­pede arma din mină. Cu arma și pana au înfruntat vitregiile unor evi istorici întunecați. Avînd con­știința acestui fapt, istoricul li­terar George Ivașcu notează cu îndreptățită emoție : „Voltaire, numai cu vreo douăzeci de ani mai tînăr decît cronicarul mol­dovean I. Neculce, ar fi fost uluit să-și vadă contemporanul în veș­­mînt somptuos, cusut cu fir de aur și împodobit cu blănuri rare, sărind din șaua calului alb de spumă, cu spada însîngerată în mină“. („Istoria literaturii române", pag. 147). Scriitorii noștri n-au cunoscut vreodată tihna inert-comodă a ca­binetului sau izolarea de tumultul cetății. Mișcarea dramatică a bă­tăliilor sau acalmia vremelnică, prevestitoare de neliniște le-au țărmurit sever epoca, timpul de­dicat creației și chiar viața, une­ori. Opera lor a fost menită să lovească, să spulbere, să întă­rească, să ridice la luptă, într-un cuvînt, să convingă. Nici unei be­letristici europene nu i-au fost poate, mai străine, deopotrivă, es­tetismul și sterilitatea livrescă. Izvoarele literaturii române au fost întotdeauna viața și creația artistică a poporului, istoria na­țională nu era fapt în sine, ci convertită în factor educativ, deci în forță aplicabilă actualită­ții. Gratuitatea este inexistentă chiar în operele unor autori eru­diți, înclinați către citații savante, aluzii cărturărești, cum au fost Odobescu și Hogaș, pasionații în­chinători ai comorilor de artă și ai frumuseților naturale. Nu utilitatea practică, limitati­vă, vulgarizator rezistă, ci ten­dința nobilă pulsează în operele viabile ale trecutului. Recunoaș­terea caracterului consecvent mi­litant al literaturii române se im­pune cu forța evidenței. Militantismul se conjugă armo­nios cu o altă însușire fundamen­tală a literaturii naționale — ca­racterul echilibrat, realist, de bu­nă tradiție latină și romanică. Ast­fel se explică puterea de creație, receptivitatea față de tendințele novatoare și, în egală măsură, ca­pacitatea de asimilare a noului, calități probate de scriitorii noș­tri dintotdeauna. Iată temeiul pre­țuirii unei literaturi care în cîte­­va sute de ani a refăcut, conden­sat și profund original, evoluția multiseculară a altor literaturi și a impus universalității supreme­­le-i valori ! Concepția partidului nostru a­­supra literaturii pornește în chip științific de la recunoașterea acestor însușiri, cărora le dă sens și unitate caracterul militant. In cuvîntarea sa la Conferința na­țională a scriitorilor, secretarul general al partidului rezuma cu exemplară conciziune și claritate, adresîndu-se scriitorilor, necesita­tea unei literaturi care să răs­pundă întrutotul cerințelor spiri­tuale naționale: „cerem un sin­gur lucru : faceți ca operele voas­tre să servească poporul!". De această necesitate au fost pătrunși clasicii noștri, fără excepție. Pen­tru acest motiv, poate, în nici o altă literatură nu ar apărea mai firească, mai consubstanțial lega­tă de întreaga evoluție anterioa­ră o astfel de cerință Deplina libertate de creație a fost afirmată explicit în cuvîntul secretarului general, care a dat o magistrală lecție de literatură co­munistă, ilustrînd sugestiv capa­citățile nelimitate ale realității noastre socialiste de a oferi li­teraturii teme și subiecte variate. Pornind de la adînca cunoaștere a specificului literaturii ca artă, se­cretarul general al partidului a subliniat în cuvinte vibrante in­teresul major pe care l-ar putea avea pentru literatură existența dramatică, dar luminoasă, pătrun­să de nobile semnificații umaniste a unei colectivități care a realizat o măreață operă de civilizație, comparabilă cu descoperirea unui continent : „Să ne gîndim, bună­oară, ce energie, cîtă pasiune, ce acte de eroism și ce jertfe au cerut înfrîngerea cerbiciei naturii la Porțile de Fier, domolirea for­ței a milioane și milioane de me­tri cubi de apă! De-a lungul a­­nilor de muncă încordată, pe a­­cest șantier s-au petrecut nenu­mărate întîmplări dintre cele mai zguduitoare și emoționante — acolo au muncit peste 10.000 mun­citori români — au crescut și s-au călit oameni — s-au înfăptuit vi­suri și idealuri nutrite de unii în­că din copilărie. Și cu­i n-au vi­sat și visează încă să lucreze la asemenea realizări, unice în felul lor în istorie!“. Firește că pentru artă rămîn majore destinele celor ce și-au de­dicat ceea ce au mai valoros, în­treaga personalitate edificării so­cialismului în patria noastră și nicidecum existențele cative, „consumate la nesemni­i­societății, în cafenele, în marginea atmos­fera vieții de bulevard", cum le numea tovarășul Nicolae Ceaușescu. Prin însemnătatea principială, prin actualitatea meditației asu­pra problemelor artei literare, cu­vîntarea secretarului general la Conferința națională a scriitorilor rămîne un veritabil text antologic de politică culturală. P. THEODORU, profesor înțelegerea PARTINICA A LITERATURII Puncte de vedere ACCENTE E3 A fost aminată ziua ver­nisajului expoziției de schițe și machete privind dotarea ju­dețului cu lucrări de artă mo­numentală. Motivul — obiec­tiv: nerealizarea integrală a lucrărilor. Manifestarea, gramată de actuala ediție pro­a Festivalului de artă „Lascăr Vorel" urma să plastică aibă loc — după cum se știe — la 20 septembrie. E3 Casa corpului didactic (în continuare fără „casă“ co­respunzătoare — a se citi sediu) organizează un curs de învățare a limbii engleze pen­tru copiii cadrelor didactice. Lecțiile vor avea loc la Liceul „Petru Rareș", de două ori pe săptămînă — marțea și joia — începînd de la orele 17, înscri­erile se fac la sediul Casei corpului didactic, str. Lenin nr. 24. E3 După cum am anunțat, la Roman a avut loc, în septem­brie, un concurs de preselecție pentru artiștii amatori, în ve­derea alcătuirii Ansamblului folcloric al Casei de cultură a sindicatelor din localitate. Re­zultatele au fost deosebit de fructuoase, astfel că, nu de mult, aici au început deja re­petițiile în vederea primului spectacol. El va fi consacrat, în decembrie, jubileului Repu­blicii. CEAHLĂUL Apropo de Festivalul de artă plastică „Lascăr Vorel Pornind de la o firmă... Dacă aștepți cursa în stația I.C.P.N. de la blocul turn de pe strada Bicazului, poți constata cu mîndrie de pietre în existența u­­nei firme, veche de două luni, așteptată de aproape un an. GA­LERIILE ARTA. Nici GALERIILE DE ARTA, nici GALERIILE „AR­TA". Vor zice unii că nemulțu­mitului i se ia darul. Eu, și ca mine zic mulți, sunt de părere că e mai simplu de revăzut firma, pentru... firma noastră. Dar asta se va rezolva și a­­tunci toți vor fi mulțumiți. Pen­tru că, magazinul deschis la 15 iunie, constituie pe drept cuvînt o realizare. Și cît de dorit a fost un asemenea magazin, o spun niște totaluri făcute la sfîrșit de lună. Cel puțin tovarășa Viorica Moldovan, gestionara, este mul­țumită. Ar mai trebui aduse fo­toliile comandate de destul timp pentru mobilarea sălii de expo­ziție, deoarece T. T. intrînd în stagiune, ar putea revendica ban­chetele împrumutate; ar trebui aduse, de asemenea, lămpile pen­tru iluminat, lumina tuburilor fluorescente neavînd nimic co­mun cu ceea ce pretind (și pe bună dreptate) lucrările expuse. Dar totul va fi bine cînd se va termina cu bine. Și se spune că așa va fi. Deocamdată, sala de găzduiește expoziția de expoziție grafică deschisă în cadrul Festivalului de artă plastică „Lascăr Vorel". Nu intenționez să fac o prezen­tare a expoziției, dar am fost plă­cut impresionat, cînd am aflat că lucrările graficienilor pietreni, Zenaida și Mihai Mădescu, au întrunit aprecieri unanime. Și tre­buie să recunoaștem că ele cons­tituie „piesele de rezistență" ale expoziției. In rest, se pare că toate sunt bune. Combinatul Fondului Plas­tic ne-a aprovizionat de la în­ceput cu­­te toate (sau aproape cu de toate). Oricum, materialele de pictură care s-au epuizat au fost solicitate prin comenzi. Se pare, totuși că cei cîțiva kilome­tri care ne despart de „centru" se cam fac simțiți. Dar in anul, cînd Combinatul F. P. ne va avea în vedere ca clienți de bază, va fi cu totul altfel. Ce ne mai putem dori ? Să găsim tot ce căutăm și, în primul rînd, sala de expoziție a­­tît­­ de mult dorită, să aibă prile­juri cu­ mai multe spre a-și do­vedi ospitalitatea. D. SIMIONESCU u expoziții — DURAU­D punctul muzeistic : Expoziție de grafică militantă con­temporană românească. — LAVINEȘTI ; căminul cultural e Expoziție de artă plastică (reprodu­ceri în culori). — ROZNOV , bibliotecă s .,Din cre­ația maestrului artei românești, N. Grigorescu“ (reproduceri in culori). — ZÂNEȘTI , căminul cultural ș­i.Din creația maestrului artei romă­ nești, Ștefan Luchian“ (reproduceri în culori). Muzee PIATRA NEAMȚ - Muzeul jude­țean de istorie — str. Libertății nr. 1. — Muzeul județean de științe natu­rale Str. V. I. Lenin — Muzeul memorial „Calistrat Ho­gaș“, str. C. Hogaș nr. 1. ROMAN — Muzeul de istorie str. Cu­za Vodă nr. 28. TIRGU NEAMȚ - Muzeul de is­torie — str. V. L Lenin­­ — Muzeul memorial „Ion Creangă“, BICAZ — Muzeul hidroenergetic. Valențe complexe ale receptării fenomenului cultural Unul din imperativele for­mulate cu claritate in docu­mentele de partid și de stat se referă la conducerea știin­țifică a activității cultural­­educative. Recent, la indicația Comitetului municipal de partid Piatra Neamț, Comite­tul municipal de cultură educație socialistă, în colabo­șr­rare cu Consiliul municipal al sindicatelor, a întreprins un sondaj de opinie asupra opți­unilor culturale în rîndurile locuitorilor municipiului Pia­tra Neamț. Chestionarul, întocmit cu concursul serviciului de psiho­logie al U.F.S. Săvinești, a cu­prins 33 întrebări, dintre cele mai diverse, referitoare la u­­tilizarea timpului liber în ca­drul activităților culturale și artistice. Eșantionul chestio­nat, un număr de 200 de ti­neri și vîrstnici, a avut urmă­toarea structură: — 91­ lucrători din muncitori mint — 17; ingineri, învăță­­tehni­cieni — 65 ; funcționari — 25. Au fost investigați salariați din cadrul sindicatelor U.F.S., invățămînt, filiala Băncii Na­ționale, P.T.T.R., Fabrica „8 Martie“, O.C.L. Alimentara, J.R.E., în intenția de a aco­peri o zonă cît mai largă din economia municipiului. Statistica răspunsurilor for­mulate de subiecți permite stabilirea unor concluzii utile pentru desfășurarea în viitor a muncii politice și cultural-e­ducative de masă. O primă constatare este legată de parti­ciparea salariaților la confe­rințe, simpozioane, dezbateri organizate la nivelul munici­piului unde, numărul partici­panților este relativ scăzut în raport cu eșantionul Doar aproximativ 25 la testat­ din subiecți au participat sută una dintre aceste forme de ae­la­tivitate culturală. Explicațiile acestei aparente inaderențe sunt multiple. Cea mai verosi­milă — pregătirea și desfășu­rarea superficială, a unor a­­semenea forme de activitate. Publicul este însă avid de con­ferințe cu o tematică intere­santă, susținute de personali­tăți ale culturii și științei ro­mânești. Solicitările sunt ca­nalizate cu, deosebire spre dezbateri de politică internă și internațională a partidului și statului nostru. Televiziunea, cinematograful, presa și radioul dețin și la Piatra Neamț ponderea nu­merică față de alte mijloace moderne mass-media. Cel pu­țin o dată pe lună, un subiect vizionează un film artistic sau documentar la cele două cine­matografe din municipiu, la care se adaugă două sau trei spectacole cinematografice programate de televiziune. De­și în general televiziunea nu afectează deprinderile de lec­tură ale locuitorilor, la Piatra Neamț indicele de lectură este încă scăzut, mai ales raportat la numărul mare de cititori ai presei locale și centrale. De aceea, inițiativa înființării fi­lialelor Bibliotecii municipale in cartiere este salutară. Din­tre publicațiile cele mai soli­citate enumerăm: „Scînteia", „Ceahlăul", „Luceafărul", „Tri­buna școlii", „Magazin", „Săp­­tămlna". Problema spectacolelor de teatru, de operă și operetă, rămîne „o problemă". Din to­talul de 180 subiecți cîți au răspuns la chestionar, doar 22 au participat la spectacolele de teatru ale T. T. sau ale altor teatre. Este, desigur, în­grijorător acest fapt,atîta vre­me cît în oraș funcționează un teatru cu prestigiu național și internațional. Nu ne putem explica de ce la U.F.S., din­­tr-un număr de 61 de subiecți nici unul nu a participat la un spectacol de teatru. O situație aproape asemănătoare este re­levată și in rindul cadrelor didactice (din 17 subiecți, doar 6 merg la teatru). îmbucură­toare este însă, pe de altă par­te, schimbarea aprehensiunii Concluziile unui sondaj de opinie la Piatra Neamț — celor care, pînă nu de mult, preferau în masă muzica u­­șoară și populară — în fa­voarea muzicii simfonice. Sta­giunea permanentă de la Pia­tra Neamț, „Zilele muzicale", „Vacanțele culturii muzi­cale", spectacolele de operă și operetă, au contribuit la for­marea unui public stabil, cu­­prinzînd foarte mulți tineri. Activtatea expozițională in­tensă desfășurată la Piatra Neamț se manifestă și în nu­mărul mare de subiecți care au vizionat aceste expoziții (131 din 180). Dintre muzeele municipiului, cel mai frecvent vizitat de localnici pare a fi Muzeul memorial „Calistrat Hogaș", apoi muzeele de isto­rie, științe naturale. Aceasta ne îndreptățește să afirmăm că sunt preferate formele de activitate culturală bazate pe vizualitate. Sondajul de opinie la care ne-am referit, evident un în­ceput în importanta acțiune de prospectare a opțiunilor publicului, va constitui în ac­tivitatea noastră viitoare un îndreptar prețios pentru ri­dicarea gradului de eficiență al activității culturale, pentru formarea omului de tip nou, al societății socialiste și comu­niste. Prof. Valentin CIUCA, președintele Comitetului de cultură și educație socialistă a municipiului Piatra Neamț Vineri, 15 septembrie 1972 I A apărut ERA SOCIALISTA % S ^ ^ ft A* n » • ft I... n __»I­g I * fi­g­1 ț» I revistă teoretică și social politică a Comitetului Central al Partidului Comunist Român titlul In primul său număr, revista publică, sub „Era socialistă la început de drum", salutul adresat de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In același număr, DUMITRU POPESCU abor­dează problema „Reconsiderarea conceptelor peri­mate in cultura de masă“, iar MIHAI DRAGA­­NESCU — „Pledoarie pentru o știință a produc­ției". Sunt publicate, de asemenea, articole sem­nate de DANA VOINEA — „Ritmuri și orientări în economie" și CONSTANTIN FLOREA — „Pro­totip al relațiilor viitoare dintre toate statele". La rubrica „Dialectica dezvoltării societății socialiste“, ION MITRAN semnează articolul „Perspectivele națiunii socialiste“, iar GAVRIL SZTRANYICZKI—„Natura și mecanismul contra­dicțiilor în societatea socialistă". In rubrica „Consultații" este inserat artico­lul „Marxismul și lupta de idei contemporană" de PAVEL APOSTOL. Rubrica „Relația om—mediu“ este inaugurată de FLORIN IORGULESCU prin articolul „Echilibrul ecologic". într-o altă rubrică a revistei — „Știință-învă­­țămint", semnează CRISTOFOR SIMIONESCU — „Fundamentarea legăturii dialectice dintre în­vățămînt și economie". PETRE RAICU — „Biolo­gia, încotro ?“ și IULIAN IONAȘCU — „Filo­zofia și integrarea socială a tineretului“. La „Pagini de istorie", V. LIVEANU tratează în articolul său „Despre istoriografia marxistă între cele două războaie mondiale". Capitolul „Viața internațională“ prezintă, sub semnătura lui EUGEN POP, lupta politică pentru noi structuri ale economiei în Chile. Rubrica „Din presa partidelor comuniste și muncitorești“ inserează articolul lui VIC ALLEN — „Capitalismul contemporan și schimbarea re­voluționară“. La rubrica „Documentar" se publică un articol despre „Orientări în pregătirea și calificarea ca­drelor tehnice în U.R.S.S.". „Cărți și semnificații", o altă rubrică a revistei, este deschisă de Z­ ORNEA cu „O sinteză a isto­riei filozofiei românești“. Sub genericul „Revista revistelor“ sunt înmănunchiate „Revista de isto­rie și teorie literară" ; Intre „Academism" și pu­blicul larg" (V. VALII­INESCU), „Ramuri“: Integrarea universității în viața socială (S. STANESCU), „Revista de pedagogie“ : Depă­șirea condiției științelor sociale de simple obiecte de studiu (I. IUGA). (Agerpres) Invâțâmîntul județului (Urmare din pagina 1) tărît, deci, reprofilarea acestor a­­teliere, acțiune care va începe chiar în această lună. In paralel, vom grăbi construcția și amenaja­rea ultimelor ateliere școlare (în­­tîrziate față de data reușind ca într-un timp stabilită), scurt școlile județului să beneficieze de aproape 390 de astfel de uni­tăți productive. — Știm că se întimpină încă dificultăți în asigurarea ateliere­lor cu maiștri-instructori compe­tenți. — în mediul urban dispunem de cadre suficiente pe care se poate conta. Avem absolvenți de licee industriale, maiștri ingineri chiar. Mai greu e la sate! E­­xistă în multe școli oameni de meserie ,competenți. Dar, din pă­cate, nu peste tot, și asta, desi­gur, ne stînjenește. Cu timpul însă, se vor găsi. Este însă ca școlile ,conducerile nevoie a­­cestora, să se preocupe mai in­sistent de această problemă. Căci e vorba, în ultimă instanță, de a da absolvenți bine pregătiți, ca­pabili să facă față cerințelor complexe ale producției. Trebuie avut în vedere în acest sens că, nu de mult, conducerea partidului nostru a hotărît stabilirea de acte normative potrivit cărora absol­venților școlilor de 10 ani și ai liceelor de cultură generală să li se elibereze atestate de meserii pe baza cărora să poată fi înca­drați în producție. Această mă­sură atrage atenția asupra marii răspunderi pe care o poartă școa­la în această direcție, asupra ca­lității muncii productive a ele­vilor. — Se prevede, de asemenea după cîte am înțeles, reprofilarea unor școli de cultură generală, precum și înființarea altora, de specialitate. — Da ; începînd cu viitorul an școlar. E vorba, între altele, de transformarea liceului nr. 3 din Piatra Neamț în liceu energetic, de înființarea la liceul „Calistrat Hogaș" a unei secții de clase cu profil comercial-economic. Insis­tăm, de asemenea, la ministerele economice în vederea înființării la Roman a unui liceu de construc­ții de mașini, iar la Piatra Neamț a unei școli profesionale de con­­strucții-montaj. — S-a remarcat, pe bună drep­tate, rolul sporit pe care îl are în procesul instructiv-educativ predarea științelor sociale și, în­tr-un context mai larg, sporirea funcției politico-educative a sec­ției. Ce s-a întreprins în acest sens ? —* Rămîne valabil, firește, pro­gramul comun elaborat în a­­ceastă direcție de ministerul nos­tru, în colaborare cu C.C. al U.T.C. și Consiliul Național al­ Organizației Pionierilor. El este însă îmbogățit cu recentele pre­vederi ale Conferinței Naționale a partidului, care stabilesc sarcini importante privind îmbunătățirea activității didactice. In acest sens, ne-am preocupat mai insis­tent de pregătirea cadrelor didac­tice de științe sociale. Au fost organizate, de pildă, prelegeri pe teme de profil, instruiri periodice; în serii, aceste cadre au fost tri­mise la cursuri de perfecționare în cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu“. Toate aceste eforturi au vizat formarea unei juste o­­rientări politico-ideologice, ridi­carea nivelului de cunoștințe a­­le cadrelor didactice, perfecționa­­rea metodologiei didactice. Ni se pare, de asemenea, revelator fap­tul că, începînd din acest an școlar, în toate unitățile județu­lui funcționează cabinete de științe sociale, cea mai mare parte dotate corespunzător cu materia­le și aparatură modernă. In efor­turile privind educația comunistă a elevilor avem însă în vedere justa orientare politică-ideologică a fiecărei discipline în parte. Fie­care cadru didactic trebuie să se preocupe mai mult, superior de orientare științifică, dialectică, a comunicării materialist­­didacti­ce. Să transmitem elevilor cunoș­tințe multiple, dar mai ales con­vingeri, să le formăm deprinderi practice, dar și în alte trăsături morale! — In ce măsură vă preocupă, la nivelul județului, problemele privind modernizarea lecției, a tehnologiei didactice ? — Modernizarea se impune cu necesitate, obiectiv. Nimeni nu mai poate accepta că învățămîn­tul poate rămîne în vechile ti­pare, iu clișee tradiționale. In primul rînd, nu-tî permite viața, realitatea obiectivă, și, de aici, planul de invățămînt, programele școlare, ele însele concepute în­­tr-un spirit modern. S-a vă­zut acest lucru și la recen­tele dezbateri din cadrul consfă­tuirilor cadrelor didactice ,care au abordat, cu răspundere, aspec­te privind „Lecția în contextul modernizării“. In ultimă instanță, aceasta este o problemă de mese­rie, însuși spiritul dezvoltării în­­vățămîntului nostru chemat să participe activ la formarea viitoa­relor generații de constructori ai socialismului și comunismului. U tiiii/fii/Sii DIN AGENDA NOULUI AN ȘCOLAR Elevii județului vor neficia in acest an școlar de­de 170 noi săli de clasă. Ele sunt amplasate în peste 20 de lo­calități, cu deosebire in satele județului. Date deja in folo­sință, sau aflate în fază avan­sată de lucru, aceste noi ca­pacități vor îmbogăți simțitor spațiul de școlarizare, baza materială a învățămîntului nostru. gg La această oră, este li­vrat aproape in totalitate mo­bilierul didactic necesar re­țelei noastre școlare. In valoa­re de 2.252.000 lei — cu aproa­pe 1 milion mai mult decit în anul școlar trecut — noi dotări reprezintă : aceste 2.000 de bănci, 800 de mese și 1.600 de taburete de laborator, 500 de mese și 1.000 scăunele pen­tru grădinițe, 300 catedre, 400 dulapuri, cufere etc. g. Din noua promoție de absolvenți, în județul nostru au fost repartizați 55 educa­toare, 101 învățători și 276 profesori de diferite speciali­tăți, lărgind astfel detașamen­tul cadrelor didactice califi­cate. KXJ Una dintre cele mai im­portante probleme aflate în atenția Inspectoratului școlar este cuprinderea in invăță­­mînt a tuturor copiilor de virstă școlară, consolidarea rețelei școlilor de 10 ani prin realizarea celor 125 unități cu 130 de clase a IX-a. Avem în județ un număr de 338 ateliere-școală. Dintre acestea, 295 funcționează pe lângă școlile de cultură gene­rală (222 în mediul rural și 73 la orașe) iar 43 de ateliere aparțin liceelor de generală. Sunt necesare cultură mă­suri neintirziate in vederea amenajării celorlalte ateliere productive planificate. RS In 1973, un număr de 5 școli generale din județ vor sărbători 75 de ani de exis­tență. Este vorba de școlile din Trifești, Tirzia — comuna Brusturi Drăgănești, — Pingărați, Schit­u Oanțu Ceah­lău, Almaș-Gîrcina. Ei în această vară au ob­ținut grade didactice peste 400 de educatoare, învățători și profesori. Cursurile de reci­clare profesională au fost ur­mate în acest an de peste 500 cadre didactice. VINERI, 15 SEPTEMBRIE 9 Deschiderea emisiunii ; Telex ; 9.05 „Bine te-am găsit, școală!“; 9.35 Pro­gram de cîntece pionierești ; 9.50 De­sene animate ; 10 Curs de limba ger­mană ; 10.30 Teleconferință de presă (reluare) ; 10.55 Retrospectivă Walt Disney ; 11.45 Universitatea TV (re­luare) ; 12.30 Film serial pentru co­pii : Delfinul Flipper (reluare) ; 13 Telejurnal ; 17.30 Deschiderea emisiu­nii de după-amiază ; Curs de limba engleză ; 18 Pentru sănătatea dv ; 18.15 Satul contemporan ; 18.45 Tra­gerea Loto ; 18.50 Revista literară TV ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Tele­jurnal ; 20 Pentru cine sună clopoțe­lul ; 20.15 Cutezători, pășiri în viața: 20.35 Film artistic : .,Ore de cum­pănă“ ; 22.15 Muzică ușoară ; 22.30 24 de ore ; 22.45 Din țările socialiste, radio VINERI, 15 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 15 Buletin de știri : 15.05 Radioan­­cheta economică ; 15.20 Muzică de estradă ; 16 Radiojurnal ; 16.15 „E prima zi de școală“ ; 16.30 Știința la zi ; 16.35 Melodii populare ; 16.50 Publicitate radio ; 17 Pentru patrie ; 17.30 Muzică populară ; 18 Orele serii; 20 înfăptuim Hotărîrile Conferinței Naționale a P.C.R. ; 20.10 Zece me­lodii preferate:20.45 Consemnări; 20.50 Interpreți îndrăgiți ai popular : Irina Loghin ; 21 cîntecului Revista șlagărelor ; 21.25 Moment poetic ; 21.30 Bijuterii muzicale ; 21.45 Mu­zică ușoară ; 22 Radiojurnal ; 22.30 Concert de seară ; 24 Buletin de știri ; 0.03 —­6 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.30 Pagini din opere românești ; 16 Radiojurnal ; 16.15 Din repertoriul so­liștilor George Em­elic și Sheila ; 16.30 Concerti grossi, op. 6 de Georg Friedrich K­aendel ; 16.55 Sfa­tul medicului ; 22.30 Momente din istoria civilizației romanești. A doua jumătate a sec. al X­X-lea. Emisiune de acad. Emil Condurache ; 22.50 Mu­zică ușoară ; 23 Buletin de știri ; 23.05 Terra musica ; 23.45 Sonate pen­tru vioară și pian de Carl Maria von Weber ; 0.15 Simfonia a Xl-a de Di­­mitrie Cuclin ; 0.55 — 1 Buletin de știri. SIMBATA. 16 SEPTEMBRIE PROGRAMAT* 1 6 Muzică și actualități ; 9.30 Miorița; 9.50 Cîntă Trio Grigoriu ; 10 Buletin de știri ; 10.05 Selecțiuni din opere­tele lui Mi Hoher ; 10.20 Piese instru­mentale ; 10.30 Din țările socialiste ; 11 Buletin de știri ; 11.05 Cîntă su­rorile Kessler ; 11.15 Radioclub turis­tic ; 11.35 Cîntece de loan Chirculescu Marțian Negrea și Nicolae Oancea . 12 Discul zilei : Aurelian Andreescu ; 12.15 Recital de operă Leontyne Price 12.30 Întîlnire cu melodia populară ?î interpretul preferat ; 13 Radiojur­nal ; 13 15 Avanpremieră cotidiană ; 13.30 Radiorecording. PROGRAMUL II 8.05 Tot înainte ; 8.20 Mari interpreți; 9 Corul Liceului pedagogic din Bo­toșani ; 9.15 Cîntece populare ; 9.30 Buletin de știri ; 9.35 Pagini din o­­pere ; 10 înfăptuiri Hotărîrile Confe­rinței Naționale a P.C.R. ; 10.10 E­­vantai muzical; 11.30 Muzică ușoa­ră ; II.55 Știința la zi ; 12 Buletin de știri ; 12.03 Avanpremieră cotidia­nă ; 12.18 Melodii populare ; 12.30 Studioul tinereții ; 13 Radiojurnal ; 13.15 Pagini din operete; 13.30 Mu­zică populară ; 14 Buletin de știri ; 14.05 Piese instrumentale de compo­zitori români ; 14.30 De toate pentru toți (reluare). PIATRA NEAMȚ — Panoramic (tel. 12247) : „Trei din Virginia" - film american de aventuri, cu James Ste­wart, George Kennedy și Anne Bax­ter (10. 15. 17. 1921). Pietricica (tel 12404) : „Astă sea­ră dansăm în familie“ — Dem Ra­du­lescu și Sebastian Papa­ia­ni în ro­lurile unor logodnici de profesie, a­­lături de Stela Popescu, Vasilica Tas­­taman și alte „îorodnice“ (10.30 ; 14.30 ; 16.30 ; 18.30 ; 20.30). ROMAN - 23 August (tel. 1572) : „Jocul cu­ moartea" - Burt Lancaster într-un film american de factură dra­matică, propunînd o meditație asupra sensurilor vieții (10 . 15 . 17 . 19 . 20.­­ Victoria (tel. 1770) . „O floare și doi grădinari" — melodramă indiană, regia —­ Devendra Goel ; printre in­terpreți­i Sad­hiana, Bahraj Sahri, San­­jay și copilul Bobby (două serii). TÎRGU NEAMȚ~ Victoria (tel. 306): — „Mary Poppins“ — comedie mu­zicală ; producție „Walt Disne­y“ — 1964, cu Julie Andrews și Dick Van Dyke (16 ; 18 ; 20). U

Next