Ceahlăul, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1584)
1973-03-22 / nr. 1576
Joi, 22 martie 1973 Anul 1973 reprezintă și pentru agricultură un rol hotărîtor în realizarea sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională a P.C.R. pentru acest cincinal. O atenție deosebită se acordă — în cadrul producției agricole vegetale — legumicultura. Restanțieră, pe de o parte datorită condițiilor meteorologice specifice ultimilor ani, iar pe de altă parte creșterii cerințelor de consum, legumicultura cere luarea unor măsuri deosebite. Stabilind necesitatea realizării unei producții sporite de legume în acest an, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia la recenta Plenară a CC al PCR din 28 februarie—2 martie a.c. „Se cer luate măsuri speciale pentru asigurarea întregii cantități de legume planificată ; în fiecare județ și în fiecare unitate trebuie stabilită suprafața corespunzătoare afectată legumiculturii, structura speciilor de legume, precum și eșalonarea producției, astfel încît să se asigure necesarul de legume atît pentru proaspăt consumul cît pentru industrialișizare și export". In acest context, au fost întreprinse și în județul nostru masuri care sa asigure crearea condițiilor necesare pentru realizarea unei producții sporite de legume în acest an. Continuînd acțiunea de concentrare, profilare și specializare a producției de legume începută încă din anul 1968, s-a ajuns ca, în prezent, să se cultive legume pentru fondul de stat în 37 cooperative agricole de producție din județ. Aceste unități dețin 85 la sută din suprafața totală cultivată cu legume, întreaga suprafață fiind amplasată în sistem irigat, în marea majoritate a ,unităților numărul sortimentelor de legume a fost restrîns de la 14—15 care se cultivau în 1968, la cinci, șase în prezent. Odată cu restrîngerea sortimentelor s-a urmărit adîncirea specializării unităților ținînd cont în acest sens de tradiția , experiența existentă, rezultatele obținute, asigurarea cu forță de muncă, posibilitățile de mecanizare, etc. Un singur exemplu este edificator. Astfel un număr de 4 cooperative agricole de producție (Pâstrăveni, Urecheli, Davideni, Țibucani) cultivă 37 la sută din suprafața de ceapă și dețin 40 la sută din fondul de stat pe acest an. Deși amplasarea culturilor de legume a fost făcută pe terenuri cu fertilitate naturală ridicată, realizarea unor producții sporite de legume necesită asigurarea unui nivel de fertilizare corespunzător cerințelor mari de substanțe nutritive pentru aceste culturi. De aceea, au fost asigurate pentru întreaga suprafață cultivată pentru fondul de stat 850 kg îngrășăminte chimice substanță brută la hectar sau 300 kg substanță activă, față de 600 kg și respectiv 195 kg în anul trecut. Totodată, este în curs de încheiere acțiunea de fertilizare de primăvară cu îngrășăminte organice pe 768 hectare cu 27.290 tone, adică 35 tone pe hectar. Pe acest agrofond vor fi cultivate soiuri mai adecvate condițiilor specifice județului nosstru, cu perioada de vegetație mai scurtă, cu mai solicitate de ■ consumatori și cu o productivitate ridicată. La tomate de salată, marea majoritate a suprafețelor vor fi cultivate cu soiurile Productiva, Aurora 50 și Heintz 1370 cu fructe mari și însușiri calitative superioare. La ardei gras 90 la sută din suprafață va fi cultivată cu soiul Românesc 69 — cu fructe de mărime corespunzătoare cerințelor consumatorilor, de culoare galbenă, iar la ardei gogoșar întreaga suprafață va fi cultivată cu soiul Timpuriu de București, a cărui perioadă de vegetație asigură ajungerea lui la maturitate. In același timp, vor fi îmbunătățite sortimentele de fasole cu soiuri ca : Galbena untoasă, și Niros de culoare galbenă și mare productivitate, mult apreciate de consumatori. Același lucru va fi realizat la vinete și varză prin introducerea soiurilor Pana carbului și respectiv Licurișca. In scopul realizării unei producții sporite de legume, în acest an va crește substanțial aportul mecanizării prin lărgirea gamei de utilaje stabilite pentru unitățile mari cultivatoare de legume, unde în scopul cointeresării mecanizatorii vor fi retribuiți în acord global alături de membrii cooperatori. rea Pentru reduceconsumului mare de forță de muncă în unitățile mari cultivatoare au fost introduse tehnologii noi de lucru în condiții de erbicidare. Au fost asigurate erbicide pentru 268 hectare, cu care se vor erbicida 67 hectare ceapă, 80 hectare tomate, 20 hectare ardei și, în totalitate cultura de morcovi. Trebuie menționat și faptul că, în acest an, la stabilirea fondului de stat s-au avut în vedere sortimentul și cantitățile de legume necesare, acestea corelîndu-se mai bine cu posibilitățile producătorilor. In scopul evitării vîrfurilor de producție și asigurării permanente a întregului sortiment de legume, au fost stabilite perioade concrete de însămînțare în răsadnițe și cîmp, asigurîndu-se în acest fel o eșalonare corespunzătoare a producției. Avînd în vedere rezultatele obținute în anul 1972, a fost generalizată retribuirea cooperatorilor în acord global,agitfîndu-se o formă nouă superioară celei de anul trecut — acordul global la 1.000 lei producție totală la prețul zilei. Toate măsurile prezentate reprezintă o garanție sigură realizării unei producții sporiate de legume în acest an. ing. Ovidiu OZARCHEVICI, director adjunct la I.P.V.L.F. Neamț Agricultura județului în fața unui amplu și concret program de dezvoltare in legumicultura specializare, aplicarea tehnologiilor moderne Noi coordonate Profilare si Acționînd în spiritul recentei plenare a C.C. al P.C.R. și Mil EXEMPLAR 1ILÉIIEMin JUDEȚENE DE PARTID Zootehnia plătește tribut curențelor de organizare (Urmare din pag. 1) acestea, situația, în ansamblul ei, nu este însă deloc mulțumitoare. La porci s-au realizat abia 7.700 contracte dintr-un plan de 17.000, iar la taurine există o nerealizare de 2.000 contracte. Aceasta, cu toate că ne aflăm la sfîrșitul primului trimestru. Mari nerealizări există la Mărgineni, Zănești, Borlești, Bodești, Cordun, Boțești, Săbăoani, Tupilați. Ne întrebăm : sarcinile nu sunt aceleași pentru toți ? Cum pot explica secretarii comitetelor de partid din comunele citate drept codașe, nerealizarea unor obiective de maximă importanță ? Să nu fie privită cu pasivitate nici contractarea mieilor. Tendința deja se manifestă. Sarcina de contractare pe județ este de 12.500 capete, dar contractele (deși s-au înregistrat deja foarte multe fătări) sînt abia în număr de 5.000. îndeplinirea obligațiilor privind produsul care nu trebuie privită ca o chestiune oarecare. Să fie tratată cu toată de ea depinde seriozitatea, întrucît uilor de consum, asigurarea necesităechilibrul alimentar al tuturor cetățenilor. Atragem, în acest context, atenția conducerii întreprinderii de industrializare a cărnii să organizeze mai bine acțiunea de preluare de la cetățeni. Prea des vedem, în deplasările noastre prin județ, mase compacte de oameni, așteptînd ore în șir, uneori chiar zile, cu animalele de funie, sosirea achizitorilor. Acest mod de a proceda (se spune că nu fără anumite rațiuni ale respectivilor achizitori) nu are darul să stimuleze. Intrînd .trimestrului, deja în ultima decadă a este necesar să se ia măsuri energice pentru recuperarea restanțelor. Să se facă tot ce este posibil în intenția de a se realiza, totuși, planul. Obligația revine în aceeași măsură comitetelor comunale de partid, consiliilor populare, Direcției generale agricole, Uniunii județene a CAP. Să întronăm ordinea de plan. Nu acțiuni la întîmplare, nu constatăm și autocritici tardive, ci măsuri prompte, energice. După încheierea trimestrului, vom reanaliza modul de îndeplinire a sarcinilor, atît la produsul lapte, cît și la carne. UN ÎNCEPUT bun, care va trebui continuat (Urmare din pag. 1) Maistrul a fost prea exigent sau tînărul Damian prea nervos ? Mulți, foarte mulți tineri lucrează în halele noului amplasament al I. M. „Ceahlău". Este o constatare valabilă , nu numai pentru unitatea vizitată, ci elementul muncitoresc tînăr este prezent în aproape toate întreprinderile noastre, iar rezultatele ce le obțin nu de puține ori depășesc așteptările. Același lucru se întîmplă și la I. M. „Ceahlău". Ce s-a întîmplat însă în seara aceea cu tînărul strungar Alexandru Damian ? Maistrul Mihai Roșu, de vreo 15 ani în această funcție, ne spune că, la fel ca și celorlalți muncitori, i-a repartizat de lucru și lui Damian. Nu peste multă vreme tînărul vine la maistru și spune că strungul nu merge, nu „trage" așa cum ar vrea el. Maistrul s-a deplasat la mașină și a constatat că la un orificiu trebuia să fie introdusă Transportul la muncă a rămas. Mutarea unor secții a I. M. „Ceahlău" pe un nou amplasament a impus soluționarea unor probleme de ordin social, ridicate și la ultima conferință a organizației de partid pe întreprindere. Dacă multe din ele sunt de acum rezolvate (punct alimentar, vestiare, posibilitățile de igienă corporală la terminarea lucrului etc.) transportul la reîntoarcerea acasă a rămas încă nerezolvat, îndeosebi pentru schimburile II și III. Datorită acestui fapt cei ce ies de la muncă, în loc să ajungă cît mai puțină vaselină, treabă care o putea face și tînărul Damian. El însă a fost de altă părere. S-a apucat și a mai pus cîteva curele la motor și de aici la ruperea unei palete drumul a fost destul de scurt. Incidentul deci, s-a produs. Maistrul ne explică toate acestea ca pe un fapt neobișnuit, ca o dereglare a procesului de producție din secție. Intr-adevăr, indisciplina nu are ce căuta în activitatea nimănui. La intrarea în schimbul III îl întîlnim pe tînărul Damian (își schimbase maistrul) care ne-a dat să înțelegem că maistrul ar fi prea exigent cu muncitorii. Nu avem motive să-l credem. Credem, în schimb, că tînărul Damian a dat însă dovadă de prea multă pripeală, nervozitate. Ar trebui ca și organizația UTC din secție să analizeze acest aspect: întoarcerea de la încă, o problemă grabnic la binemeritata odihnă, sînt nevoiți să aștepte 30—40 de minute pînă să apuce să se urce în vreunul din autobuzele și așa arhipline, ce vin dinspre platforma chimică Săvinești. Chestiunea nu este insolubilă și socotim că o reuniune de lucru a reprezentanților întreprinderii cu cei de la ICPN și unitățile industriale de pe platforma Săvinești s-ar putea solda cu o soluție onorabilă și pentru salariații de la I. M. „Ceahlău", tinderea celui de al III-lea. Inginerul șef al unității ne-a asigurat că în această direcție s-au luat măsuri: s-a extins lucrul în trei schimburi la construcții metalice, la atelierul de mase plastice, iar la turnătorie se lucrează efectiv în schimburi. „Numai la secțiile două de servire se lucrează într-un singur schimb", conchidea interlocutorul. Teoretic, lucrurile așa se prezintă. Din constatările noastre în secțiile întreprinderii reiese însă faptul că măsurile și intențiile conducerii s-au realizat doar în parte. De ce spunem acest lucru ? In primul rînd pentru că la data raidului nostru multe mașini-unelte (strunguri, freze, raboteze, mașini de rectificat) cum este cazul atelierului mecanic de întreținere, nu lucrau nici în schimbul doi. Cauza ? Poate o aflăm tot de la conducerea întreprinderii. Și la secția de mase plastice, una dintre cele trei mașini de injecție în urmă cu vreun an și jumătate, într-o plenară a Consiliului sindical județean pe teme de protecția muncii a fost criticată și IIL „Metalurgica" (comitetul oamenilor muncii și comitetul sindicatului) în ceea ce privește grija pentru condițiile de muncă ale salariaților. Am rămas stupefiați însă, cînd am întîlnit, recent, situația în care continuă să se desfășoare munca în unele ateliere. Iată, de pildă, turnătoria : aerul este viciat de gaze și fum care îngreunează respirația și periclitează sănătatea celor ce lucrează aici. Se adaugă acestora iluminatul necorespunzător și umezeala. O situație asemănătoare este și la vopsitorie, întrucît justificări s-au adus prea multe pînă acum de către conducerea întreprinderii, la sesizările sănu funcționa. De fapt mașina respectivă nu a mai lucrat de la începutul acestei luni datorită inexistenței matriței. Oare nu se pot asigura matrițe de rezervă pentru putea fi înlocuite în timp util cele a defecte ? Credem că toate acestea ar fi rezolvate cu mai multă operativitate dacă s-ar întreprinde acțiuni nu numai pe hîrtie dar și concret, la fața locului. De altfel, această din urmă cerință se pare că este cam neglijată. Un alt exemplu vine să confirme cele de mai sus. In seara cînd ne-am deplasat în secțiile III „Metalurgica" ni s-a spus de către unii salariați că asistența termică trebuia să fie asigurată de inginera Rita Goldinș. Numai că inginera, în jurul orei 20, era de negăsit. Nu știm dacă a fost chemată să rezolve alte treburi mai importante în altă parte, dar știm precis că se simțea și se simte nevoia unui cadru de conducere și în schimburile II și III. Protecția muncii neglijată cute de salariați în adunările de grupă sindicală, și cu alte prilejuri, ar fi util ca Inspectoratul sanitar județean să aplice sancțiunile legale, cuvenite nerespectării de către conducerea întreprinderii a normelor de securitate și protecția muncii nu la general — întreprinderii — ci concret, pe factorii răspunzători. Poate s-ar acționa mai intens pentru lichidarea acestor grele condiții de lucru dacă și tovarășii Hascal Goldstein, președintele comitetului oamenilor muncii, Gheorghe Fota, președintele comitetului sindicatului și Constantin Apostol, responsabil cu protecția muncii în comitetul sindicatului ar fi puși în situația de a munci efectiv numai cîteva zile în atelierele amintite. Din cele constatate cu prilejul raidului, reiese că in primul rînd la I. M. „Ceahlău“ s-au luat o serie de măsuri pentru concretizarea sarcinilor din hotărîrea Conferinței organizației județene de partid. Cu toate greutățile pe care se mai întîmpină industria locală, credem că și aici, printr-un plus de interes din partea factorilor de răspundere, s-ar putea înfăptui în întregime măsurile preconizate pe linia mai bunei utilizări a capacităților din dotare. Credem, de asemenea, că este de datoria organizațiilor de partid, sindicat și comitetelor oamenilor muncii să se îngrijească, pe măsura atenției acordate producției, și de asigurarea condițiilor de lucru și nevoile sociale ale salariaților. I, I, L „Metalurgica“ Măsuri pe jumătate realizate. Pe cînd restul înaintea participării la raidulanchetă ne am informat la conducerea întreprinderii de industrie locala „Metalurgica" în legătură cu măsurile adoptate privind încărcarea corespunzătoare a mașinilor și utilajelor din secțiile productive, generalizarea schimbului II și ex CEAHLĂUL ! (Urmare din pag. I) Studio a Casei de cultură a sindicatelor — în cadrul cursului de ateism — prelegerea „Controversele ruseologiei". ACEEAȘI SALĂ, și tot miine (dar de la ora 19,30), va găzdui expunerea „Profilul moral, ținuta profesională a muncitorului de astăzi" , prezintă : Mihail Birzu, președintele comitetului sindical al I.M. Roman, ti „CLUBUL TINERELOR FETE" organizează astăzi, de la ora IS, în sala studio a Casei de cultură a sindicatelor, o dezbatere intitulată „De președința de lucru a cenaclului literar „Calistrat Hogaș“ din Piatra Neamț, care urma să aibă loc miine, 23 martie, se amină pentru vineri, 30 martie (ora 18), cînd va citi din creația sa Ion Onisei (versuri). Ca de obicei ședința se va desfășura la biblioteca municipală. Kleme ridică virsta de 18 ani ?“ — CONTINUA SA FIE VIZIONATĂ CU INTERES și mai ales de către, tineri — — Expoziția republicană a artiștilor plastici amatori de la orașe și sate deschisă la începutul lunii in sala de expoziții a Casei de cultură a sindicatelor. De ce mai ales tinerii ? Poate și pentru următorul „motiv", pe care l-am găsit consemnat în caietul de impresii : „Această expoziție a artiștilor plastici amatori din toată țara este de o fermecătoare puritate artistică" (Radu Petrescu, elev) șg MENȚINÂNDU-NE IN SFERA ARTELOR, să menționăm și expunerea „Modern în arta română și universală“, pe care prof. Gh. Ciobanu o va susține astăzi, la ora 17, la Casa de cultură a sindicatelor H3 SALA . STUDIO (a aceleeași case de cultură) a găzduit ieri după amiază un simpozion dedicat „Zilei internaționale pentru eliminarea discriminării rasiale". AȘTEPTAM COLABORAREA DV. LA ACEASTA RUBRICA LA TELEFON 12586 AGENDA CULTURALA ROMAȘCANA SCRISORI PE ADRESA REDACȚIEI Dimitrie Avarvarei — Răucești ; Dumitru Rusu — Piatra Neamț ; Vasile Tudorie — Roman; El. Constantinescu — Tîrgu Neamț; S. Geangalău — Bicaz ; Mihai Popescu — Piatra Neamț ; Ionel Gheorghe — Piatra Neamț ; Aneta I. Aioanițoaie — Crăcăoani ; Vasile C. Isac — Țibucani ; Marin Gh. Ioniță — Săvinești ; Vasile Arsene ; Tîrgu Neamț ; Niță M. Andrici — Tămășeni ; Ștefan I. Vasiliu — Răucești; Vasile V. Bohoneanu — Gîdinți ; Vasile Moldovanu — Roman ; Vasile Bulai — Roman ; Ion Ispas — Piatra Neamț ; Ion Gh. Grigoriu — Boiștea ; Ion Turcan — Piatra Neamț ; Petru Tărăboanță — Brusturi ; Tache Vasilache — Cîndești ; V. Gh. Bontea — Țibucani ; Ștefan Barna — Bodești ; Ion Sterpu — Bicaz ; Vasile C. Moglan — Bucium ; Dumitru Păduraru — Roman ; Constantin Gh. Smerea — Chirii ; loan Sofronie — Roman ; N. P. Popa — Roman ; Lucica Marian — Tîrgu Neamț. RUBRICA REALIZATĂ DE CONSTANTIN BOSTAN TEATRU PIATRA NEAMȚ — Teatrul Tineretului : „NASTRATIN HOGEA“ de Mircea Florian, după Leonid Soloviev. Regia : Zoe Anghel Stanca. Un agreabil spectacol muzical, în decorurile lui Vladimir Popov și costumele Dianei Ioan-Popov, cu Valentin Urîtescu, Boris Petroff, Eugen Apostol, Mitică Popescu, Paul Chiribuță, Constantin Ghenescu, Ion Muscă, Mircea Biliac, Constantin Cojocaru ș.a. (ora 18). După „Lanțul", „Corăbiile lungi“, „Ghici, cine vine la cină ?" și „in arșița nopții“, excelentul Sidney Poitier revine pe ecranele noastre într-un film de subtilă dezbatere pedagogică, făcind săli pline și la cinematograful „Panoramic“ din Piatra Neamț, unde rulează in această săptămână. Pag. 3 SEMNALAM O faptă de nota 10 Sîmbăta trecută, la cinematograful „Panoramic" din Piatra Neamț, doi elevi — Florin Petrescu și Ionel Laiu — au găsit un portmoneu negru, în care se afla suma de 455 lei. Nici un act nu părea să indice numele și adresa păgubașului așa că, îndată ce s-a terminat spectacolul, ei s-au prezentat la miliție, predîndu-l ofițerului de serviciu. O oră mai tîrziu, păgubașul — muncitorul structor Vasile Alexandru Ion— domiciliat în comuna Bîrgăoani — intra în posesia sumei de bani pierdute. El mulțumește și pe această cale celor doi elevi, care au dat dovadă de cinste și corectitudine, făcind măsura educației primite acasă și în școală. Gelozia, bat-o vina ! Era aproape miezul nopții cînd lucrătorii de miliție au fost anunțați că, pe o stradă mai dosnică, o femeie a căzut victimă unei lovituri de cuțit în abdomen. Deplasîndu-se imediat acolo, ei au constatat că cea în cauză este Ioana Donțu, în etate de 42 de ani, care fusese atacată în timp ce se îndrepta spre locuința sa, de pe strada Arcașului nr. 6. Cercetările, continuate a doua zi, au stabilit că autorul acestei fapte condamnabile este chiar soțul victimei, Gheorghe Donțu, în etate de 35 de ani, care, în urma unor violente scene de gelozie, a recurs la această barbară soluție. Orice comentarii sînt inutile, în fața unor atari manifestări de primitivism. Oaspetele nepoftit oare cum să procedezi dacă, seara tîrziu, cînd tocmai te pregătești de culcare, năvălește peste tine în casă cineva cu chef și pus pe harțag ? Probabil că așa cum a făcut și Gheorghe Paraschiv, din satul Bălușești, comuna Icușești, cînd s-a promenit duminica trecută, pe a 10 seară, că-i intră, nechemat, în casă consăteanul său Gheorghe Mardare, pe deasupra beat și cu sămînță de scandal. L-a invitat frumos să iasă afară. Dar chefirul era cu harțag și, nici una, nici două, a scos cuțitul, aplicîndu-i gazdei o puternică lovitură în partea stingă a toracelui. Consecințele ? Gheorghe Paraschiv este acum în spital, iar Gheorghe Mardare va trebui să suporte urmările penale ale faptei sale necugetate. Dacă semnezi pe două state de plată recent, au fost cercetați de organele de miliție din Roman, maistrul mecanic Dumitru David, de la Șantierul de utilaj transport București, lotul Roman, și Eugen Bejenaru, salariat la întreprinderea mecanică Roman. Cei doi s-au făcut vinovați de prejudicierea avutului obștesc. După o prealabilă înțelegere, maistrul Dumitru David l-a pontat fictiv pe Eugen Bejenaru pentru luna septembrie 1972, dîndu-i posibilitatea să încaseze peste 1.350 lei, cu totul pe nemuncite. Iată cum, în acea lună, B. B. ajunsese să se semneze, fără mustrări de conștiință, pe două state de plată. Restituind banii, poate că celor doi le-a roșit puțin și obrazul. Rubrică realizată de L. MARTIN, cu sprijinul Inspectoratului județean Neamț al Ministerului de Interne JOI, 22 MARTIE 9 Curs de limbă franceză. Secția a 47-a ; 9.30 Prietenii lui Așchiuță ; 10 Telex ; 10.05 Publicitate ; 10.10 Steaua polară — emisiune de orientare școlară și profesională (reluare) ; 10.40 Meridiane literare (reluare) ; 11 Campionatul mondial de hochei pe gheață — grupa B . SUA — Japonia. Transmisiune directă de la Graz ; 13.15 Teleobiectiv (reluare) ; 13.35 Telejurnal ; 16—16.30 Teleșcoală : Chimie (anul III liceu). Chimia analitică în controlul producției,; Biologie. „Din lumea Deltei necunoscute“, film didactic realizat de redacția Radioșcoală ; .17.30 Emisiune în limba maghiară ; 18.30 Telex ; 1S.35 Publicitate ; 18.40 Emisiune de actualitate muzicală ; 19.05 Artă plastică. Itinerar de artă populară vîlceană ; 19.20 — 1001 de seri ; 19.30 Telejurnal ; 20 Cîntecul săptămînii . .,Imi place să trăiesc cu fruntea sus“, de Edmond Deda, pe versuri de Aurel Felea. Interpretează Cleopatra Mendoneanu ; 2005 Concertul orchestrei simfonice și al corului Radioteleviziunii : „Simfonia a IX-a" de L. v. Beethoven ; 21.20 Tinerii despre ei înșiși. Catedra nu e anvon. Anchetă de Anca Arion ; 22 — 24 de ore ; 22.30 Hochei pe gheață : România — Austria (Campionatul mondial — grupa B); înregistrare de la Graz. radio JOI: 22 MARTIE PROGRAMUL I 15 Buletin de știri ; 15.0.". Tribuna radio : Contradicția socială în lumina teoriei sistemelor ; 15.15 Muzică de estradă ; 15.40 Cîntare patriei ; 15 Radiojurnal ; 6.15 Melodii populare de virtuozitate ; 11.30 Știința la zi ; 16.35 Cintece ; 17 Antena tineretului ; 17.20 Muzică ușoară ; 17.45 Muzică populară ; 18 Orele serii ; 20 — Zece melodii preferate ; 20.45 Consemnări ; 20.50 Din înregistrările Măriei Tănase ; 21 Revista șlagărelor ; 21.25 Moment poetic ; 21.30 Bijuterii muzicale ; 22 Radiojurnal. Campionatul mondial de hochei pe gheață, grupa B. România — Austria. Transmisiune directă de la Graz ; 23 Concert de seară ; 24 Buletin de știri ; 0.03—5 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele : 2. 4). PROGRAMUL I no, 15.05 Selecțiuni din opereta „No, Nanette“ ; 15.20 Suita pentru vioară și pian de Florin Eftimescu ; 15.30 Radio școală : Limba română. Relațiile sintactice și mijloacele de exprimare a acestora ; 16 Radiojurnal ; 16.15 Voci și chitare ; formația „Roșu și Negru“ ; 16.30 Intermezzo simfonic. Suita „Dolly“ de Faure ; 16.50 Pe teme medicale. Enzimele ; 17 Buletin de știri ; 17.05 Balade, cîntece și jocuri populare ; 17.30 Dicționar de literatură universală ; 17.50 Piese pentru clavecin ; 18.20 Simfonieta a IV-a de Mihail Andricu ; 19.05 Buletin de știri ; Romanțe ; 19.30 Emisiune culturală ; 19.50 Noapte bună, copii ; 20 Transmisiunea concertului orchestrei simfonice și al corului Radioteleviziunii ; 22 Dansați în ritmul preferat ; 22.30 Tezaur de suflet românesc. Lirică populară ; 22.50 Piese corale ; 23 Buletin de știri ; 23.05 Jazz românesc ; 23.30 Suita pentru oboi și corn și Cvartetul nr. 1> în Si bemol major de Dimitrie Cuclin ; 0.26 Fragmente din opera ,,Gianni Scchicchi“ de Puccini ; 0.55— Buletin de știri. PIATRA NEAMȚ - Panoramic (tel. 12247) : „DOMNULUI PROFESOR, CU DRAGOSTE“ - un film american realizat de James Clavell, care i-a încredințat rolul principal lui Sidney Poitier (10 ; 15 ; 17 ; 19 : 21) — Pietricica (tel. 12404) ; „VACANȚA LA ROMA“ — realizat (în 1953) de William Wyler, cu Gregory Peck și Audrey Hepburn în rolurile principale, filmul i-a adus cunoscutei actrițe trei premii, printre care a1i „Oscar“ (10.30 ; 14.30 ; 16.30 ; 18.30 ; 20.30). ROMAN - 23 August (tel. 1572) . „MAREA EVADARE“ (două serii) - un film inspirat de fapte autentice, petrecute în timpul celui de al 11-lea război mondial ; cu Steve McQueer», James Garner și Charles Bronson (10 . 15 ; 18.30). - Victoria (tel. 1770) : „FRUMOS, ONEST, EMIGRAT IN AUSTRALIA" — Alberto Sordi și Claudia Cardinale într-un film de Luigi Zampa (14.30 ; 16.30 ; 18.30 ; 20.30). TÎRGU NEAMȚ - Victoria (tel. 306) : „BULEVARDUL ROMULUI" - coproducție franco-hispano-italiană, inspirată din realitățile prohibiției americane , cu Lino Ventura și Brigitte Bardot (16 ; 18 , 20). TARCAU - Popular : „POLONEZA DE OGHINSKI“ — o producție a studiourilor „Bielorușii!in“, premiată cu „Garoafa roșie“ la Festivalul filmelor pentru copii din U.R.S.S., în 1971 (16 , 18 ; 20). Muzee PIATRA NEAMȚ - Muzeul județean de istorie — str. Libertății nr. 1. — Muzeul județean de științe naturale — str. V. I. Lenin. — Muzeul memorial „Calistrat Hogaș“ — str. C. Hogaș nr. 1. ROMAN — Muzeul de științe naturale — str. Proletariatului nr. 4 (lângă Parcul zoologic). — Muzeul de istorie — str. Cuza Vodă nr. 33. TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie — str. V. I. Lenin nr. 189. VÎNĂTORI — Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu“ HUMULEȘTI — Casa memorială,Ion Creangă". BICAZ — Muzeul orășenesc. Vremea Vremea va fi relativ cu cerul mai mult noros, caldă în special în nordul Moldovei, unde se vor semnala precipitații slabe temporare sub formă de burniță și ploaie. Vînd slab la potrivit din vest, nord-vest. Temperatura aerului în creștere ușoară. Minimele vor fi cuprinse între —2 și +3 grade iar maximele între 6 și 10 grade.