Ceahlăul, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1584)
1973-01-31 / nr. 1533
Pag. 2 I CUVINTUL OPINIEI PUBLICE La blocul nefamiliștilor Sînt locatar al unui bloc de nefamiliști, construit din fondurile I. M. Roman și dat în folosință în luna mai 1972. Instalațiile au fost montate de la început, dar nici la data cînd scriu, după atîtea nu primim apă caldă, iar luni, apa rece se oprește la orele 15, adică exact cînd ne întoarcem de la serviciu. Cu toate aceste neajunsuri, chiria fixată de la început la suma de 140 lei de cameră în care stau 4 inși se pretinde cu regularitate. Este bine așa? E întrebarea pe care o adresăm forurilor în cauză. Costică COJOCARU, str. Mihai Viteazul nr. 5, bloc 1, camera 33, Roman i I Cu ce să transportăm televizoarele? ! Recent, mi-am cumpărat de la magazinul „Victoria“ din Roman un televizor marca „Lux S“, dar după 10 zile de funcționare, din cauza unor defecțiuni tehnice de fabricație, a trebuit să-l duc la atelierul de reparații al Cooperativei meșteșugărești ,,Tehnica". In asemenea cazuri insă, la Roman, nu-ți rămîne decit să iai televizorul în spate. De ce, voi arăta mai departe. Din dispoziția conducerii ICR, taxiurile și autobuzele nu transportă asemenea obiecte, iar în furgoneta de cărat mobilă, televizorul n-are loc în cabină. Nu-ți rămine decit să cazi la „mica înțelegere" cu șoferii de pe taxiuri ori să te ploconești la vreo casieriță de pe autobuz. Am recurs și eu la astfel de soluție, avînd de acasă pînă la atelier peste 2 km. În dimineața zilei de 16 decembrie 1972, la orele 6,45, m-am dus în stația Primăverii § și acolo m-am rugat de casierrița de pe autobuzul cu numărul de circulație 1899, pe care , după informațiile pe care le - amar chema-o Maria Cîlăvan. ” Cerîndu-i bilet și pentru trans- Sportul televizorului, ea mi-a ^ dat rost de la 10 lei, doar 2.500 lei. Nu avea bilete speciale , pentru astfel de transporturi, ci mi-a rupt numai bilete de 1 leu și de 50 de bani, pe care refuzîndu-le mi le-a aruncat la picioare. Trecînd peste o astfel de a Știtudine, aș ruga conducerea SICR ca, sprijinită de municipalitate, să găsească o modalitate legală și pentru transportul unor astfel de obiecte , mai grele în condiții civilizate. Șloan LOZINCĂ, str. Torna Stelian nr. 20, Roman Ce lipsește la Ivaneș Sintern o serie de tineri din satul Ivaneș, comuna Bicaz Chei care lucrăm pe șantiere mai îndepărtate și care am dori ca și satul nostru să se ridice la nivelul altora văzute de noi. Ne nemulțumește faptul că brutăria de la Bicazul Ardelean nu reușește să aprovizioneze și satul Ivaneș cu pîine, că și alte sectoare alimentare suferă. Spre exemplu , de sărbători dacă luai pește de la magazin, erai obligat să iei și bomboane pentru pomul de iarnă și invers. Cu privește mijloacele de culturalizare și distracție pentru tineret, acestea lipsesc în totalitate, nicit n-ai unde să-ți petreci timpul liber. Altă dată exista un operator, om de sat, care aducea cînd și cînd de la Bicaz Chei aparatele și prezenta filme interesante. Acum nici acest lucru nu se mai întîmplă. Desigur, e greu de ridicat un cămin cultural, dar ca să se amenajeze un teren sportiv credem că se poate. Dacă din partea consiliului popular, a conducerii școlii, a deputaților noștri și a organizației UTC ar exista inițiativă — ceva tot s-ar putea realiza. Noi am fi doritori să sprijinim astfel de inițiative. Un grup de tineri din satul Ivaneș Semnale recepționate . V. Burențiu — Piatra Neamț ne-a trimis în ultima vreme două scrisori. Una semnalează defectarea a numeroase telefoane publice din Piatra Neamț, fapt sesizat și de noi și adus la cunoștința Direcției județene de poștă și telecomunicații. Cauzele sunt cunoscute : prezența unor răufăcători care le distrug sanie fură unele piese. în ziarul nostru din 10 ianuarie 1973, arătam că zilnic un electromecanic trece pe la cele 62 posturi telefonice și le verifică pentru o bună deservire a publicului. Pentru că se semnalează încă mereu alte distrugeri, se cere intervenția mai hotărîtă a forurilor de resort precum și a opiniei masei de cetățeni în scopul depistării și pedepsirii unor astfel de elemente. 3 Cea de-a doua scrisoare se referă la faptul că la cabana Ardeluța nu se mai găsesc trofeele vînătorești existente anul trecut. La intervenția noastră la ILL Piatra Neamț, am primit următorul răspuns Odată cu predarea cabanei Ardeluța de la ILL către OJT Neamț, trofeele amintite — care erau luate de ILL sub formă de împrumut de la Ocolul silvic Tarcău — au fost predate posesorului. Rămîne acum ca OJT să găsească, dacă va crede necesar, alte obiecte de acest gen care să împodobească acea cabană. Navetiștii de la Roznov propun Abonații care fac naveta zilnie pe traseul AFS Săvinești — Roznov întîmpină unele greutăți privind transportul în comun efectuat de autobuzele ICPN. Ele survin îndeosebi în ^ schimburile II și III, deși atunci în mod normal autobuzele nu sunt solicitate ca la intrarea în schimbul I. Desigur, ^ sunt unele greutăți provocate de insuficiența mașinilor sau ^ de gradul înaintat de Altele însă le provoacă uzură. ^ unii șoferi care nu respectă întocmai traseele înscrise în program. Pentru evitarea anomaliilor ce mai există, vin cu următoarele propuneri : La intrarea în schimburi să existe un dispecer sau controlor care să dirijeze autobuzele și să verifice dacă se respectă traseele indicate (locul cel mai potrivit este cel din fața poștei din Săvinești). La ieșirea din schimb, aceeași persoană care a coordonat intrarea să se deplaseze la ^ UFS și să dirijeze plecarea e ^șalonată a autobuzelor iar pe ^ traseele ce lipsesc să aibă posibilitatea să decidă trimiterea altora. 5 Propun ca autobuzul din ^ programul 5, cu plecarea din ^ Roznov la orele 13,28 să aibă intrarea prin UFS, cum a fost $ inițial. ^ I loan BALUȘ, § Roznov Ș //A////A/A////A//A/////////////A//W/////// CEAHLĂUL în anul 1972, organizațiile de bază din comuna Păstrăveni — după cum ne relata recent tovarășul Lazăr Mănăilă, secretarul comitetului comunal de partid — s-au înregistrat cu bune rezultate în activitatea de întărire numerică și calitativă a rîndurilor partidului. Astfel, organizațiile de bază au discutat cererile adresate de un număr de 33 de cooperatori, intelectuali, salariați din instituțiile comunei de a fi primiți în rîndurile partidului, cereri pe care adunările generale le-au aprobat în unanimitate, avînd în vedere rodnica activitate profesională. Iarna pregătire politică și calitățile morale ale solicitanților, printre care amintim ca tovarășii Elena Ciolpan, îngrijitoare la ferma zootehnica a CAP medical Vasile Iovu, Mihai Butnaru și Dumitru Tătaru, mecanizatori, Fănica Radu, soră pediatră, Ioan Er Tătaru și Neculai Lobodă, cooperatori, întărirea rîndurilor fiilor de bază, armonios organizaîncadrată în ansamblul activităților ce le desfășoară organizațiile de partid din comuna Păstrăveni, s-a repercutat cu bune rezultate în antrenarea mai intensă a oamenilor muncii din comună la realizarea sarcinilor economice și îndeosebi a membrilor cooperatori și a mecanizatorilor, reușindu-se ca respectivele unități să-și realizeze sarcinile ce le-au avut în anul 1972 pe un plan mult superior anilor precedenți. In munca de întărire numerică și calitativă a organizațiilor de bază, comitetul comunal de partid, birourile organizațiilor de bază, au utilizat o variată și bogată gamă de mijloace politice, organizatorice și educative vizînd pregătirea politică a celor ce au solicitat primirea în rîndul comuniștilor, ajutarea lor de a se situa permanent în rîndul celor mai buni gospodari ai comunei, dezvoltarea la aceștia unor alese trăsături morale. Așa , de exemplu în toate organizațiile de bază, în cadrul adunărilor generale deschise, s-au ținut expuneri despre necesitatea sporirii exigenței la acordarea calității de membru de partid; comunistul exemplu în muncă și activitatea socială obștească ; disciplina de partid — esența și trăsăturile ei; promovarea principialității a moralei și eticii comuniste, cerințe ridicate de partid în fața fiecăruia din membrii săi etc. De asemenea, cei ce și-au exprimat dorința de a fi primiți în rîndul comuniștilor au fost încadrați la învățămîntul de partid, au primit anumite sarcini, după experiența și puterea de muncă, fiind repartizați în același timp pe lîngă membrii de partid cu un stagiu mai îndelungat în partid — așa cum ar fi tovarășii Petru Onisei, Constantin Pușcașu, Gheorghe Grumăzescu, Toader Iimona, Petru Borș, Vasile Ostahie, Petru Chirile, Ion Gavril și alții — peentru a fi ajutați în mod concret în înțelegerea și a liniei prevederilor statutare politice a partidului e.x Lu toate acestea, mai trebuie adăugat și faptul că comisia organizatorică a comitetului comunal de partid a efectuat și un studiu privind preocuparea organizațiilor de bază din brigăzile 2 și 4 a CAP și a organizației de bază de la SMA ale cărui concluzii au stat la baza unei analize făcute în biroul comitetului comunal, cu participarea tuturor secretarilor organizațiilor de bază ceea ce a constituit în acest fel și un util schimb de experiență. Evidențiind elementele demne de lăudat din activitatea organizațiilor de bază din comuna Păstrăveni pentru întărirea rîndurilor partidului nu pot fi trecute, totuși, cu vederea niște posibilități insuficient valorificate. Astfel, deși numărul salariaților din comună trece de 150 și al cadrelor didactice de 44, efectivul respectivelor organizații de bază este încă mic, 33 la organizația de bază salariați și 19 la cadre didactice, lucru valabil de altfel și pentru organizațiile de bază de la căminul spital de copii, cooperativa agricolă de producție și chiar SMA unde în 1972 s-au primit cei mai mulți membri de partid. Nu a existat o grijă constantă, de perspectivă în desfășuarea muncii de primire în partid. Așa de exemplu organizațiile de bază nr- 4 Rădeni, cadre didactice și ferma zootehnică au primit în cursul anului 1972 doar cite un singur nou membru în rîndurile partidului iar organizația de bază Lunca Moldovei, cu toate că fiecare brigadă din CAP are în componența sa între 150 și 300 de cooperatori din care foarte mulți, deși o merită și doresc acest lucru nu au fost primiți încă în rîndurile partidului. O situație corespunzătoare nu a fost nici în privința compoziției pe sexe a celor nou primiți. Așa bunăoară, cu excepția organizației de bază de la căminul spital de copii și ferma zootehnică unde din 5 și respectiv 4 noi membri de partid primiți în cursul anului 1972 au fost 4 și respectiv 2 femei, în celelalte 8 organizații de bază, în cursul întregului an 1972 s-a primit doar cîte o femeie, iar la organizația de bază nr. 4 Rădeni nici una. Au fost și luni în care dintr-o insuficientă preocupare a birourilor organizațiilor de bază și a comitetului comunal de partid în nici o organizație de bază, adunările generale nu au discutat măcar o singură cerere de primire în partid — aprilie — iulie — octombrie, ca și cazul cînd in cele 10 organizații de bază s-a primit în total un număr foarte mic de noi membri — mai, august, noiembrie, decembrie doar cîte 2. Am reliefat aceste neajunsuri din activitatea ce o organizațiile de partid desfășoară din Păstrăveni în întărirea rîndurilor partidului, fără intenția de a minimaliza cîtuși de puțin bunele rezultate ce le-au avut, în acest sens în 1972, ci doar a atenția comitetului comunal atrage de partid — în rîndul căruia se află comuniști cu multă experiență și putere de muncă asemenea tovarășilor Lazăr Mănăilă, Toader Irimoaia, Elena Gherasim, Gheorghe Grumăzescu, Ioan Gherasm — că organizațiile de bază pot desfășura o muncă mai rodnică de întărire a propriilor rînduri, în care scop ele trebuie să primească un ajutor mai temeinic, mai calificat din partea membrilor biroului comunal de partid, a comitetului întregului comitet, aceasta fiind și o cerință o condiție a întăririi rolului conducător al fiecărei organizații de partid din comună în cadrul colectivului în care activează. C. CACIULEANU La Păstrăveni, primirea în partid se poate desfășura mai intens Temeinică analiză (Urmare din pag. 1) și salariații care se vor angaja să valorifice din gospodăria personală anumite cantități de ouă, pene, porci, păsări, berbecuți etc. Paralel cu tratarea acestor probleme, va trebui amintit și rolul pe care îl are cooperația de consum în opera de culturalizare a maselor din mediul rural, prin desfacerea unui volum important de carte diversă și difuzarea presei centrale și locale în rîndurile populației. Apărarea avutului obștesc, prevenirea de noi pagube materiale sînt alte probleme care vor trebui să facă obiectul analizei în adunările generale. Este cunoscut, și viața a confirmat de nenumărate ori, că obținerea unor bune rezultate în orice sector de activitate este condiționată de calitatea muncii desfășurate de către organele de conducere. Adunările generale de dări de seamă și alegeri vor oferi și prilejul pentru o selecționare exigentă a acestor cadre. Funcțiile de conducere vor trebui încredințate unor cooperatori ce au făcut dovada unor buni gospodari, au o temeinică pregătire profesională, sunt înzestrați cu spirit de organizare și inițiativă. O mare atenție va trebui acordată întocmirii proiectului de măsuri — cadrul desfășurării muncii de viitor a organelor alese — evidenței și analizei propunerilor ce se vor ridica în aceste adunări, pentru că numai așa se vor găsi și căile transpunerii lor în practică. 0 ZI DE LUCRU LA SECȚIA DE TRANSPORT A S.C. PIATRA NEAMȚ Am asistat în una din zilele trecute la activitatea lucrătorilor din transportul în comun, zi de muncă ca oricare alta pentru cei ce nu cunosc odihna. Ei știu că la întreprinderile cu flux continuu se lucrează în trei schimburi, că cei ce au stat o noapte întreagă în fața unui tablou de comandă sau a unui utilaj pentru a supraveghea buna desfășurare a procesului tehnologic nu sunt niște eroi, ci pur și simplu oameni care își fac datoria. Ora 4,00 — își face apariția autobuzul de serviciu cu primul eșalon de șoferi. După 5 minute, din parcul de gazare se aud primele motoare, care se încălzesc, trec pe la revizia tehnică a dispozitivelor de semnalizare, frînare și direcție. Ora 4:45 — pleacă coloana care se împînzește în toate cartierele orașului. Cel care intră în jurul orei 5,15 în incinta parcului sau a secției trăiește cu impresia că pînă la terminarea curselor aici s-a instalat o liniște deplină. Dar se înșeală. în garaj se lucrează de zor la terminarea cît mai grabnică a autobuzelor ce sînt programate la întreținere. Interiorul halei este necorespunzător pentru numărul ridicat de capacități — peste 200 — iar autobuzele care nu necesită operații dificile de recuperare sînt reparate la locul de garare. Astfel activitatea continuă pînă la ora 1:00 cînd autobuzul de serviciu îi duce acasă pe cei din urmă călători : șoferii și taxatoarele de la ultimele curse din noapte. Cum era și firesc, am încercat să stau de vorbă cu șeful garajului, maistrul Gheorghe Scripcaru, pe care nu am reușit să-l găsesc decit după ora 16,00 în biroul său unde își rezolva corespondența de peste zi. Intr-un moment de „respiro" am putut să obțin unele date referitoare la activitatea din această secție și a celor care muncesc aici. Astfel am aflat că un conducător trebuie să ducă o permanentă muncă de educație în spiritul eticii și echității socialiste cu subordonații. Nu tolerează minciuna, pe cei ce primesc sarcini obștești și nu și le îndeplinesc, pe cei care muncesc din rutină și nu caută să introducă noul. „Ceea ce azi e nou mîine este învechit" — parafrazîndu-l pe interlocutor nu am făcut altceva decît să scot în evidență una din caracteristicile de bază ale activității Secției de transport în comun a I.C.P.N. „Chemarea marelui forum al comuniștilor a avut un larg ecou în rîndurile salariaților. De altfel, rezultatele obținute sunt edificatoare; la planul valoric, în anul 1972 sunt depășiri de peste două milioane lei. Lucrăm acum în avans față de plan datorită faptului că toate cadrele din secție au înțeles că e necesar să se depună eforturi pentru a răspunde cu cinste la chemarea partidului de a realiza cincinalul înainte de termen. Se pune accent deosebit pe respectarea graficelor de circulație, comportarea civilizată a personalului față de publicul călător, reducerea numărului curselor pierdute mai ales în perioada de iarnă cînd condițiile de lucru sînt infinit mai grele decît vara. O inițiativă pozitivă în aceste zile de emulație generală este aceea că toți șoferii și-au luat angajamentul ca o zi din fiecare lună să circule cu benzină economisită. Un sprijin substanțial la realizarea bunelor rezultate și la îndeplinirea celor propuse îl dau tovarășii Petre Hanu — revizor tehnic, Aurel Rotaru — maistru auto, Gh. Cobrea — controlor circulație, Gh. Oprea — mecanic auto, Ilie Rusu, Constantin Andronic, Vasile Dunăre și Gh. Fîcă — șoferi, Emilia Gavrilescu și Margareta Costin— taxatoare. Ținînd seama de cerințele crescînde ale populației și pentru o mai bună și eficientă deservire a acesteia avem și pe viitor în atenție traseele Dărmănești și Sarata, unde în ultima perioadă s-a observat o mare afluență de populație, cît și îmbunătățirea graficului de circulație pe ruta Săvinești". Publicul călător trebuie să știe că cei ce le înlesnesc deplasările dintr-un loc în altul nu sînt nereceptivi la doleanțele populației și că întregul personal al secției transport în comun este „în alertă" pentru o cît mai bună deservire. Emilian Gh. BURDUJA, tehnician Un loc III la trîntă, pe județ. In anul 1970, un titlu de vicecampion național In anul 1971, și titlul de campion național în anul 1972, acesta este drumul ascendent parcurs de tînărul UTC-ist Ion Purcaru din satul Borlești. Dacă mai adăugăm că tot el a fost cel mai bun component al echipei de fotbal „Voința“ Borlești care a cîștigat titlul de campioană județeană în cadrul „Cupei tineretului de la sate“ în anul 1972, cit și al echipei de handbal, de asemenea, campioană, observăm că ne aflăm în fața unui palmares sportiv impresionant la cei 18 ani ai săi. — De cînd ai început să practici sportul, Ion Purcaru ? — Deși nu au trecut foarte mulți ani, nu aș putea preciza exact. — Nu mă refer la sportul de performanță ci la obișnuitele trînte cu băieții, sau la jocul cu mingea, practicat pe maidan. — In familia noastră am fost opt frați, eu fiind penultimul. Frații mai mari, și ei îndrăgostiți de sport, se jucau cu mine. — Se jucau ? ... — Da, acesta este cuvîntul. Eram foarte firav și ușor și asta îi determina să mă supună la fel de lel de acrobații. — Asta nu presupune că erai firav ci dimpotrivă vînjos. — Cu timpul am devenit ceva mai „ațos". In școală, eram cel mai pirpiriu din clasă. Asta m-a ambiționat și cred că aceasta a contribuit în mare parte la victoriile pe care le obțineam în fața colegilor mei la trîntă sau la atletism. — Deci, cînd ai început să practici trîntă ? — Încă din primele clase am început „să mă trîntesc“ cu băieții, dar abia de prin clasa a VIII-a am început să o fac după un anumit regulament. — Cui datorezi aceasta ? — In primul rînd, fratelui meu, Mihai, care a cîștigat în 1968 titlul de campion județean la categ. 68 kg iar în 1970, la Constanța ,a obținut titlul de campion național. — Și în al doilea rînd ? — Profesorului de educație fizică, Aurel Prundu, care s-a ocupat mult de mine. Interlocutorul meu, un tînăr cu privire deschisă, mereu zîmbitor și parcă „vinovat“ de performanțele sale este în prezent încadrat la AFS Săvinești. Toți cei care îl cunosc, tineri sau vîrstnici, au aceleași păreri despre el: respectuos, modest, disciplinat, prietenos. Despre familia, căreia aparține tinărui erou al acestor rînduri, se pot spune numai cuvinte de laudă. Rămași fără tată din 1956, cînd Ionel avea ceva mai mult de doi ani, cei 8 copii au crescut sub ocrotirea și îndrumarea mamei, ajungînd ca astăzi șapte dintre ei să fie încadrați la UFS iar ultimul (tot sportiv) să fie elev la Grupul școlar petrol-chimie. Strădania mamei este răsplătită astăzi atît prin faptul că toți copiii și-au făcut un rost în viață cit și prin victoriile sportive pe care aceștia le obțin an de an. Ar fi multe de spus despre victoriile sportive ale fraților Purcaru, dar mă voi referi la una cu semnificații deosebite. Noiembrie 1972. Finala pe județ în „Cupa tineretului la sate“ la trîntă. Campionii: Cat. 55 kg: Ion T. Purcaru ; Cat. 68 kg : Gheorghe T. Purcaru ; Cat. 76 kg ■ Mihai T. Purcaru; Trei frați, trei participanți și toți trei campioni. — Spune-mi Ioane, care a fost cea mai fericită zi din viata ta ? — Ziua cînd la Iași am cîștigat titlul de campion național și cînd profesorul Dumitru Hitzu și-a notat numele meu spunînd că mă va recomanda unuia din cluburile bucureștene Steaua sau Dinamo. — Insatisfacții ai avut ? — Ca în orice sport. Totuși cea mai mare amărăciune am simțit-o la Galați în anul 1971 cînd, după ce fratele meu Mihai a părăsit competiția luxîndu-și piciorul, după turul al Ill-lea, eu am ajuns în finală și, accidentîndu-mă în afara saltelei, am pierdut finala la puncte, cu arcada spartă și însîngerat. Ziarul „Sportul“ a remarcat autenticul talent al tînărului Ion Purcaru; profesorul Dumitru Hltzu l-a lăudat și i-a prezis un viitor strălucit în sport. La 18 ani deține două titluri prestigioase , unul de vicecampion și unul de campion național. Acest tînăr „Hercule de buzunar", cu seriozitatea cu care se pregătește, prin viața sportivă exemplară pe care o duce, prin modestie, ambiție, și perseverența sa promite să se mai scrie despre el și în viitor. prof Mihai DAVID Un mic Hercules Corespondențe sosite în cadrul concursului nostru Miercuri, 31 ianuarie 1973 Lecții de larg interes în învățămîntul agricol de masă Din bogata agendă a săptămînii trecute și în săptămîna precedentă, paralel cu pregătirea și desfășurarea adunărilor generale ale CAP-urilor, s-a desfășurat o amplă activitate de ridicare a nivelului de pregătire profesională a țăranilor cooperatori, care lucrează la cultura cerealelor, a plantelor tehnice, a legumicultorilor, pomicultorilor și a zootehniștilor. La CAP Roznov, învățămîntul agricol care se desfășoară de trei ori pe săptămînă a programat 12 lecții dintre care amintim : „Tipuri de sol din CAP Roznov", „Factorii de medii care pot influența producția de cereale“ —susținute de tehnicianul Vasile Gafton, „Sistemul de normare și retribuire a muncii în acord global“, „Cultura tomatelor" și „Cultura varzoaselor" — susținute de inginera Minodora Olaru, „Importanța creșterii păsărilor“ și „Factorii care influențează producția de ouă la păsări" — de tehniciană Maria Lupașcu. Grijă deosebită pentru desfășurarea învățămîntului buna agricol se manifestă și în comuna Cîndești, unde marea majoritate a lecțiilor, susținute în ultima săptămînă, sînt axate pe problemele specifice cooperativei. Lecții ca „Structura culturii în CAP Cîndești", „Cultura griului și a secarei", „Cultura porumbului în zona colinară", „Inul fuior, principala plantă tehnică“, susținute de inginerul Constantin Miron, ca și „Creșterea oilor din rasa țurcană" sau „îngrășarea tineretului taurin în sistem gospodăresc“ —■ susținute de tehniciană Maria Jireghi, dovedesc orientarea specialiștilor, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, în creșterea eficienței acestei forme de învățămînt prin abordarea, și în acest fel, a problemelor specifice de producție. In comuna Bahna, în cadrul celor două cooperative agricole de producție, s-au organizat 7 cercuri de învățămînt din care 5 la Bahna și 2 la Izvoare, pe diferite profile. Așa sînt: Cultura plantelor tehnice, Cultura cerealelor, Producerea de semințe, Protecția plantelor și Creșterea vacilor de lapte. Din lecțiile susținute în săptămîna precedentă amintim: „Cultura floarei-soarelui", „Cultura macului" — de către inginerul Viorel Ardeleanu, „Furajarea vacilor de lapte" și „Sarcinile izvorîte din documentele Conferinței Naționale privind dezvoltarea zootehniei“ — de către tehniciană Alexandrina Jipa. (H. P.) Noi acțiuni de răspîndire a culturii și științei in rindul maselor Informație, cunoaștere, cultura 3 Aniversarea, în cursul săptămînii trecute, a 55 de ani de la naștere și a 40 de ani de la începerea activității revoluționare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, a prilejuit organizarea de recenzii și lecturi comentate din cartea lui Michel P. Hamelet, „Nicolae Ceaușescu — biografie și texte selectate“, în numeroase școli și așezăminte culturale. Manifestările, printre care cea de la Dragomirești, însoțită de proiectarea filmului „Vizita în Asia", cea de la Gherăești, cu care prilej s-a proiectat filmul despre vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în Algeria, Congo, Zair și Africa Centrală, cea de la Crăcăoani ș.a., au contribuit la o mai bună cunoaștere a vieții și prodigioasei activități a secretarului general al partidului. 3 Numeroase manifestări au fost consacrate în aceste zile evocării actului de la 24 ianuarie 1859. Astfel, la 24 ianuarie, la Casa de cultură sindicatelor din Piatra Neamț, a prof. Valentin Ciucă a prezentat cîteva „Figuri ilustre ale culturii românești care au contribuit la Unire". De asemenea, la clubul central din Bicaz, profesorii Dragomir Oprea, Emilia Gheorghiu și Veronica Mîndru, au susținut simpozionul „Unirea Principatelor Române“, iar la Casa pionierilor din Piatra Neamț, prof. Alexandru Țăranu a vorbit despre „Semnificația Unirii". Manifestări pe această temă au mai avut loc la Casa de cultură a sindicatelor din Roman, precum și în numeroase cămine culturale din județul . La 23 ianuarie, la căminultural din comuna Girov, prof. Doina Popovici a vorbit cetățenilor despre „Galileo Galilei — militant neobosit pentru triumful științei și adevărului", iar în CAP-ului din localitate, cadrul inginerul Ion Manoliu și Ion Daraga au făcut expunerea, însoțită de o demonstrație practică, despre „Întreținerea periodică a tractorului“ și Biblioteca municipală din Roman a găzduit, la 25 ianuarie, masa rotundă cu tema „Asteroizi și comete". Cu acest prilej, în fața participanților au fost proiectate mai multe diafilme adecvate. Un interesant concurs pe tema „Curiozități geografice" a fost organizat, la 27 ianuarie, la școala generală nr. 7 din Roman. Manifestarea, consacrată în exclusivitate elevilor școlii, a fost pregătită și susținută de prof. Eugenia Mironescu. * /