Ceahlăul, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1353-1430)
1972-09-15 / nr. 1417
Pag. 2 VIAȚA CULTURALĂ Locuitori ai unui tărâm unde s-au încrucișat furtunile torței, fii ai unui popor care i-a fost nevoit să lupte fără preget pentru apărarea vieții sale etnice, scriitorii români nu au avut aproape niciodată răgazul să lepede arma din mină. Cu arma și pana au înfruntat vitregiile unor evi istorici întunecați. Avînd conștiința acestui fapt, istoricul literar George Ivașcu notează cu îndreptățită emoție : „Voltaire, numai cu vreo douăzeci de ani mai tînăr decît cronicarul moldovean I. Neculce, ar fi fost uluit să-și vadă contemporanul în veșmînt somptuos, cusut cu fir de aur și împodobit cu blănuri rare, sărind din șaua calului alb de spumă, cu spada însîngerată în mină“. („Istoria literaturii române", pag. 147). Scriitorii noștri n-au cunoscut vreodată tihna inert-comodă a cabinetului sau izolarea de tumultul cetății. Mișcarea dramatică a bătăliilor sau acalmia vremelnică, prevestitoare de neliniște le-au țărmurit sever epoca, timpul dedicat creației și chiar viața, uneori. Opera lor a fost menită să lovească, să spulbere, să întărească, să ridice la luptă, într-un cuvînt, să convingă. Nici unei beletristici europene nu i-au fost poate, mai străine, deopotrivă, estetismul și sterilitatea livrescă. Izvoarele literaturii române au fost întotdeauna viața și creația artistică a poporului, istoria națională nu era fapt în sine, ci convertită în factor educativ, deci în forță aplicabilă actualității. Gratuitatea este inexistentă chiar în operele unor autori erudiți, înclinați către citații savante, aluzii cărturărești, cum au fost Odobescu și Hogaș, pasionații închinători ai comorilor de artă și ai frumuseților naturale. Nu utilitatea practică, limitativă, vulgarizator rezistă, ci tendința nobilă pulsează în operele viabile ale trecutului. Recunoașterea caracterului consecvent militant al literaturii române se impune cu forța evidenței. Militantismul se conjugă armonios cu o altă însușire fundamentală a literaturii naționale — caracterul echilibrat, realist, de bună tradiție latină și romanică. Astfel se explică puterea de creație, receptivitatea față de tendințele novatoare și, în egală măsură, capacitatea de asimilare a noului, calități probate de scriitorii noștri dintotdeauna. Iată temeiul prețuirii unei literaturi care în cîteva sute de ani a refăcut, condensat și profund original, evoluția multiseculară a altor literaturi și a impus universalității supremele-i valori ! Concepția partidului nostru asupra literaturii pornește în chip științific de la recunoașterea acestor însușiri, cărora le dă sens și unitate caracterul militant. In cuvîntarea sa la Conferința națională a scriitorilor, secretarul general al partidului rezuma cu exemplară conciziune și claritate, adresîndu-se scriitorilor, necesitatea unei literaturi care să răspundă întrutotul cerințelor spirituale naționale: „cerem un singur lucru : faceți ca operele voastre să servească poporul!". De această necesitate au fost pătrunși clasicii noștri, fără excepție. Pentru acest motiv, poate, în nici o altă literatură nu ar apărea mai firească, mai consubstanțial legată de întreaga evoluție anterioară o astfel de cerință Deplina libertate de creație a fost afirmată explicit în cuvîntul secretarului general, care a dat o magistrală lecție de literatură comunistă, ilustrînd sugestiv capacitățile nelimitate ale realității noastre socialiste de a oferi literaturii teme și subiecte variate. Pornind de la adînca cunoaștere a specificului literaturii ca artă, secretarul general al partidului a subliniat în cuvinte vibrante interesul major pe care l-ar putea avea pentru literatură existența dramatică, dar luminoasă, pătrunsă de nobile semnificații umaniste a unei colectivități care a realizat o măreață operă de civilizație, comparabilă cu descoperirea unui continent : „Să ne gîndim, bunăoară, ce energie, cîtă pasiune, ce acte de eroism și ce jertfe au cerut înfrîngerea cerbiciei naturii la Porțile de Fier, domolirea forței a milioane și milioane de metri cubi de apă! De-a lungul anilor de muncă încordată, pe acest șantier s-au petrecut nenumărate întîmplări dintre cele mai zguduitoare și emoționante — acolo au muncit peste 10.000 muncitori români — au crescut și s-au călit oameni — s-au înfăptuit visuri și idealuri nutrite de unii încă din copilărie. Și cui n-au visat și visează încă să lucreze la asemenea realizări, unice în felul lor în istorie!“. Firește că pentru artă rămîn majore destinele celor ce și-au dedicat ceea ce au mai valoros, întreaga personalitate edificării socialismului în patria noastră și nicidecum existențele cative, „consumate la nesemniisocietății, în cafenele, în marginea atmosfera vieții de bulevard", cum le numea tovarășul Nicolae Ceaușescu. Prin însemnătatea principială, prin actualitatea meditației asupra problemelor artei literare, cuvîntarea secretarului general la Conferința națională a scriitorilor rămîne un veritabil text antologic de politică culturală. P. THEODORU, profesor înțelegerea PARTINICA A LITERATURII Puncte de vedere ACCENTE E3 A fost aminată ziua vernisajului expoziției de schițe și machete privind dotarea județului cu lucrări de artă monumentală. Motivul — obiectiv: nerealizarea integrală a lucrărilor. Manifestarea, gramată de actuala ediție proa Festivalului de artă „Lascăr Vorel" urma să plastică aibă loc — după cum se știe — la 20 septembrie. E3 Casa corpului didactic (în continuare fără „casă“ corespunzătoare — a se citi sediu) organizează un curs de învățare a limbii engleze pentru copiii cadrelor didactice. Lecțiile vor avea loc la Liceul „Petru Rareș", de două ori pe săptămînă — marțea și joia — începînd de la orele 17, înscrierile se fac la sediul Casei corpului didactic, str. Lenin nr. 24. E3 După cum am anunțat, la Roman a avut loc, în septembrie, un concurs de preselecție pentru artiștii amatori, în vederea alcătuirii Ansamblului folcloric al Casei de cultură a sindicatelor din localitate. Rezultatele au fost deosebit de fructuoase, astfel că, nu de mult, aici au început deja repetițiile în vederea primului spectacol. El va fi consacrat, în decembrie, jubileului Republicii. CEAHLĂUL Apropo de Festivalul de artă plastică „Lascăr Vorel Pornind de la o firmă... Dacă aștepți cursa în stația I.C.P.N. de la blocul turn de pe strada Bicazului, poți constata cu mîndrie de pietre în existența unei firme, veche de două luni, așteptată de aproape un an. GALERIILE ARTA. Nici GALERIILE DE ARTA, nici GALERIILE „ARTA". Vor zice unii că nemulțumitului i se ia darul. Eu, și ca mine zic mulți, sunt de părere că e mai simplu de revăzut firma, pentru... firma noastră. Dar asta se va rezolva și atunci toți vor fi mulțumiți. Pentru că, magazinul deschis la 15 iunie, constituie pe drept cuvînt o realizare. Și cît de dorit a fost un asemenea magazin, o spun niște totaluri făcute la sfîrșit de lună. Cel puțin tovarășa Viorica Moldovan, gestionara, este mulțumită. Ar mai trebui aduse fotoliile comandate de destul timp pentru mobilarea sălii de expoziție, deoarece T. T. intrînd în stagiune, ar putea revendica banchetele împrumutate; ar trebui aduse, de asemenea, lămpile pentru iluminat, lumina tuburilor fluorescente neavînd nimic comun cu ceea ce pretind (și pe bună dreptate) lucrările expuse. Dar totul va fi bine cînd se va termina cu bine. Și se spune că așa va fi. Deocamdată, sala de găzduiește expoziția de expoziție grafică deschisă în cadrul Festivalului de artă plastică „Lascăr Vorel". Nu intenționez să fac o prezentare a expoziției, dar am fost plăcut impresionat, cînd am aflat că lucrările graficienilor pietreni, Zenaida și Mihai Mădescu, au întrunit aprecieri unanime. Și trebuie să recunoaștem că ele constituie „piesele de rezistență" ale expoziției. In rest, se pare că toate sunt bune. Combinatul Fondului Plastic ne-a aprovizionat de la început cute toate (sau aproape cu de toate). Oricum, materialele de pictură care s-au epuizat au fost solicitate prin comenzi. Se pare, totuși că cei cîțiva kilometri care ne despart de „centru" se cam fac simțiți. Dar in anul, cînd Combinatul F. P. ne va avea în vedere ca clienți de bază, va fi cu totul altfel. Ce ne mai putem dori ? Să găsim tot ce căutăm și, în primul rînd, sala de expoziție atît de mult dorită, să aibă prilejuri cu mai multe spre a-și dovedi ospitalitatea. D. SIMIONESCU u expoziții — DURAUD punctul muzeistic : Expoziție de grafică militantă contemporană românească. — LAVINEȘTI ; căminul cultural e Expoziție de artă plastică (reproduceri în culori). — ROZNOV , bibliotecă s .,Din creația maestrului artei românești, N. Grigorescu“ (reproduceri in culori). — ZÂNEȘTI , căminul cultural și.Din creația maestrului artei romă nești, Ștefan Luchian“ (reproduceri în culori). Muzee PIATRA NEAMȚ - Muzeul județean de istorie — str. Libertății nr. 1. — Muzeul județean de științe naturale Str. V. I. Lenin — Muzeul memorial „Calistrat Hogaș“, str. C. Hogaș nr. 1. ROMAN — Muzeul de istorie str. Cuza Vodă nr. 28. TIRGU NEAMȚ - Muzeul de istorie — str. V. L Lenin — Muzeul memorial „Ion Creangă“, BICAZ — Muzeul hidroenergetic. Valențe complexe ale receptării fenomenului cultural Unul din imperativele formulate cu claritate in documentele de partid și de stat se referă la conducerea științifică a activității culturaleducative. Recent, la indicația Comitetului municipal de partid Piatra Neamț, Comitetul municipal de cultură educație socialistă, în colaboșrrare cu Consiliul municipal al sindicatelor, a întreprins un sondaj de opinie asupra opțiunilor culturale în rîndurile locuitorilor municipiului Piatra Neamț. Chestionarul, întocmit cu concursul serviciului de psihologie al U.F.S. Săvinești, a cuprins 33 întrebări, dintre cele mai diverse, referitoare la utilizarea timpului liber în cadrul activităților culturale și artistice. Eșantionul chestionat, un număr de 200 de tineri și vîrstnici, a avut următoarea structură: — 91 lucrători din muncitori mint — 17; ingineri, învățătehnicieni — 65 ; funcționari — 25. Au fost investigați salariați din cadrul sindicatelor U.F.S., invățămînt, filiala Băncii Naționale, P.T.T.R., Fabrica „8 Martie“, O.C.L. Alimentara, J.R.E., în intenția de a acoperi o zonă cît mai largă din economia municipiului. Statistica răspunsurilor formulate de subiecți permite stabilirea unor concluzii utile pentru desfășurarea în viitor a muncii politice și cultural-educative de masă. O primă constatare este legată de participarea salariaților la conferințe, simpozioane, dezbateri organizate la nivelul municipiului unde, numărul participanților este relativ scăzut în raport cu eșantionul Doar aproximativ 25 la testat din subiecți au participat sută una dintre aceste forme de aelativitate culturală. Explicațiile acestei aparente inaderențe sunt multiple. Cea mai verosimilă — pregătirea și desfășurarea superficială, a unor asemenea forme de activitate. Publicul este însă avid de conferințe cu o tematică interesantă, susținute de personalități ale culturii și științei românești. Solicitările sunt canalizate cu, deosebire spre dezbateri de politică internă și internațională a partidului și statului nostru. Televiziunea, cinematograful, presa și radioul dețin și la Piatra Neamț ponderea numerică față de alte mijloace moderne mass-media. Cel puțin o dată pe lună, un subiect vizionează un film artistic sau documentar la cele două cinematografe din municipiu, la care se adaugă două sau trei spectacole cinematografice programate de televiziune. Deși în general televiziunea nu afectează deprinderile de lectură ale locuitorilor, la Piatra Neamț indicele de lectură este încă scăzut, mai ales raportat la numărul mare de cititori ai presei locale și centrale. De aceea, inițiativa înființării filialelor Bibliotecii municipale in cartiere este salutară. Dintre publicațiile cele mai solicitate enumerăm: „Scînteia", „Ceahlăul", „Luceafărul", „Tribuna școlii", „Magazin", „Săptămlna". Problema spectacolelor de teatru, de operă și operetă, rămîne „o problemă". Din totalul de 180 subiecți cîți au răspuns la chestionar, doar 22 au participat la spectacolele de teatru ale T. T. sau ale altor teatre. Este, desigur, îngrijorător acest fapt,atîta vreme cît în oraș funcționează un teatru cu prestigiu național și internațional. Nu ne putem explica de ce la U.F.S., dintr-un număr de 61 de subiecți nici unul nu a participat la un spectacol de teatru. O situație aproape asemănătoare este relevată și in rindul cadrelor didactice (din 17 subiecți, doar 6 merg la teatru). îmbucurătoare este însă, pe de altă parte, schimbarea aprehensiunii Concluziile unui sondaj de opinie la Piatra Neamț — celor care, pînă nu de mult, preferau în masă muzica ușoară și populară — în favoarea muzicii simfonice. Stagiunea permanentă de la Piatra Neamț, „Zilele muzicale", „Vacanțele culturii muzicale", spectacolele de operă și operetă, au contribuit la formarea unui public stabil, cuprinzînd foarte mulți tineri. Activtatea expozițională intensă desfășurată la Piatra Neamț se manifestă și în numărul mare de subiecți care au vizionat aceste expoziții (131 din 180). Dintre muzeele municipiului, cel mai frecvent vizitat de localnici pare a fi Muzeul memorial „Calistrat Hogaș", apoi muzeele de istorie, științe naturale. Aceasta ne îndreptățește să afirmăm că sunt preferate formele de activitate culturală bazate pe vizualitate. Sondajul de opinie la care ne-am referit, evident un început în importanta acțiune de prospectare a opțiunilor publicului, va constitui în activitatea noastră viitoare un îndreptar prețios pentru ridicarea gradului de eficiență al activității culturale, pentru formarea omului de tip nou, al societății socialiste și comuniste. Prof. Valentin CIUCA, președintele Comitetului de cultură și educație socialistă a municipiului Piatra Neamț Vineri, 15 septembrie 1972 I A apărut ERA SOCIALISTA % S ^ ^ ft A* n » • ft I... n __»Ig I * fig1 ț» I revistă teoretică și social politică a Comitetului Central al Partidului Comunist Român titlul In primul său număr, revista publică, sub „Era socialistă la început de drum", salutul adresat de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In același număr, DUMITRU POPESCU abordează problema „Reconsiderarea conceptelor perimate in cultura de masă“, iar MIHAI DRAGANESCU — „Pledoarie pentru o știință a producției". Sunt publicate, de asemenea, articole semnate de DANA VOINEA — „Ritmuri și orientări în economie" și CONSTANTIN FLOREA — „Prototip al relațiilor viitoare dintre toate statele". La rubrica „Dialectica dezvoltării societății socialiste“, ION MITRAN semnează articolul „Perspectivele națiunii socialiste“, iar GAVRIL SZTRANYICZKI—„Natura și mecanismul contradicțiilor în societatea socialistă". In rubrica „Consultații" este inserat articolul „Marxismul și lupta de idei contemporană" de PAVEL APOSTOL. Rubrica „Relația om—mediu“ este inaugurată de FLORIN IORGULESCU prin articolul „Echilibrul ecologic". într-o altă rubrică a revistei — „Știință-învățămint", semnează CRISTOFOR SIMIONESCU — „Fundamentarea legăturii dialectice dintre învățămînt și economie". PETRE RAICU — „Biologia, încotro ?“ și IULIAN IONAȘCU — „Filozofia și integrarea socială a tineretului“. La „Pagini de istorie", V. LIVEANU tratează în articolul său „Despre istoriografia marxistă între cele două războaie mondiale". Capitolul „Viața internațională“ prezintă, sub semnătura lui EUGEN POP, lupta politică pentru noi structuri ale economiei în Chile. Rubrica „Din presa partidelor comuniste și muncitorești“ inserează articolul lui VIC ALLEN — „Capitalismul contemporan și schimbarea revoluționară“. La rubrica „Documentar" se publică un articol despre „Orientări în pregătirea și calificarea cadrelor tehnice în U.R.S.S.". „Cărți și semnificații", o altă rubrică a revistei, este deschisă de Z ORNEA cu „O sinteză a istoriei filozofiei românești“. Sub genericul „Revista revistelor“ sunt înmănunchiate „Revista de istorie și teorie literară" ; Intre „Academism" și publicul larg" (V. VALIIINESCU), „Ramuri“: Integrarea universității în viața socială (S. STANESCU), „Revista de pedagogie“ : Depășirea condiției științelor sociale de simple obiecte de studiu (I. IUGA). (Agerpres) Invâțâmîntul județului (Urmare din pagina 1) tărît, deci, reprofilarea acestor ateliere, acțiune care va începe chiar în această lună. In paralel, vom grăbi construcția și amenajarea ultimelor ateliere școlare (întîrziate față de data reușind ca într-un timp stabilită), scurt școlile județului să beneficieze de aproape 390 de astfel de unități productive. — Știm că se întimpină încă dificultăți în asigurarea atelierelor cu maiștri-instructori competenți. — în mediul urban dispunem de cadre suficiente pe care se poate conta. Avem absolvenți de licee industriale, maiștri ingineri chiar. Mai greu e la sate! Există în multe școli oameni de meserie ,competenți. Dar, din păcate, nu peste tot, și asta, desigur, ne stînjenește. Cu timpul însă, se vor găsi. Este însă ca școlile ,conducerile nevoie acestora, să se preocupe mai insistent de această problemă. Căci e vorba, în ultimă instanță, de a da absolvenți bine pregătiți, capabili să facă față cerințelor complexe ale producției. Trebuie avut în vedere în acest sens că, nu de mult, conducerea partidului nostru a hotărît stabilirea de acte normative potrivit cărora absolvenților școlilor de 10 ani și ai liceelor de cultură generală să li se elibereze atestate de meserii pe baza cărora să poată fi încadrați în producție. Această măsură atrage atenția asupra marii răspunderi pe care o poartă școala în această direcție, asupra calității muncii productive a elevilor. — Se prevede, de asemenea după cîte am înțeles, reprofilarea unor școli de cultură generală, precum și înființarea altora, de specialitate. — Da ; începînd cu viitorul an școlar. E vorba, între altele, de transformarea liceului nr. 3 din Piatra Neamț în liceu energetic, de înființarea la liceul „Calistrat Hogaș" a unei secții de clase cu profil comercial-economic. Insistăm, de asemenea, la ministerele economice în vederea înființării la Roman a unui liceu de construcții de mașini, iar la Piatra Neamț a unei școli profesionale de construcții-montaj. — S-a remarcat, pe bună dreptate, rolul sporit pe care îl are în procesul instructiv-educativ predarea științelor sociale și, într-un context mai larg, sporirea funcției politico-educative a secției. Ce s-a întreprins în acest sens ? —* Rămîne valabil, firește, programul comun elaborat în această direcție de ministerul nostru, în colaborare cu C.C. al U.T.C. și Consiliul Național al Organizației Pionierilor. El este însă îmbogățit cu recentele prevederi ale Conferinței Naționale a partidului, care stabilesc sarcini importante privind îmbunătățirea activității didactice. In acest sens, ne-am preocupat mai insistent de pregătirea cadrelor didactice de științe sociale. Au fost organizate, de pildă, prelegeri pe teme de profil, instruiri periodice; în serii, aceste cadre au fost trimise la cursuri de perfecționare în cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu“. Toate aceste eforturi au vizat formarea unei juste orientări politico-ideologice, ridicarea nivelului de cunoștințe ale cadrelor didactice, perfecționarea metodologiei didactice. Ni se pare, de asemenea, revelator faptul că, începînd din acest an școlar, în toate unitățile județului funcționează cabinete de științe sociale, cea mai mare parte dotate corespunzător cu materiale și aparatură modernă. In eforturile privind educația comunistă a elevilor avem însă în vedere justa orientare politică-ideologică a fiecărei discipline în parte. Fiecare cadru didactic trebuie să se preocupe mai mult, superior de orientare științifică, dialectică, a comunicării materialistdidactice. Să transmitem elevilor cunoștințe multiple, dar mai ales convingeri, să le formăm deprinderi practice, dar și în alte trăsături morale! — In ce măsură vă preocupă, la nivelul județului, problemele privind modernizarea lecției, a tehnologiei didactice ? — Modernizarea se impune cu necesitate, obiectiv. Nimeni nu mai poate accepta că învățămîntul poate rămîne în vechile tipare, iu clișee tradiționale. In primul rînd, nu-tî permite viața, realitatea obiectivă, și, de aici, planul de invățămînt, programele școlare, ele însele concepute într-un spirit modern. S-a văzut acest lucru și la recentele dezbateri din cadrul consfătuirilor cadrelor didactice ,care au abordat, cu răspundere, aspecte privind „Lecția în contextul modernizării“. In ultimă instanță, aceasta este o problemă de meserie, însuși spiritul dezvoltării învățămîntului nostru chemat să participe activ la formarea viitoarelor generații de constructori ai socialismului și comunismului. U tiiii/fii/Sii DIN AGENDA NOULUI AN ȘCOLAR Elevii județului vor neficia in acest an școlar dede 170 noi săli de clasă. Ele sunt amplasate în peste 20 de localități, cu deosebire in satele județului. Date deja in folosință, sau aflate în fază avansată de lucru, aceste noi capacități vor îmbogăți simțitor spațiul de școlarizare, baza materială a învățămîntului nostru. gg La această oră, este livrat aproape in totalitate mobilierul didactic necesar rețelei noastre școlare. In valoare de 2.252.000 lei — cu aproape 1 milion mai mult decit în anul școlar trecut — noi dotări reprezintă : aceste 2.000 de bănci, 800 de mese și 1.600 de taburete de laborator, 500 de mese și 1.000 scăunele pentru grădinițe, 300 catedre, 400 dulapuri, cufere etc. g. Din noua promoție de absolvenți, în județul nostru au fost repartizați 55 educatoare, 101 învățători și 276 profesori de diferite specialități, lărgind astfel detașamentul cadrelor didactice calificate. KXJ Una dintre cele mai importante probleme aflate în atenția Inspectoratului școlar este cuprinderea in invățămînt a tuturor copiilor de virstă școlară, consolidarea rețelei școlilor de 10 ani prin realizarea celor 125 unități cu 130 de clase a IX-a. Avem în județ un număr de 338 ateliere-școală. Dintre acestea, 295 funcționează pe lângă școlile de cultură generală (222 în mediul rural și 73 la orașe) iar 43 de ateliere aparțin liceelor de generală. Sunt necesare cultură măsuri neintirziate in vederea amenajării celorlalte ateliere productive planificate. RS In 1973, un număr de 5 școli generale din județ vor sărbători 75 de ani de existență. Este vorba de școlile din Trifești, Tirzia — comuna Brusturi Drăgănești, — Pingărați, Schitu Oanțu Ceahlău, Almaș-Gîrcina. Ei în această vară au obținut grade didactice peste 400 de educatoare, învățători și profesori. Cursurile de reciclare profesională au fost urmate în acest an de peste 500 cadre didactice. VINERI, 15 SEPTEMBRIE 9 Deschiderea emisiunii ; Telex ; 9.05 „Bine te-am găsit, școală!“; 9.35 Program de cîntece pionierești ; 9.50 Desene animate ; 10 Curs de limba germană ; 10.30 Teleconferință de presă (reluare) ; 10.55 Retrospectivă Walt Disney ; 11.45 Universitatea TV (reluare) ; 12.30 Film serial pentru copii : Delfinul Flipper (reluare) ; 13 Telejurnal ; 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază ; Curs de limba engleză ; 18 Pentru sănătatea dv ; 18.15 Satul contemporan ; 18.45 Tragerea Loto ; 18.50 Revista literară TV ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnal ; 20 Pentru cine sună clopoțelul ; 20.15 Cutezători, pășiri în viața: 20.35 Film artistic : .,Ore de cumpănă“ ; 22.15 Muzică ușoară ; 22.30 24 de ore ; 22.45 Din țările socialiste, radio VINERI, 15 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 15 Buletin de știri : 15.05 Radioancheta economică ; 15.20 Muzică de estradă ; 16 Radiojurnal ; 16.15 „E prima zi de școală“ ; 16.30 Știința la zi ; 16.35 Melodii populare ; 16.50 Publicitate radio ; 17 Pentru patrie ; 17.30 Muzică populară ; 18 Orele serii; 20 înfăptuim Hotărîrile Conferinței Naționale a P.C.R. ; 20.10 Zece melodii preferate:20.45 Consemnări; 20.50 Interpreți îndrăgiți ai popular : Irina Loghin ; 21 cîntecului Revista șlagărelor ; 21.25 Moment poetic ; 21.30 Bijuterii muzicale ; 21.45 Muzică ușoară ; 22 Radiojurnal ; 22.30 Concert de seară ; 24 Buletin de știri ; 0.03 —6 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.30 Pagini din opere românești ; 16 Radiojurnal ; 16.15 Din repertoriul soliștilor George Emelic și Sheila ; 16.30 Concerti grossi, op. 6 de Georg Friedrich Kaendel ; 16.55 Sfatul medicului ; 22.30 Momente din istoria civilizației romanești. A doua jumătate a sec. al XX-lea. Emisiune de acad. Emil Condurache ; 22.50 Muzică ușoară ; 23 Buletin de știri ; 23.05 Terra musica ; 23.45 Sonate pentru vioară și pian de Carl Maria von Weber ; 0.15 Simfonia a Xl-a de Dimitrie Cuclin ; 0.55 — 1 Buletin de știri. SIMBATA. 16 SEPTEMBRIE PROGRAMAT* 1 6 Muzică și actualități ; 9.30 Miorița; 9.50 Cîntă Trio Grigoriu ; 10 Buletin de știri ; 10.05 Selecțiuni din operetele lui Mi Hoher ; 10.20 Piese instrumentale ; 10.30 Din țările socialiste ; 11 Buletin de știri ; 11.05 Cîntă surorile Kessler ; 11.15 Radioclub turistic ; 11.35 Cîntece de loan Chirculescu Marțian Negrea și Nicolae Oancea . 12 Discul zilei : Aurelian Andreescu ; 12.15 Recital de operă Leontyne Price 12.30 Întîlnire cu melodia populară ?î interpretul preferat ; 13 Radiojurnal ; 13 15 Avanpremieră cotidiană ; 13.30 Radiorecording. PROGRAMUL II 8.05 Tot înainte ; 8.20 Mari interpreți; 9 Corul Liceului pedagogic din Botoșani ; 9.15 Cîntece populare ; 9.30 Buletin de știri ; 9.35 Pagini din opere ; 10 înfăptuiri Hotărîrile Conferinței Naționale a P.C.R. ; 10.10 Evantai muzical; 11.30 Muzică ușoară ; II.55 Știința la zi ; 12 Buletin de știri ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.18 Melodii populare ; 12.30 Studioul tinereții ; 13 Radiojurnal ; 13.15 Pagini din operete; 13.30 Muzică populară ; 14 Buletin de știri ; 14.05 Piese instrumentale de compozitori români ; 14.30 De toate pentru toți (reluare). PIATRA NEAMȚ — Panoramic (tel. 12247) : „Trei din Virginia" - film american de aventuri, cu James Stewart, George Kennedy și Anne Baxter (10. 15. 17. 1921). Pietricica (tel 12404) : „Astă seară dansăm în familie“ — Dem Radulescu și Sebastian Papaiani în rolurile unor logodnici de profesie, alături de Stela Popescu, Vasilica Tastaman și alte „îorodnice“ (10.30 ; 14.30 ; 16.30 ; 18.30 ; 20.30). ROMAN - 23 August (tel. 1572) : „Jocul cu moartea" - Burt Lancaster într-un film american de factură dramatică, propunînd o meditație asupra sensurilor vieții (10 . 15 . 17 . 19 . 20. Victoria (tel. 1770) . „O floare și doi grădinari" — melodramă indiană, regia — Devendra Goel ; printre interpreții Sadhiana, Bahraj Sahri, Sanjay și copilul Bobby (două serii). TÎRGU NEAMȚ~ Victoria (tel. 306): — „Mary Poppins“ — comedie muzicală ; producție „Walt Disney“ — 1964, cu Julie Andrews și Dick Van Dyke (16 ; 18 ; 20). U