Ceahlăul, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1585-1662)

1973-06-10 / nr. 1645

H A \ > Duminică, 10 iunie 1973 t CEAHLĂUL n Pag. 3 11 iunie 1948 11 iunie 1973 e împlinește un sfert de veac de cînd poporul ro­mân, înfăptuind trecerea pe cale revoluționară de la vechea orînduire socială, a dintre înscris în istoria sa unul momentele cruciale, care a marcat în fapt preluarea puterii economice în mîinile clasei muncitoare, conduse de Partidul Comunist. Acest mo­ment de cotitură, în afara pro­fundei sale semnificații sociale și politice, a însemnat și începutul unei acțiuni istorice de nemaiîn­­tîlnită anvergură, concretizată pe plan economic în industriali­zarea socialistă proces de impor­tanță capitală pentru destinele poporului nostru, bază a înfăp­tuirii dezideratelor fundamentale, aspirațiilor națiunii spre bună­stare și fericire, scop și esență a­­ politicii partidului clasei mun­citoare. Inițiată, concepută și condusă de către partid, aplicînd creator la condițiile specifice ale țării noastre învățătura marxist-leni­­nistă, industrializarea socialistă constituie o operă vastă a între­gului popor, desfășurată pe co­ordonatele eroismului și înțelep­ciunii, cu elemente definitorii — ritm, cantitate, calitate, cuprin­dere — capabile să provoace ad­mirația justificată a întregii lumi. Prin roadele lor, cei 25 de ani de industrializare au omologat cu strălucire justețea politicii partidului, efectele de largă am­plitudine pozitivă pe care această operă măreață le produce în în­tregul complex al vieții­­ noastre sociale. S-a confirmat, fără pu­tință de tăgadă, că industrializa­rea este singura cale prin care se poate făuri în mod optim baza tehnico-materială a socialismului, singurul mijloc prin care se poa­te realiza o dezvoltare rapidă și armonioasă a tuturor sectoarelor economiei naționale, bază a creș­terii necontenite a nivelului de bunăstare materială și spirituală a poporului. Bilanțul prilejuit de îndeplini­rea unui sfert de veac de la actul naționalizării este deosebit de semnificativ, înfăptuind și depă­șind an de an, cincinal de cinci­nal hotărîrile partidului, dispu­nem astăzi de o industrie pu­ternică, pe baza căreia se dez­voltă agricultura și celelalte ra­muri ale economiei, sporesc ve­niturile populației și cheltuielile social-culturale. De asemenea, a­­vem o perspectivă luminoasă sta­bilită de cel de-al X-lea gres și Conferința Națională Con­partidului ale căror hotărîri cu­­ privire la continuarea în ritm susținut a industrializării creează premisele sigure ale ridicării ne­contenite a țării noastre pe noi trepte ale dezvoltării. Această magnifică realitate a prezentului țării se reflectă stră­lucit și la scara teritorială a județului nostru. Transformările înnoitoare produse în locurile și viața oamenilor acestor melea­guri sunt indisolubil legate de dezvoltarea impetuoasă a indus­triei. Practic, în anul naționalizării teritoriul actualului județ Neamț nu putea întruni nici pe departe trăsăturile unei economii industriale. Cele cîteva mici u­­nități —­ care la ora actuală nu ar putea fi asimilate nici măcar la nivelul atelierelor din unită­țile existente — sînt cu totul nesemnificative și nu pot fi luate decît istoric, ca puncte de mini­mă referință. Deceniul al VI-lea marchează începutul dezvoltării impetuoase al industriei nemțene, perioadă în care intră în funcți­une sau încep a fi construite o­­biective economice care, dezvol­tate continuu în anii următori, fixează locul județului nostru pe harta industrială a patriei. Nu­mai în ultimele trei cincinale, dezvoltării industriei județului nostru i-au fost­ destinate fon­duri de investiții de peste 20 de miliarde de lei, materializate în unitățile construite pe Valea Bis­triței, orașul Roman, platforma chimică de la Săvinești, precum și în dezvoltarea și modernizarea unităților existente. Producția acestor unități a crescut în per­manență, avînd o contribuție me­reu sporită la dezvoltarea eco­nomiei naționale, astfel încît în acest an producem — ca să ne rezumăm numai la aceste două exemple — aproape o jumătate din producția de țevi și peste 60 la sută din producția de fire și fibre sintetice a țării. Dispunem, de asemenea, de o puternică bază energetică — prin sistemul hi­droenergetic al Bistriței, de ma­teriale de construcție — prin fabricile de ciment Bicaz, fabri­cile de cărămizi Roman și Piatra Neamț și de prefabricate Roman, de construcții de mașini — în­treprinderile mecanice din Piatra Neamț și Roman etc. Cu alte cuvinte, județul nostru prezintă tabloul unei industrii puternice, diversificate, cu posibilități de valorificare superioară a resur­selor materiale și umane pe care le obține. De asemenea, ne pu­tem mîndri pe bună dreptate cu faptul că, la fel ca și întreaga țară, județul nostru va cunoaș­te o tot mai puternică dezvol­tare industrială în anii următori, astfel încît numai pînă la sfîrși­­tul actualului cincinal producția va fi practic dublă față de cea realizată în anul 1970. Reflexul acestui impetuos pro­ces de industrializare îl regăsim în toate celelalte sectoare eco­nomice și domenii ale vieții so­ciale. Industria a furnizat noi și puternice mijloace pentru dez­voltarea agriculturii , numai u­­nitățile agricole ale nostru dispun de peste județului 1.800 tractoare, "750" ca­stivatoare meca­­­nice, 850 semănători, 550 com­bine pentru păioase, 200 mașini­ pentru împrăștiat îngrășăminte etc., care asigură un nivel supe­rior de mecanizare a lucrărilor. De asemenea, din 1965 pînă în prezent a crescut de peste 3 ori cantitatea de îngrășăminte chimi­ce. Toate acestea au permis creștere continuă a producției a­­­­gricole. Industrializarea socialistă creat premisele creșterii neconte­n nnte a nivelului de trai material și spiritual al oamenilor mun­cii. Semnificativă pentru județul nostru, ca una dintre expresiile esențiale ale acestui fapt, este creșterea cu 42.500 a numărului locurilor de muncă în industrie, față de anul naționalizării. De asemenea, este grăitor faptul că numai în ultimii 5 ani a fost în­registrată o creștere de peste 30 la sută a salariului mediu, iar în anul care a trecut, volumul des­facerii mărfurilor a fost de 2,5 ori mai mare decît în anul 1960. In ultimii 10 ani, în orașele și satele județului s-au construit peste 35.000 de locuințe, din care mai mult de 10.000 din fondu­rile statului. Iată, așadar, realități care confirmă că eforturile pen­tru industrializare sunt încunu­nate de inestimabile succese, re­flectate din plin în viața oame­nilor. Sărbătorim un sfert de veac de la naționalizare în perioada unei noi etape de dezvoltare indus­trială a țării, înfăptuind hotărî­rile Congresului al X-lea și Con­ferinței Naționale a partidului, oamenii muncii din județul nos­tru dau viață cu entuziasm an­gajamentului Conferinței din ia­nuarie a­ Organizației județene de partid privind îndeplinirea ac­tualului cincinal în patru ani și jumătate. Este cel mai adecvat omagiu aniversării a 25 de ani de la mărețul act săvîrșit la 11 iunie 1948. S Stâpîni pe munca noastră, stapîni pe mijloacele de producție înfăptuim UN IMPETUOS A­VINT INDUSTRIAL bază sigură a înfloririi patriei și vieții noastre „Succesul operei de industrializare a țării și în general de construcție socialistă pune în relief justețea întregii politici a parti­dului nostru, care exprimă interesele vitale ale poporului, învederează rolul uriaș pe care partidul l-a jucat și îl joacă în conducerea destinelor națiunii pe calea civilizației socialiste și comuniste, modul exemplar în care el își îndeplinește misiunea istorică în­credințată de clasa muncitoare, de întregul nostru popor. Dezvoltarea ascendentă a industriei pune, de asemenea, în evidență ro­lul important jucat de statul nostru socialist în organizarea vieții sociale, îndeplinirea cu succes a funcției sale primordiale de con­ducere a activității de făurire a bazei tehnico-materiale a socialismului in România“. 194811965 197211975 NICOLAE CEAUȘESCU era oáferire in anne 1948 Ajeann^ Creșterea producției industriale a județului co/v. r­­ucru pt mașini 5/PHILUCRAREA M­ETA­­LELOR 194­6\m MATERIAL­­ DE CONSTRUCT// EXPLOATAREA SI PRELUCRAREA LEMNUL U/ CEL­UL­OZ A s/ hart/e 194­6\m 1948 \m 1948 V t ext/la A L /MENTA R A 1948 1948 V973\ noi. roa&SLct/Ce in jncietț j» anZi­­ itu&tMria&Scăfic- Aodi<x&l;Ge­­ TEU! Difl OTEL INúRAJAME nTE CHIMICE EIRE EI P­ 8RE flOOASUBSTANTA ACT/VA­­CH/MHCE C/MCNT J *

Next