Ceahlăul, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1584)

1973-03-22 / nr. 1576

Joi, 22 martie 1973 Anul 1973 reprezintă și pen­tru agricultură un rol hotărî­­tor în realizarea sarcinilor sta­bilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională a P.C.R. pentru acest cincinal. O atenție deosebită se acordă — în cadrul producției agricole vegetale — legumicultura. Res­­tanțieră, pe de o parte dato­rită condițiilor meteorologice specifice ultimilor ani, iar pe de altă parte creșterii cerințelor de consum, legumicultura cere luarea unor măsuri deosebite. Stabilind necesitatea realizării u­­nei producții spo­rite de legume în acest an, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia la recenta Plenară a CC al PCR din 28 febru­arie—2 martie a.c. „Se cer luate mă­suri speciale pen­tru asigurarea în­tregii cantități de legume planifica­tă ; în fiecare ju­deț și în fiecare unitate trebuie stabilită suprafața corespunzătoare a­­fectată legumicul­­turii, structura speciilor de legu­me, precum și e­­șalonarea produc­ției, astfel încît să se asigure necesa­rul de legume atît pentru proaspăt consumul cît pentru industriali­și­zare și export". In acest context, au fost întreprinse și în județul nos­­tru masuri care sa asigure crearea condițiilor necesare pentru rea­lizarea unei producții sporite de legume în acest an. Continuînd acțiunea de con­centrare, profilare și specializa­re a producției de legume în­cepută încă din anul 1968, s-a ajuns ca, în prezent, să se cul­tive legume pentru fondul de stat în 37 cooperative agricole de producție din județ. Aceste unități dețin 85 la sută din su­prafața totală cultivată cu le­gume, întreaga suprafață fiind amplasată în sistem irigat, în marea majoritate a­ ,­­unităților numărul sortimentelor de legu­me a fost restrîns de la 14—15 care se cultivau în 1968, la cinci, șase în prezent. Odată cu restrîngerea sorti­mentelor s-a urmărit adîncirea specializării unităților ținînd cont în acest sens de tradiția ,­ experiența existentă, rezulta­tele obținute, asigurarea cu for­ță de muncă, posibilitățile de mecanizare, etc. Un singur e­­xemplu este edificator. Astfel un număr de 4 cooperative a­­gricole de producție (Pâstrăveni, Urecheli­, Davideni, Țibucani) cultivă 37 la sută din suprafața de ceapă și dețin 40 la sută din fondul de stat pe acest an. Deși amplasarea culturilor de legume a fost făcută pe tere­nuri cu fertilitate naturală ridi­cată, realizarea unor producții sporite de legume necesită asi­gurarea unui nivel de fertilizare corespunzător cerințelor mari de substanțe nutritive pentru aceste culturi. De aceea, au fost asigurate pentru întreaga suprafață culti­vată pentru fondul de stat 850 kg îngrășăminte chimice sub­stanță brută la hectar sau 300 kg substanță activă, față de 600 kg și respectiv 195 kg în anul trecut. Totodată, este în curs de încheiere acțiunea de fertili­zare de primăvară cu îngrășă­minte organice pe 768 hectare cu 27.290 tone, adică 35 tone pe hectar. Pe acest agrofond vor fi cul­tivate soiuri mai adecvate con­dițiilor specifice județului nos­­s­tru, cu perioada de vegetație mai­­ scu­rtă, c­u m­ai solicitate de ■ consumatori și cu­ o productivi­tate ridicată. La tomate de sa­lată, marea majoritate a supra­fețelor vor fi cultivate cu so­iurile Productiva, Aurora 50 și Heintz 1370 cu fructe mari și însușiri calitative superioare. La ardei gras 90 la sută din supra­față va fi cultivată cu soiul Ro­mânesc 69 — cu fructe de mă­rime corespunzătoare cerințelor consumatorilor, de culoare gal­benă, iar la ardei gogoșar în­treaga suprafață va fi cultivată cu soiul Timpuriu de București, a cărui perioadă de vegetație a­­sigură ajungerea lui la maturi­tate. In același timp, vor fi îm­bunătățite sortimentele de fa­sole cu soiuri ca : Galbena un­­toasă, și Niros de culoare gal­benă și mare productivitate, mult apreciate de consumatori. Același lucru va fi realizat la vinete și varză prin introduce­rea soiurilor Pana carbului și respectiv Licurișca. In­­ scopul realizării unei pro­ducții sporite de legume, în acest an va crește substanțial aportul mecanizării prin lărgirea gamei de utilaje stabilite pentru unitățile mari cultivatoare de legume, unde în scopul cointe­resării mecaniza­torii vor fi retri­buiți în acord glo­bal alături de membrii coopera­tori. rea Pentru reduce­consumului mare de forță de muncă în unită­țile mari cultiva­toare au fost in­troduse tehnologii noi de lucru în condiții de erbici­­dare. Au fost asi­gurate erbicide pentru 268 hecta­re, cu care se vor erbicida 67 hec­tare ceapă, 80 hec­tare tomate, 20 hectare ardei și, în totalitate cultura de morcovi. Trebuie menționat și faptul că, în acest an, la stabilirea fondului de stat s-au avut în vedere sortimentul și cantitățile de legume necesare, acestea co­­relîndu-se mai bine cu posibi­litățile producătorilor. In scopul evitării vîrfurilor de producție și asigurării per­manente a întregului sortiment de legume, au fost stabilite pe­rioade concrete de însămînțare în răsadnițe și cîmp, asigu­­rîndu-se în acest fel o eșalonare corespunzătoare a producției. Avînd în vedere rezultatele obținute­ în anul 1972, a fost generalizată retribuirea coopera­torilor în acord global,­­agitfîn­­­du-se o formă nouă superioară celei de anul trecut — acordul global la 1.000 lei producție to­tală la prețul zilei. Toate măsurile prezentate re­prezintă o garanție sigură realizării unei producții spori­a­te de legume în acest an. ing. Ovidiu OZARCHEVICI, director adjunct la I.P.V.L.F. Neamț Agricultura județului în fața unui amplu și concret program de dezvoltare in legumicultura specializare, aplicarea tehnologiilor moderne Noi coordonate Profilare si Acționînd în spiritul recentei plenare a C.C. al P.C.R. și Mil­ EXEMPLAR 1ILÉIIE­Min JUDEȚENE DE PARTID Zootehnia plătește tribut curen­țel­or de organizare (Urmare din pag. 1) acestea, situația, în ansamblul ei, nu este însă deloc mulțumitoare. La porci s-au realizat abia 7.700 contracte dintr-un plan de 17.000, iar la taurine există o nerealizare de 2.000 contracte. Aceasta, cu toa­te că ne aflăm la sfîrșitul primului trimestru. Mari nerealizări există la Mărgineni, Zănești, Borlești, Bo­dești, Cordun, Boțești, Săbăoani, Tu­­pilați. Ne întrebăm : sarcinile nu sunt aceleași pentru toți ? Cum pot ex­plica secretarii comitetelor­­ de partid din comunele citate drept co­dașe, nerealizarea unor obiective de maximă importanță ? Să nu fie privită cu pasivitate nici contractarea mieilor. Tendința deja se manifestă. Sarcina de contrac­tare pe județ este de 12.500 capete, dar contractele (deși s-au înregis­trat deja foarte multe fătări) sînt abia în număr de 5.000. îndeplinirea obligațiilor privind produsul car­e nu trebuie privită ca o chestiune oarecare. Să fie tra­tată cu toată de ea depinde seriozitatea, întrucît uilor de consum, asigurarea necesită­echilibrul alimen­tar al tuturor cetățenilor. Atragem, în acest context, atenția conducerii întreprinderii de industrializare a cărnii să organizeze mai bine ac­țiunea de preluare de la cetățeni. Prea des vedem, în deplasările noas­tre prin județ, mase compacte de oameni, așteptînd ore în șir, une­ori chiar zile, cu animalele de funie, sosirea achizitorilor. Acest mod de a proceda (se spune că nu fără anumite rațiuni ale respectivilor achizitori) nu are darul să stimuleze. Intrînd .­trimestrului, deja în ultima decadă a este necesar să se ia măsuri energice pentru recupera­rea restanțelor. Să se facă tot ce este posibil în intenția de a se rea­liza, totuși, planul. Obligația revine în aceeași măsură comitetelor co­munale de partid, consiliilor popu­lare, Direcției generale agricole, Uniunii județene a CAP. Să întro­năm ordinea de plan. Nu acțiuni la întîmplare, nu constatăm­ și autocri­tici tardive, ci măsuri prompte, e­­nergice. După încheierea trimestrului, vom reanaliza modul de îndeplinire a sarcinilor, atît la produsul lapte, cît și la carne. UN ÎNCEPUT bun, care va trebui continuat (Urmare din pag. 1) Maistrul a fost prea exigent sau tînărul Damian prea nervos ? Mulți, foarte mulți tineri lucrea­ză în halele noului amplasament al I. M. „Ceahlău". Este o constatare valabilă , nu numai pentru unitatea vizitată, ci elementul muncitoresc tînăr este prezent în aproape toate întreprinderile noastre, iar rezulta­tele ce le obțin nu de puține ori depășesc așteptările. Același lucru se întîmplă și la I. M. „Ceahlău". Ce s-a întîmplat însă în seara aceea cu tînărul strungar Alexandru Da­mian ? Maistrul Mihai Roșu, de vreo 15 ani în această funcție, ne spune că, la fel ca și celorlalți mun­citori, i-a repartizat de lucru și lui Damian. Nu peste multă vreme tî­nărul vine la maistru și spune că strungul nu merge, nu „trage" așa cum ar vrea el. Maistrul s-a de­plasat la mașină și a constatat că la un orificiu trebuia să fie introdusă Transportul la muncă a rămas. M­utarea unor secții a I. M. „Ceah­lău" pe un nou amplasament a impus soluționarea unor probleme de ordin social, ridicate și la ul­tima conferință a organizației de partid pe întreprindere. Dacă multe din ele sunt de a­­cum rezolvate (punct alimentar, vestiare, posibilitățile de igienă cor­porală la terminarea lucrului etc.) transportul la reîntoarcerea acasă a rămas încă nerezolvat, îndeosebi pentru schimburile II și III. Dato­rită acestui fapt cei ce ies de la muncă, în loc să ajungă cît mai puțină vaselină, treabă care o pu­tea face și tînărul Damian. El însă a fost de altă părere. S-a apucat și a mai pus cîteva curele la motor și de aici la ruperea unei palete dru­mul a fost destul de scurt. Inciden­tul deci, s-a produs. Maistrul ne explică toate acestea ca pe un fapt neobișnuit, ca o dereglare a pro­cesului de producție din secție. In­tr-adevăr, indisciplina nu are ce căuta în activitatea nimănui. La intrarea în schimbul III îl întîlnim pe tînărul Damian (își schimbase maistrul) care ne-a dat să înțele­gem că maistrul ar fi prea exigent cu muncitorii. Nu avem motive să-l credem. Credem, în schimb, că tî­nărul Damian a dat însă dovadă de prea multă pripeală, nervozitate. Ar trebui ca și organizația UTC din secție să analizeze acest aspect: întoarcerea de la încă, o problemă grabnic la binemeritata odihnă, sînt nevoiți să aștepte 30—40 de minute pînă să apuce să se urce în vreunul din autobuzele și așa arhipline, ce vin dinspre platforma chimică Să­­vinești. Chestiunea nu este insolubilă și socotim că o reuniune de lucru a reprezentanților întreprinderii cu cei de la ICPN și unitățile indus­triale de pe platforma Săvinești s-ar putea solda cu o soluție onorabilă și pentru salariații de la I. M. „Ceahlău", tinderea celui de al III-lea. Inginerul șef al unității ne-a asigurat că în această direcție s-au luat măsuri: s-a extins lucrul în trei schimburi la construcții metalice, la atelie­rul de mase plastice, iar la turnă­torie se lucrează efectiv în schimburi. „Numai la secțiile două de servire se lucrează într-un singur schimb", conchidea interlocutorul. Teoretic, lucrurile așa se prezintă. Din constatările noastre în secțiile întreprinderii reiese însă faptul că măsurile și intențiile conducerii s-au realizat doar în parte. De ce spu­nem acest lucru ? In primul rînd pentru că la data raidului nostru multe mașini-unelte (strunguri, fre­ze, raboteze, mașini de rectificat) cum este cazul atelierului mecanic de întreținere, nu lucrau nici în schimbul doi. Cauza ? Poate o a­­flăm tot de la conducerea între­prinderii. Și la secția de mase plastice, una dintre cele trei mașini de injecție în urmă cu vreun an și jumătate, într-o plenară a Consiliului sindical județean pe teme de protecția mun­cii a fost criticată și IIL „Metalurgi­ca" (comitetul oamenilor muncii și comitetul sindicatului) în ceea ce privește grija pentru condițiile de muncă ale salariaților. Am rămas stupefiați însă, cînd am întîlnit, re­cent, situația în care continuă să se desfășoare munca în unele ateliere. Iată, de pildă, turnătoria : aerul este viciat de gaze și fum care îngreu­nează respirația și periclitează sănă­tatea celor ce lucrează aici. Se a­­daugă acestora iluminatul necores­punzător și umezeala. O situație a­­semănătoare este și la vopsitorie, întrucît­ justificări s-au adus prea multe pînă acum de către condu­cerea întreprinderii, la sesizările să­nu funcționa. De fapt mașina res­pectivă nu a mai lucrat de la în­ceputul acestei luni datorită inexis­tenței matriței. Oare nu se pot asi­gura matrițe de rezervă pentru putea fi înlocuite în timp util cele a defecte ? Credem că toate acestea ar fi rezolvate cu mai multă operati­vitate dacă s-ar întreprinde acțiuni nu numai pe hîrtie dar și concret, la fața locului. De altfel, această din urmă cerință se pare că este cam neglijată. Un alt exemplu vine să confirme cele de mai sus. In sea­ra cînd ne-am deplasat în secțiile III „Metalurgica" ni s-a spus de către unii salariați că asistența term­­­ică trebuia să fie asigurată de in­ginera Rita Goldinș. Numai că in­ginera, în jurul orei 20, era de ne­găsit. Nu știm dacă a­ fost chemată să rezolve alte treburi mai impor­tante în altă parte, dar știm precis că se simțea și se simte nevoia u­­nui cadru de conducere și în schim­burile II și III. Protecția muncii neglijată cute de salariați în adunările de grupă sindicală, și cu alte prilejuri, ar fi util ca Inspectoratul sanitar județean să aplice sancțiunile legale, cuvenite nerespectării de către con­ducerea întreprinderii a normelor de securitate și protecția muncii nu la general — întreprinderii — ci con­cret, pe factorii răspunzători. Poate s-ar acționa mai intens pen­tru lichidarea acestor grele condiții de lucru dacă și tovarășii Hascal Goldstein, președintele comitetului oamenilor muncii, Gheorghe Fota, președintele comitetului sindicatului și Constantin Apostol, responsabil cu protecția muncii în comitetul sindicatului ar fi puși în situația de a munci efectiv numai cîteva zile în atelierele amintite. Din cele constatate cu prilejul raidului, reiese că in primul rînd la I. M. „Ceahlău“ s-au luat o serie de măsuri pentru concretizarea sarcinilor din hotărîrea Conferinței organizației județene de partid. Cu toate greutățile pe care se mai întîmpină industria locală, credem că și aici, printr-un plus de interes din partea factorilor de răspundere, s-ar putea înfăptui în întregime măsurile preconizate pe linia mai bunei utilizări a capacităților din dotare. Credem, de asemenea, că este de datoria organizațiilor de partid, sindicat și comitetelor oamenilor muncii să se îngrijească, pe măsura atenției acordate producției, și de asigurarea condițiilor de lucru și nevoile sociale ale salariaților. I, I, L „Metalurgica“ Măsuri pe jumătate realizate. Pe cînd restul­­ înaintea participării la raidul­­anchetă ne am informat la conduce­rea întreprinderii de industrie lo­cala „Metalurgica" în legătură cu măsurile adoptate privind încărca­rea corespunzătoare a mașinilor și utilajelor din secțiile productive, generalizarea schimbului II și ex­ CEAHLĂUL ! (Urmare din pag. I) Studio a Casei de cultură a sindicatelor — în cadrul cursului de ateism — prele­gerea „Controversele ruseolo­­giei".­­ ACEEAȘI SALĂ, și tot miine (dar de la ora 19,30), va găzdui expunerea „Profilul moral, ținuta profe­sională a muncitorului de as­tăzi" , prezintă : Mihail Bir­­zu, președintele comitetului sindical al I.M. Roman, ti „CLUBUL TINERELOR FE­TE" organizează astăzi, de la ora IS, în sala studio a Casei de cultură a sindicatelor, o dezbatere intitulată „De pre­­­ședința de lucru a cena­clului literar „Calistrat Hogaș“ din Piatra Neamț, care urma să aibă loc miine, 23 martie, se amină pentru vineri, 30 mar­tie (ora 18), cînd va citi din creația sa Ion Onisei (versuri). Ca de obicei ședința se va des­fășura la biblioteca municipală. Kleme ridică virsta de 18 ani ?“ — CONTINUA SA FIE VIZIONATĂ CU INTERES și mai ales de către, tineri — — Expoziția republicană a artiștilor plastici amatori de la orașe și sate deschisă la începutul lunii in sala de expoziții a Casei de cultură a sindicatelor. De ce mai ales tinerii ? Poate și pentru ur­mătorul „motiv", pe care l-am găsit consemnat în ca­ietul de impresii : „Această expoziție a artiștilor plastici amatori din toată țara este de o fermecătoare puritate artistică" (Radu Petrescu, e­­lev) șg MENȚINÂNDU-NE IN SFERA ARTELOR, să men­ționăm și expunerea „Modern în arta română și universală“, pe care prof. Gh. Ciobanu o va susține astăzi, la ora 17, la Casa de cultură a sindica­telor H3 SALA . STUDIO (a aceleeași case de cultură) a găzduit ieri după amiază un simpozion dedicat „Zilei in­ternaționale pentru eliminarea discriminării rasiale". AȘTEPTAM COLABORAREA DV. LA ACEASTA RUBRICA LA TELEFON 12586 AGENDA CULTURALA ROMAȘCANA SCRISORI PE ADRESA REDACȚIEI Dimitrie Avarvarei — Răucești ; Dumitru Rusu — Piatra Neamț ; Vasile Tudorie — Roman; El. Constantinescu — Tîrgu Neamț; S. Geangalău — Bicaz ; Mihai Popescu — Piatra Neamț ; Ionel Gheorghe — Piatra Neamț ; Aneta I. Aioanițoaie — Crăcăoani ; Vasile C. Isac — Țibucani ; Marin Gh. Ioniță — Săvinești ; Vasile Arsene ; Tîrgu Neamț ; Niță M. Andrici — Tămășeni ; Ștefan I. Vasiliu — Răucești; Vasile V. Bohoneanu — Gîdinți ; Vasile Moldovanu — Roman ; Vasile Bulai — Roman ; Ion Ispas — Piatra Neamț ; Ion Gh. Grigoriu — Boiștea ; Ion Turcan — Piatra Neamț ; Petru Tărăboanță — Brusturi ; Tache Vasilache — Cîndești ; V. Gh. Bontea — Țibucani ; Ștefan Barna — Bodești ; Ion Sterpu — Bicaz ; Vasile C. Moglan — Bucium ; Dumitru Păduraru — Roman ; Con­stantin Gh. Smerea — Chirii ; loan Sofronie — Roman ; N. P. Popa — Roman ; Lucica Marian — Tîrgu Neamț. RUBRICA REALIZATĂ DE CONSTANTIN BOSTAN TEATRU PIATRA NEAMȚ — Teatrul Tineretului : „NASTRATIN HOGEA“ de Mircea Florian, du­pă Leonid Soloviev. Regia : Zoe Angh­el Stanca. Un agreabil spec­tacol muzical, în decorurile lui Vladimir Popov și costumele Dia­­nei Ioan-Popov, cu Valentin Urî­­tescu, Boris Petroff, Eugen A­­postol, Mitică Popescu, Paul Chiribuță, Constantin Ghenescu, Ion Muscă, Mircea Biliac, Con­stantin Cojocaru ș.a. (ora 18). După „Lanțul", „Corăbi­ile lungi“, „Ghici, cine vine la cină ?" și „in arșița nopții“, excelentul Sidney Poitier revine pe ecranele noastre într-un film de subtilă dezbatere pedago­gică, făcind săli pline și la cinematograful „Panoramic“ din Piatra Neamț, unde ru­lează in această săptămână. Pag. 3 SEMNALAM O faptă de nota 10 Sîmbăta trecută, la cinemato­graful „Panoramic" din Piatra Neamț, doi elevi — Florin Pe­trescu și Ionel Laiu — au gă­sit un portmoneu negru, în care se afla suma de 455 lei. Nici un act nu părea să indice numele și adresa păgubașului așa că, îndată ce s-a terminat spectacolul, ei s-au prezentat la miliție, predîndu-l ofițerului de serviciu. O oră mai tîrziu, pă­gubașul — muncitorul structor Vasile Alexandru Ion­— domiciliat în comuna Bîrgăoani —­ intra în posesia sumei de bani pierdute. El mulțumește și pe această cale celor doi e­­levi, care au dat dovadă de cin­ste și corectitudine, făcind mă­sura educației primite acasă și în școală. Gelozia, bat-o vina ! Era aproape miezul nopții cînd lucrătorii de miliție au fost anunțați că, pe o stradă mai dosnică, o femeie a căzut victimă unei lovituri de cuțit în abdomen. Deplasîndu-se ime­diat acolo, ei au constatat că cea în cauză este Ioana Donțu, în etate de 42 de ani, care fu­sese atacată în timp ce se în­drepta spre locuința sa, de pe strada Arcașului nr. 6. Cerce­tările, continuate a doua zi, au stabilit că autorul acestei fapte condamnabile este chiar soțul victimei, Gheorghe Donțu, în etate de 35 de ani, care, în ur­ma unor violente scene de ge­lozie, a recurs la această barba­ră soluție. Orice comentarii sînt inutile, în fața unor atari ma­nifestări de primitivism. Oaspetele nepoftit­ oare cum să procedezi dacă, seara tîrziu, cînd tocmai te pregătești de culcare, năvălește peste tine în casă cineva cu chef și pus pe harțag ? Probabil că așa cum a făcut și Gheor­ghe Paraschiv, din satul Bălu­­șești, comuna Icușești, cînd s-a promenit duminica trecută, pe a 10 seară, că-i intră, nechemat, în casă consăteanul său Gheor­ghe Mardare, pe deasupra beat și cu sămînță de scandal. L-a invitat frumos să iasă afară. Dar chefirul era cu harțag și, nici una, nici două, a scos cu­țitul, aplicîndu-i gazdei o pu­ternică lovitură în partea stin­gă a toracelui. Consecințele ? Gheorghe Paraschiv este acum în spital, iar Gheorghe Mardare va trebui să suporte urmările penale ale faptei sale necugetate. Dacă semnezi pe două state de plată recent, au fost cercetați de organele de miliție din Roman, maistrul mecanic Dumitru Da­vid, de la Șantierul de utilaj transport Bu­curești, lotul Ro­man, și Eugen Bejenaru, salariat la întreprinderea mecanică Ro­man. Cei doi s-au făcut vino­vați de prejudicierea avutului obștesc. După o prealabilă în­țelegere, maistrul Dumitru Da­vid l-a pontat fictiv pe Eugen Bejenaru pentru luna septem­brie 1972, dîndu-i posibilitatea să încaseze peste 1.350 lei, cu totul pe nemuncite. Iată cum, în acea lună, B. B. ajunsese să se semneze, fără mustrări de conștiință, pe două state de plată. Restituind banii, poate că celor doi le-a roșit puțin și obra­zul. Rubrică realizată de L. MARTIN, cu sprijinul Inspectoratului județean Neamț al Ministerului de Interne JOI, 22 MARTIE 9 Curs de limbă franceză. Secția a 47-a ; 9.30 Prietenii lui Așchiuță ; 10 Telex ; 10.05 Publicitate ; 10.10 Steaua polară — emisiune de orientare șco­lară și profesională (reluare) ; 10.40 Meridiane literare (reluare) ; 11 Cam­pionatul mondial de hochei pe gheață — grupa B . SUA — Japonia. Tran­smisiune directă de la Graz ; 13.15 Teleobiectiv (reluare) ; 13.35 Telejur­nal ; 16—16.30 Teleșcoală : Chimie (a­­nul III liceu). Chimia analitică în con­trolul producției,; Biologie. „Din lu­mea Deltei necunoscute“, film didactic realizat de redacția Radioșcoală ; .17.30 Emisiune în limba maghiară ; 18.30 Telex ; 1S.35 Publicitate ; 18.40 Emi­siune de actualitate muzicală ; 19.05 Artă plastică. Itinerar de artă popu­lară vîlceană ; 19.20 — 1001 de seri ; 19.30 Telejurnal ; 20 Cîntecul săptă­mînii . .,Imi place să trăiesc cu frun­tea sus“, de Edmond Deda, pe versuri de Aurel Felea. Interpretează Cleopatra Mendoneanu ; 20­05 Concertul orches­trei­ simfonice și al corului Radiote­­leviziunii : „Simfonia a IX-a" de L. v­. Beethoven ; 21.20 Tinerii despre ei înșiși. Catedra nu e anvon. Anchetă de Anca Arion ; 22 — 24 de ore ; 22.30 Hochei pe gheață : România — Austria (Campionatul mondial — grupa B); înregistrare de la Graz. radio JOI: 22 MARTIE PROGRAMUL I 15 Buletin de știri ; 15.0.". Tribuna radio : Contradicția socială în lumina teoriei sistemelor ; 15.15 Muzică de estradă ; 15.40 Cîntare patriei ; 1­5 Ra­diojurnal ; 6.15 Melodii populare de virtuozitate ; 1­1.30 Știința la zi ; 16.35 Cintece ; 17 Antena tineretului ; 17.20 Muzică ușoară ; 17.45 Muzică popu­lară ; 18 Orele serii ; 20 — Zece me­lodii preferate ; 20.45 Consemnări ; 20.50 Din înregistrările Măriei Tănase ; 21 Revista șlagărelor ; 21.25 Moment poetic ; 21.30 Bijuterii muzicale ; 22 Radiojurnal. Campionatul mondial de hochei pe gheață, grupa B. România — Austria. Transmisiune directă de la Graz ; 23 Concert de seară ; 24 Bule­tin de știri ; 0.03—5 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele : 2. 4). PROGRAMUL I­ no, 15.05 Selecțiuni din opereta „No, Nanette“ ; 15.20 Suita pentru vioară și pian de Florin Ef­tim­­escu ; 15.30 Radio școală : Limba română. Re­lațiile sintactice și mijloacele de ex­primare a acestora ; 16 Radiojurnal ; 16.15 Voci și chitare ; formația „Roșu și Negru“ ; 16.30 Intermezzo simfonic. Suita „Dolly“ de Faure ; 16.50 Pe teme medicale. Enzimele ; 17 Buletin de știri ; 17.05 Balade, cîntece și jo­curi populare ; 17.30 Dicționar de li­teratură universală ; 17.50 Piese pen­tru clavecin ; 18.20 Simfonieta a IV-a de Mihail Andricu ; 19.05 Buletin de știri ; Romanțe ; 19.30 Emisiune cul­turală ; 19.50 Noapte bună, copii ; 20 Transmisiunea concertului orches­trei simfonice și al corului Radiotele­­viziunii ; 22 Dansați în ritmul prefe­rat ; 22.30 Tezaur de suflet românesc. Lirică populară ; 22.50 Piese corale ; 23 Buletin de știri ; 23.05 Jazz româ­nesc ; 23.30 Suita pentru oboi și corn și Cvartetul nr. 1> în Si bemol major de Dimitrie Cuclin ; 0.26 Fragmente din opera ,,Gianni Scchicchi“ de Puc­cini ; 0.55— Buletin de știri. PIATRA NEAMȚ - Panoramic (tel. 12247) : „DOMNULUI PROFESOR, CU DRAGOSTE“ - un film american realizat de James Clavell, care i-a încredințat rolul principal lui Sidney Poitier (10 ; 15 ; 17 ; 19 : 21) — Pietricica (tel. 12404) ; „VA­CANȚA LA ROMA“ — realizat (în 1953) de William Wyler, cu Gregory Peck și Audrey Hepburn în rolurile principale, filmul i-a adus cunoscutei actrițe trei premii, printre care a1i „Oscar“ (10.30 ; 14.30 ; 16.30 ; 18.30 ; 20.30). ROMAN - 23 August (tel. 1572) . „MAREA EVADARE“ (două serii) - un film inspirat de fapte autentice, petrecute în timpul celui de al 11-lea război mondial ; cu Steve Mc­Queer», James Garner și Charles Bronson (10 . 15 ; 18.30). - Victoria (tel. 1770) : „FRUMOS, ONEST, EMIGRAT IN AUSTRALIA" — Alberto Sordi și Claudia Cardinale într-un film de Luigi Zampa (14.30 ; 16.30 ; 18.30 ; 20.30). TÎRGU NEAMȚ - Victoria (tel. 306) : „BULEVARDUL ROMULUI" - coproducție franco-hispano-italiană, in­spirată din realitățile prohibiției ame­ricane , cu Lino Ventura și Brigitte Bardot (16 ; 18 , 20). TARCAU - Popular : „POLONEZA DE OGHINSKI“ — o producție a stu­diourilor „Bielorușii!­in“, premiată cu „Garoafa roșie“ la Festivalul filme­lor pentru copii din U.R.S.S., în 1971 (16 , 18 ; 20). Muzee PIATRA NEAMȚ - Muzeul jude­țean de istorie — str. Libertății nr. 1. — Muzeul județean de științe natu­rale — str. V. I. Lenin. — Muzeul memorial „Calistrat Ho­gaș“ — str. C. Hogaș nr. 1. ROMAN — Muzeul de științe natu­rale — str. Proletariatului nr. 4 (lângă Parcul zoologic). — Muzeul de istorie — str. Cu­za Vodă nr. 33. TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie — str. V. I. Lenin nr. 189. VÎNĂTORI — Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu“ HUMULEȘTI — Casa memorială­­,Ion Creangă". BICAZ — Muzeul orășenesc. Vremea Vremea va fi relativ cu cerul mai mult noros, caldă în special în nordul Moldovei, un­de se vor semnala precipitații slabe temporare sub formă de burniță și ploaie. Vînd slab la potrivit din vest, nord-vest. Temperatura aerului în creștere ușoară. Minimele vor fi cu­prinse între —2 și +3 grade iar maximele între 6 și 10 gra­de.

Next