Ceahlăul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1431-1509)

1972-10-07 / nr. 1436

i CEAHLĂUL Simbata, 7 octombrie 1972 REALIZAREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN înseamnă a răspunde prin fapte chemării INIȚIATIVA, SPIRIT CREATOR, DĂRUIRE IN MUNCA, DEMNITATE SI ECHITATE SOCIALISTA Și în sezonul friguros Pe șantiere trebuie să se desfășoare o activitate susținută Ultimul trimestru al anului va trebui să însemne pentru colectivele de pe șantiere o perioadă de intense eforturi, nu numai pentru realizarea sarcinilor de plan, ci și pentru recuperarea unor importante restanțe, care s-au înregistrat la unele obiective în intervalul pe care l-am parcurs pînă acum în acest an. De aceea, plenara Comitetului județean de partid din 19 septembrie a.c., făcînd o analiză amănunțită asupra studiilor concrete de materializare a investițiilor, a stabilit ca sarcină principală pentru lunile care au mai rămas pînă la finele anului un ritm de lucru de 14—15 la sută. în această situație se înțelege că preocupările vor trebui să urmărească folosirea la întreaga capacitate a mecanismelor și utilajelor, utilizarea eficientă a timpului, într-un cuvînt se cere întronată o organizare ireproșabilă a întregii activități de construcții montaj. Dar pentru ca dezideratele amintite să poată fi înfăptuite, în prima parte a trimestrului în care am intrat nu demult, mai precis în primele zile ale lunii octombrie, se impune terminarea unor pregătiri care să asigure o bună desfășurare a muncii și pe timpul friguros, deci atît pentru intervalul care a mai rămas din acest an, cît și pentru prima parte a anului viitor. în această direcție plenara Comitetului județean de partid din 19 septembrie a hotărît ca pînă la 15 octombrie să fie încheiate toate lucrările care" să permită continuarea unei munci rodnice și în sezonul rece. Justețea acestei prevederi ne-a fost dovedită de cîteva zile, cînd iarna a dat primele semne că vrea să reintre în drepturi. Cum s-au preocupat și se preocupă factorii de conducere de pe șantiere, pentru urgentarea pregătirilor necesare asigurării unor ritmuri rapide de execuție și în intervalul mai puțin prielnici în care, după cum se vede, am și intrat. Iată amănunte în acest sens de la unul din cele mai mari obiective aflate în lucru în municipiul Roman — noua fabrică de zahăr. Arătam material apărut nu de mult într-un în ziarul nostru că oamenii de pe acest șantier au reușit în luna septembrie să imprime activității lor un ritm mai susținut față de La Fabrica de zahăr Roman perioadele precedente. Aspect îmbucurător, dacă avem în vedere restanțele care s-au acumulat aici datorită unor deficiențe care și-au făcut loc la un moment dat în activitate. Și mai îmbucurător este faptul că urmărind tocmai recuperarea acelor restanțe, constructorii au luat o serie de măsuri care să le permită o muncă susținută și în sezonul friguros. La uscătoria de borhot, de exemplu, s-a lucrat intens la închiderea halei. Tot aici, la acoperiș mai sunt de montat patru chesoane speciale, care vor fi fixate pînă la 10 octombrie. S-au montat stîlpii din prefabricate și grinzile suport acoperiș și la hala de spălare sfeclă. Pentru că sunt spații mari și deocamdată nu se poate asigura o încălzire totală, s-au luat măsuri pentru se crea condiții de încălzire locală, conductele necesare în acest scop fiind băgate în tunelele speciale. Tot pentru a se urgenta pregătirile de iarnă pe șantiere a fost adusă și o echipă de 10 lăcătuși. După cum se vede, pentru a se preîntîmpina dereglările care pot interveni în activitate datorită timpului mai puțin prielnic din lunile următoare, pe noii fabrici de zahăr din șantierul Roman s-au luat unele măsuri. In legătură cu acestea însă, dată fiind situația concretă, se impun cîteva observații. In primul rînd chiar prin planul care s-a stabilit pentru terminarea acestor lucrări nu s-a respectat hotărîrile recentei plenare a Comitetului județean de partid, care prevede ca pînă la 15 octombrie să fie încheiate toate pregătirile de iarnă. Iată cîteva exemple. Pentru punerea geamurilor la uscătorul de borhot, termenul stabilit este 20 octombrie. Hala principală de fabricație va închisă complet la 15 noiembrie. ti Încălzirea, chiar pe acea soluție provizorie, încălzirea locală, va fi gata tot la 15 noiembrie. In ultimele zile timpul a devenit destul de capricios. Este aceasta poate cel mai serios motiv care poate să-i îndemne pe constructorii de la noua fabrică de zahăr din Roman, nu numai să revadă planul privind pregătirile de iarnă, ci să treacă la o muncă susținută prin care să grăbească termenul de finalizare a fiecărei lucrări prevăzute. întreprinderea mecanică „Ceahlău" Piatra Neamț. „Mai iată deviza sub care lucrează strungarul Aurel Gafița, mai bine, mai eficient !“ — Foto: C. SCARLAT Lucrări de înaltă complexitate tehnică (Urmare din pagina I) lucrărilor la un nou și deosebit de eficient dispozitiv de cojire mecanică a lemnului. Pentru prima dată în țară a fost concepută și realizată la Piatra Neamț o asemenea mașină care s-a bucurat de mult succes la recenta expoziție organizată de ministerul tutelar la Reghin. Noul utilaj a trecut cu bine și proba experimentărilor făcute la depozitul de la Pîngărați ; ea va contribui la o creștere accentuată a productivității muncii, înlocuind munca manuală a forestierilor. Nu peste mult timp se va trece la producția de serie, mașina urmînd să intre în dotarea unităților forestiere din județul nostru. La execuția dispozitivului meritele principale le are lăcătușul mecanic, de înaltă calificare, Ion Stoleru, care a coordonat lucrările, cît și muncitorii Gheorghe Muraru, Petru Bucșă și alții. La un înalt grad de tehnicitate și complexitate s-a situat și execuția recentă, cu forțe proprii, a stației de cromare tehnologică. După cum ne informa ing. Dan Țibuleac, prin intermediul acestei stații care urmează să-și sporească capacitatea, s-a asigurat recondiționarea racheților axelor cu rame de la motoșirul S.R. 211. Eficiența acestei lucrări este deosebită : prin recondiționările făcute pînă acum s-a obținut o economie de 200.000 lei. In momentul de față inventivitatea colectivului este orientată spre alte înfăptuiri. De exemplu, mai mulți muncitori lucrează la execuția cărucioarelor necesare îmbunătățirii tehnologiei de la Stația de impregnare a lemnului Bocancea. Apreciind aceste frumoase realizări, faptul că planul valoric a fost depășit cu 20 la sută, comuniștii atelierului, întruniți zilele trecute în adunarea generală de dare de seamă și alegeri au hotărît ca în cinstea celei de a XXV-a aniversări a Republicii să contribuie la obținerea unui spor valoric de producție în acest an de cel puțin 300.000 lei. H Hotărîrea adoptată de Comitetul județean de partid în plenara lărgită din 19 septembrie 1972 de intensificare eforturilor pentru înfăptuirea a sarcinilor cincinalului înainte de termen a găsit ecoul așteptat și în rîndurile meșteșugarilor roznoveni, întrebat asupra modului de înfăptuire a prevederilor hotărîrii, tovarășul Ioan Curcă, președintele Cooperativei meșteșugărești „Avîntul“, ne-a răspuns : — Ne respectăm angajamentul, deja făcut cunoscut, să realizăm sarcinile cincinalului în numai 3 ani și jumătate și să dăm o producție suplimentară de 150 milioane lei, ceea ce socotim că pentru o unitate de mărimea celei a noastre nu e deloc puțin. Realizările de pînă acum r-o dau certitudinea că acționăm bine. Planul de producție al cooperativei pe trei trimestre a fost îndeplinit încă de la 20 august. lui III, la La sfîrșitul trimestruproducția marfă planul anual era realizat în proporție 144 la sută, de la încasări din deservirea sației 109,5 popula sută, livrări de mărfuri către fondul pieții 237,5 la sută, livrări la export 113,3 la sută. Rezultatele sunt urmarea directă a faptului că meșteșugarii roznoveni și-au însușit sarcinile trasate de Conferința Națională a partidului nostru cu privire la îndeplinirea înainte de termen a cincinalului. Documentele au fost dezbătute și aprofundate cu masa de salariați, s-au introdus în practică numeroase măsuri organizatorice, iar inițiativa născută în secția noastră de croitorie scrie condusă de comunistul Ion Maftei. „Producție cu maximum de eficiență zilnică” este aplicată acum de circa 50 la sută din colectiv. Președintele a ținut să adauge că activitatea politică mai concretă antrenează tot mai mulți meșteșugari în întrecerea socialistă care a căpătat un caracter de masă. In jurul lozincilor și angajamentelor afișate în secții, la fiecare loc de muncă, în jurul devizei lansate de plenara Comitetului județean Neamț al P.C.R. „Inițiativă, spirit creator, dăruire în muncă, demnitate și echitate socialistă“ se poartă vii discuții. Oamenii se întreabă: răspundem noi prin faptele de fiecare zi acestui entuziast apel ? Colectivul de conducere este în măsură să afirme că ecoul larg al chemării găsește corespondent în acțiuni și fapte concrete. Să dăm cîteva exemple legate de spiritul de inițiativă. Dacă cu 2 ani înainte cooperativa avea un plan de producție de numai 6 milioane lei, în 1972 va realiza un plan de 40 milioane lei, din acestea 10 milioane realizîndu-se în ultimul timp. Cum ? Răspunzînd solicitărilor populației, cooperativa a inițiat și realizat înființarea unui mare și divers număr de secții în Roznov și alte 10 comune din jur. Am aminti doar de cele de reparare a obiectelor de uz casnic, plapume, confecții metalice, rame și geamuri. Comitetul executiv se ocupă de pe acum de aprovizionarea cu materii și materiale pentru producția anului 1973. De reținut, preocuparea pentru valorificarea superioară a deșeurilor și cupoanelor din industria republicană. Astfel, numai de la CEIL Piatra Neamț se vor valorifica peste 500 m.c. cherestea provenită din mîlituri și doborîturi de vînt. De la UPS Săvinești, Fabrica „8 Martie“ și alte unități ale industriei ușoare au fost procurate fire PNA — resturi"" de partizi din care se confecționează costumașe pentru copii. Cadrele tehnice și simplii lucrători, dind dovadă de spirit creator, confecționează produse noi, cerute de populație ca : pompe pentru apă în mediul rural, plase de garduri, dale pentru trotuare, obiecte din tricotaje și stofe pentru copii și adulți. Drept urmare rentabilitatea a crescut de la 12 la sută plan, la 14,6 la sută, dîndu-se populației în acest an produse suplimentare în valoare de 4.800.000 lei. Este evident că dăruirea în muncă nu înseamnă neapărat eroism, cum sunt înclinați unii a crede. Dar oare depășirea substanțială a normelor (în medie cu 8,9 la sută pe luna septembrie), faptul că în secțiile croitorie scrie Roznov, comandă Săvinești, tricotaje pentru copii Tazlău etc. nu este nici un meseriaș cu norma neîndeplinită, că pe trei trimestre nu s-au înregistrat pe cooperativă decît foarte puține absențe (un om pe zi), deși unitatea e dispersată în 11 comune, nu vorbesc de la sine ? Cointeresarea dar și dragostea de muncă, hărnicia depusă de acei cooperatori și constructori care lucrează la domiciliu, vizitați de aparatul tehnico-administrativ și membrii biroului executiv, au drept rezultat că 60 la sută din valoarea producției întregii cooperative s-a realizat în trei trimestre numai pe baza muncii la domiciliu. Apelul la demnitate și echitate socialistă privește direct și pe meșteșugari. Servirea de calitate a clientelei nu înseamnă că trebuie răsplătită și cu cunoscutul bacșiș. In Cooperativa „Avîntul" — ne încredințează președintele — nu numai afișele din secțiile care au contact direct cu publicul sînt menite să îndepărteze atît pe meșteșugar cît și pe client de practicarea acestui obicei urît, dezonorant. In adunările consiliilor pe secții, în cele de comitet executiv și de consiliu de conducere, problemele de demnitate și achitate socialistă au un loc prioritar. Refuzarea bacșișului oferit uneori de client a devenit un act tot mai des întîlnit în secții. Formarea unei opinii de masă, căreia i se alătură, tot mai mulți salariați, este acum o realitate care în cazul acceptării de către un tinichigiu a bacșișului s-a manifestat din plin și autoritar. Grăitor în acest sens poate fi și alt exemplu : în anii 1970—1971, cooperativa a înregistrat mari pierderi din avutul obștesc. De noi acte de acest fel acum nu mai poate fi vorba. In prezent își face loc o tot mai largă mișcare de păstrare integrală a avutului obștei, de neînregistrare de noi debite, de lichidarea celor preluate din anii trecuți. In confruntarea cu exigențele actuale, meșteșugarii roznoveni se comportă merituos. Iată unde se găsesc adevăratele explicații ale succeselor prezent și care constituie din experiență ce poate fi preluată și de alte unități similare din județul nostru. M. A SMARANDEI Meșteșugarii roznoveni la confruntarea cu exigențele actuale Complexul întercooperatist pentru creșterea vacilor de lapte Piatra Neamț s-a înființat prin adeziunea deplină cooperatorilor din Roznov, Piatra Neamț, Dumbrava Roșie și Săvinești. Hotărîrea cooperatorilor din 1970 a început să fie transpusă în lapte începînd cu anul acesta: construcțiile complexului sunt terminate, odată cu finisarea acestora trecîndu-se la popularea cu animalele de reproducție. Mai întîi s-a început cu asigurarea bazei furajere, știut fiind rolul precumpănitor pe care îl are furajarea în sporirea producției zootehnice. In conformitate cu indicațiile M.A.I.A.A., colectivul de lucrători a trecut la prelucrarea tuturor suprafețelor afectate bazei furajere. De-a lungul campaniilor agricole, specialiștii de aici au acordat atenția cuvenită lucrărilor de însămînțare, întreținere, recoltare și depozitare a furajelor. Astfel, pentru asigurarea boabelor s-a aplicat întregul complex de măsuri agrotehnice porumbului pe suprafața de 220 ha. Aceeași asistență tehnică a fost acordată și porumbului pentru siloz pe suprafața de 80 ha. Pregătirea terenului, fertilizarea, alegerea solului, semănatul, combaterea dăunătorilor, executarea prașilelor, asigurarea densității optime la hectar au fost lucrări care s-au executat „ca la carte". Cu ocazia evaluării culturilor, a rezultat că prevederile de 25.000 kg/ha la porumb siloz, 2.000 kg/ha la porumb boabe, vor fi substanțial depășite. Drept mărturie despre grija strîngerii furajelor stau cantitățile și calitatea nutrețurilor care sînt deja în depozitul de furaje. De pe suprafața cultivată s-au strîns și depozitat 700 tone fîn de lucernă, revenind mai mult de 4.000 kg/ha ; la 120 ha cultivate cu borceag se obține o producție de peste 2.916 kg/ha fîn, depășindu-se prevederile cu 350 tone. Producțiile pe unitatea de suprafață sunt mai mari dacă adăugăm și retribuția suplimentară acordată cooperatorilor care s-au interesat de toate lucrările agricole — de la însămînțare pînă la depozitare. Așa cum îmi declara șeful complexului, dr. Virgiliu Bălănescu, unitatea a depozitat cele 700 tone fîn lucernă, 50 tone fîn natural și 350 tone fîn borceag fără a face vreo cheltuială, în afară de transport. Pe lingă furajele adunate pînă acum. Complexul intercooperatist de vaci pentru lapte Piatra Neamț va mai depozita în această toamnă : 462 tone porumb boabe, 598 tone sfeclă furaj, 300 tone coceni tocați, 2.400 tone porumb siloz, precum și alte nutrețuri rezultate ca producții secundare (frunze și colete de sfeclă, otavă în urma cosirilor repetate de pe lucerniere, trifoiști, finețe naturale etc.). In prezent complexul este populat cu 232 capete vitele între 12 și 24 luni. Pînă la sffîrșitul anului, numărul acestora va ajunge la 700 capete. Pentru întreg efectivul de animale necesarul unui ciclu de producție, adică un an de zile, este de 1.360 mii unități nutritive și 136.545 mii grame proteină digestibilă. Față de necesar, complexul va asigura pentru stabulația anului 1972/1973, furaje cu un total de 1.783 mii U.N. și 181.534 mii grame P.D. La cele 232 capete vitele, complexul dă în rație cîte 7 kg fîn lucernă, 5 kg paie și coconi tocați. Transformate în unități nutritive și proteină digestibilă, rezultă că, față de necesarul zilnic, (6 U.N. și 607 P.D. conform ordinului 25 din 27 octombrie 1971 al M.A.I.A.A.), sunt asigurate 6,11 U.N. și 869 P.D. Această rație este abundentă în proteină, componentă a furajelor atît de necesară organismelor pentru creșterea și dezvoltarea animalelor, îndeosebi a celor destinate reproducției. Pentru îmbunătățirea calitativă a furajelor grosiere complexul va aplica toate tehnologiile cunoscute irmnțire: metasare, tocare, măsuramurare, fermentare etc. In centrul atenției stă mecanizarea tuturor lucrărilor din complex, inclusiv a fazelor pentru transportul, prepararea și administrarea hranei. Asigurarea bazei furajere se află și în aria preocupărilor viitoare. Așa, spre exemplu, pentru anul 1973 complexul a luat de pe acum măsuri. S-au însămînțat din primăvară în cultură pură 80 ha cu lucernă. Pe lîngă amplasarea judicioasă a culturilor — ținînd cont de cerințele plantelor față de sol — există grijă pentru alegerea materialului seminal, selectarea, și păstrarea lui, aprovizionarea cu îngrășăminte chimice și organice, aplicarea tuturor regulilor agrotehnice în complex. Una dintre acțiunile de seamă este comasarea termenului destinat bazei furajere. In prezent, întreaga suprafață este dispersată în 5 puncte răspîndite pe o arie de 15 kn. Numai la Dumbrava Roșie cele 440 ha teren sînt dispersate pe o mare rază și pe un sol slab ca fertilitate. Dacă s-ar face această restrîngere numai în unul sau două trupuri, avantajele ar fi multiple. Mai întîi că s-ar îmbunătăți tehnologia culturilor, iar apoi că munca ar fi mai eficientă, înîndrumarea tehnică s-ar face mai competent, cheltuielile de transport ar fi mai mici, iar volumul de lucrări ar fi mai mare. De aceea am putea spune că acest lucru — al comasării terenurilor— la complexul întercooperatist pentru creșterea vacilor de lapte piatra Neamț — este un deziderat, un imperativ de maximă urgență. Ing. Eduard LOGHIN Semne de bun augur la complexul zootehnic întercooperatist Piatra Neamț ASIGURAREA RATEI FURAJERE abc“-ul succeselor in zootehnie Pag. 3 LEGUMELE, cît mai urgent din cîmp în depozite! (Urmare din pagina I) rămînînd pe tarla chiar cînd a plouat". Așa se explică de fapt și depășirile de producție înregistrate la aproape toate culturile. Astfel, la ceapă uscată s-a depășit producția totală cu 38 de tone, la ardei grași cu 38 tone, la castraveți cu circa 58 tone .Majoritatea produselor recoltate, ne-a relatat șefa fermei, au fost livrate la calitatea I. Am transportat imediat, din cîmp produsele pentru a nu se deprecia. La ceapă, de exemplu, am mobilizat într-o zi toate mașinile cooperativei și am cărat toată ceapa ce era recoltată, circa 25 tone. In prezent se recoltează varza, din care au și fost predate deja 95 tone, preconizăm să realizăm și aici o depășire substanțială față de plan. Pînă la ora actuală am depășit cifra planificată la total tone produse ce trebuiau livrate statului în acest an, cu circa 114 tone, iar planul valoric cu circa 228 mii lei". La CAP Podoleni, lucrătorii de la „grădină" erau în alertă. Un pîrîiaș pașnic în zilele obișnuite, datorită ploilor se umflase, ieșise din maluri și amenința să ia cu sine ceapa recoltată în grămezi și care se afla în cîmp. Șeful brigăzii legumicole, Neculai Lazăr supraveghea depozitarea cepei adusă de remorci din cîmp, într-o magazie. „Noi am livrat la ILF pînă acum 24 tone. Dar mai avem încă circa 90 tone, din care 70 sînt în cîmp. ILF-ul n-a vrut să ridice ceapa, avînd pretenția ca ea să fie uscată, dar cu ploile astea...”. Inginerul șef al unității, tovarășul Nicolae Blaj a menționat: „Am reușit să mai creăm niște spații de depozitare pentru ceapa din cîmp, dar pentru ca să se usuce trebuie să stea în strat subțire. Vom încerca să rezolvăm această problemă cu ajutorul unei magazii cu capacitatea de 20 tone și care o folosim numai pentru uscatul cepei“: întrebarea care ne-o punem este : de ce a fost nevoie ca recolta să fie amenințată de ape, pentru a se găsi niște spații de depozitare ? Pe de altă parte ne lovim din nou de unele deficiențe existente în sistemul de preluare și transport a produselor de către IPVILF-ul Neamț. Sunt necesare atît din partea unităților producătoare cît și IPVILF-ului eforturi susținute pentru ca în cel mai scurt timp toate legumele să fie recoltate și depozitate, fiecare zi întîrziere în aceste condiții nefavorabile însemnînd deprecierea a însemnate cantități de produse.