Ceahlăul, ianuarie-martie 1974 (Anul 7, nr. 1819-1894)

1974-03-29 / nr. 1892

Pag. 2 CEAHLĂUL Marea Adunare Națională a Republicii So­cialiste România adoptă prezenta lege . Art. I. — Articolul 43 al Constituției Re­publicii Socialiste România, cuprinzind prin­cipalele atribuții ale Marii Adunări Națio­nale, se modifică după cum urmează : 1. Pct. 4 va avea următorul cuprins: „4. — Organizează Consiliul de Miniștri; stabilește normele generale de organizare și funcționare a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat.“ 2. — După pct. 9 se adaugă pct. 9­, care va avea următorul cuprins: „91. — Alege și revocă pe Președintele Republicii Socialiste România.“ 3. — Pct. 14 va avea următorul cuprins: „14. —­ Controlează activitatea Președinte­lui Republicii Socialiste România și a Consi­liului de Stat­. 4. — Pct. 23 se abrogă. Art. II. — Articolul 54 se modifică și va avea următorul cuprins : „Art. 54. — Marea Adunare Națională lu­crează în sesiuni. Sesiunile ordinare ale Marii Adunări Na­ționale se convoacă de două ori pe an, la propunerea Biroului Marii Adunări Naționale. Marea Adunare Națională se convoacă, ori de cite ori este nevoie, în sesiuni extraor­dinare, din inițiativa Consiliului de Stat, a Biroului Marii Adunări Naționale sau cel puțin a unei treimi din numărul total al depu­taților. " Convocarea in sesiuni a Marii Adunări Naționale se face prin decret al Consiliului de Stat." Art. III. Articolul 57 se modifică și va a­­vea următorul cuprins: „Art. 57. — După adoptarea lor de către Marea Adunare Națională, legile se publică în Buletinul oficial al Republicii Socialiste România, în termen de cel mult 10 zile, sub semnătura Președintelui Republicii Socia­liste România". Art. IV. — Articolele 63 și 64 se modi­fică și vor avea următorul cuprins: „Art. 63. Consiliul de Stat exercită in mod permanent următoarele atribuții prin­cipale: 1. Stabilește data alegerilor pentru Marea Adunare Națională și consiliile populare; 2. Organizează ministerele și celelalte or­gane centrale de stat; 3. Ratifică și denunță tratatele internațio­nale, cu excepția acelora a căror ratificare este de competenta M­arii Adunări Naționale; 4. Stabilește gradele militare; 5. Instituie decorațiile și titlurile de onoa­re. Art. 64. — Consiliul de Stat exercită, In intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naționale, următoarele atribuții principale : 1. Stabileș­te,., fără­­ a putea să parodifice“ Constituția, norme cu putere de lege. Nor­mele cu putere de lege se supun, la prima sesiune, dezbaterii Marii Adunări Naționale, potrivit procedurii de a­­doptare a legilor. Planul național unic de dezvoltare economico-socială, bugetul de stat, precum și contul general de încheiere a e­­xercițiului bugetar pot fi adoptate de Con­siliul de Stat numai atunci cînd Marea Aduna­re Națională nu se poate întruni din cauza unor împrejurări excepționale. 2. Numește și revocă pe Președintele Con­siliului de Miniștri; 3. Numește și revocă Consiliul de Miniș­tri și Tribunalul Suprem, atunci cînd Ma­rea Adunare Națională nu se poate întruni din cauza unor împrejurări excepționale; 4. Dă legilor în vigoare interpretarea gene­­ral-obligatorie; 5. Acordă amnistia; 6. Controlează aplicarea legilor și hotă­­rârilor Marii Adunări Naționale, activita­tea Consiliului de Miniștri, a ministerelor și a celorlalte organe centrale ale administrației de stat, precum și activitatea procuraturii; ascultă dări de seamă ale Tribunalului Su­prem și controlează deciziile drumare; controlează­­ hotăririle sale de în­consiliilor populare ; 7. Declară, în caz de urgență, mobilizarea parțială sau generală; 8. Declară, in caz de urgență, starea de război. Starea de război poate fi declarată numai în cazul unei agresiuni armate îm­potriva Republicii Socialiste România, sau împotriva unui alt stat față de care Republi­ca Socialistă România are obligații de apăra­re mutuală asumate prin tratate internațio­nale, dacă s-a produs situația pentru care obligația de declarare a stării de război este statornicită. Atribuțiile prevăzute in prezentul articol pot fi exercitate de Consiliul de Stat și în timpul sesiunilor Marii Adunării Naționale, în cazul în care necesitățile economice și sociale impun adoptarea neîntîrziată a unor măsuri, iar Marea Adunare Națională nu se află întrunită în plenul său; normele cu pu­tere de lege adoptate se supun dezbaterii Marii Adunări Naționale potrivit procedurii de adoptare a legilor, la reluarea lucrări­lor în plen." Art. V. — După articolul 65 se adaugă ar­ticolul 651 cu următorul cuprins: „Art 651. — Președintele Republicii Socia­liste România este președinte al Consiliului de Stat". Art. VI. — Articolul 68 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 68. — Consiliul de Stat emite decrete și adoptă hotărîri. Decretele și hotăririle se semnează de președintele Republicii Socialiste România. Decretele normative se publică în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.“ Art. VII. — in cadrul „Titlului III. Organele Supreme ale Puterii de Stat", după secțiu­nea „Consiliul de Stat", se introduce o nouă secțiune avind următorul cuprins: „Președintele Republicii Socialiste Româ­nia. Art. 69*. — Președintele Republicii Socia­liste România este șeful statului și re­prezintă puterea de stat in relațiile interne și internaționale ale Republicii Socialiste Ro­mânia. Art. 692. — Președintele Republicii Socia­liste România este ales de Marea Adu­nare Națională pe durata legislaturii,, in prima sesiune a acesteia, și rămine în func­ție până la alegerea președintelui în legis­latura următoare. Art. 693. —" La alegerea sa, președintele Republicii Socialiste România depune în fa­ța Marii Adunări Naționale următorul ju­­rămint: „Jur să slujesc cu credință patria, să a­c­­ționez cu •»fermitate pentru spovedirea­ indepen­­denței, suveranității și integrității țării, pen­tru bunăstarea și fericirea întregului popor, pentru edificarea socialismului și comunis­mului in Republica Socialistă România ! Jur să respect și să apăr Constituția și legile țării, să fac totul pentru aplicarea consecventă a principiilor democrației socia­liste, pentru afirmarea în viața societății a normelor eticii și echității socialiste! Jur să promovez neabătut politica externă de prietenie și alianță cu toate țările socia­liste, de colaborare cu toate națiunile lumii, fără deosebire de orînduire socială, pe baza deplinei egalități în drepturi, de solidaritate cu forțele revoluționare, progresiste de pre­tutindeni, de pace și prietenie între popoare! Jur că îmi voi face întotdeauna datoria cu cinste și devotament pentru strălucirea și măreția națiunii noastre socialiste, a Repu­blicii Socialiste România!" Art. 694. — Președintele Republicii Socia­liste România este comandantul suprem al forțelor armate și președintele Consiliului Apărării Republicii Socialiste România. Art. 69s. — Președintele Republicii So­cialiste România îndeplinește, în conformita­te cu Constituția și cu legile, următoarele atribuții principale: 1. Prezidează Consiliul de Stat; 2. Prezidează ședințele Consiliului de Miniștri atunci cînd apare necesar; 3. Numește și revocă, la propunerea Preșe­dintelui Consiliului de Miniștri, vicepreșe­dinții Consiliului de Miniștri, miniștrii și președinții altor organe centrale ale admi­nistrației de stat, care fac parte din Consi­liul de Miniștri, numește și revocă pe con­ducătorii organelor centrale de stat, care nu fac parte din Consiliul de Miniștri; numește și revocă pe membrii Tribunalului Suprem. 4. in timpul în care Marea Adunare Na­țională nu este întrunită în plenul său, nu­mește și revocă pe președintele Tribunalului Suprem și pe procurorul general; 5. Acordă gradele de general, amiral și mareșal; re; 6. Conferă decorațiile și titlurile de o nou­autoriză purtarea decorațiilor conferite de alte state; 7. Acordă grațierea; 8. Acordă cetățenia, aprobă renunțarea la cetățenie și retrage cetățenia română, apro­bă stabilirea domiciliului în România pentru cetățenii altor state. 9. Acordă dreptul de azil. 10. Stabilește rangurile misiunilor diplo­matice, acreditează și recheamă reprezenta­ții diplomatici ai Republicii Socialiste Româ­nia. 11. Primește scrisori de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor state; 12. încheie tratate internaționale în nu­mele Republicii Socialiste România; poate da împuterniciri, în acest scop, președintelui ori unor membri ai Consiliului de Miniștri sau unor reprezentanți diplomatici; 13. In interesul apărării Republicii Socia­liste România, al asigurării ordinii publice sau securității statului, proclamă,­ in caz de urgență, în unele localități sau pe intreg teritoriul țării, starea de necesitate. In îndeplinirea attibuțiilor sale, preșe­dintele Republicii Socialiste România emite decrete prezidențiale și decizii. Art. 69­. — Președintele Repubicii Socialiste România este răspunzător față de Marea A­­dunare Națională pentru întreaga sa acti­vitate. Președintele Republicii Socialiste România prezintă periodic Marii Adunări Naționale dări de seamă asupra exercitării atribuțiilor sale și asupra dezvoltării statului.” Art VIII. — Articolul 73 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 73. — Consiliul de miniștri se com­pune din președintele Consiliului de Mi­niștri, vicepreședinții Consiliului de Miniștri, miniștrii, precum și președinții altor organe centrale ale administrației de stat, prevăzute prin lege. Consiliul de Miniștri poate desemna pe unul dintre vicepreședinți să îndeplinească funcția de prim-vicepreședinte. Din Consiliul de Miniștri fac parte, de a­­semenea, ca membri, președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, președintele Uniunii Naționale a Cooperative­lor agricole de producție, președinta Consi­liului Național al Femeilor și primul secre­tar al Comitetului Central al Uniunii Tine­retului Comunist. Consiliul de miniștri poate să-și constituie un Birou Executiv pentru rezolvarea operativă a problemelor curente și urmărirea execu­tării hotărîrilor Consiliului de Miniștri." Art. IX. — Constituția Republicii Socialiste România "se va republica in Buletinul Ofi­cial al Republicii Socialiste România, dîndu-se articolelor o nouă numerotare. Totodată, de­numirea „plan de stat“ din cuprinsul Consti­tuției se înlocuiește cu aceea de „plan na­țional unic de dezvoltare economico-socia­­lă". LEGE privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România Vineri, 29 martie 1974 Expunerea la Proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România - prezentată de tovarășul Emil Bodnaraș - Stimate tovarășe deputate, Stimați tovarăși deputați. Comitetul Central al Partidu­lui Comunist Român, în ședința sa plenară din ziua de 26 martie 1974, a adoptat cîteva măsuri pri­vind îmbunătățirea organizării și funcționării unor organe conducă­toare ale partidului care îi sînt subordonate, în vederea unei mai bune realizări a rolului lor în dezvoltarea construcției socialis­te din țara noastră. In aceeași ședință plenară, Co­mitetul Central a inițiat propu­nerea, adoptată in unanimitate de voturi, de instituire în sta­tul nostru socialist a înaltei funcții de președinte al Repu­blicii. Propunerea aceasta a Comite­tului Central, așezată în contex­tul hotărîrii privind locul și ro­lul organelor sale executive, vine să întregească acțiunea par­tidului ca forță politică conducă­toare a Întregii societăți printr-o mai bună articulare a funcțiilor organelor supreme de putere in stat și o mai eficientă exerci­tare a acestor funcții, atit în relațiile interne, cit și în rela­țiile noastre internaționale. în ședința sa plenară din ziua de 27 martie, Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste și-a însușit pe deplin propunerea adoptată de Comitetul Central al Partidului Comunist Român. In aceeași zi, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a luat în dezbatere hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a elaborat Proiectul de lege privind modi­ficarea prevederilor Constituției în legătură cu instituirea funcției de­ președinte al Republicii Socia­liste România. Proiectul de lege adoptat de Consiliul de Stat în unanimitate a fost depus Birou­lui Marii Adunări Naționale spre a fi supus dezbaterilor și votului acesteia. In concepția acestui Proiect de lege, destinat a aduce mo­dificări Constituției, Consiliul de Stat își păstrează funcția de organ suprem al puterii de stat cu activitate permanentă, subor­donat Marii Adunări Nationale, președintele Republicii fiind în același timp, președintele Con­siliului de Stat. Consiliul de Stat exercită, in mod permanent, o serie de a­­tribuții proprii; in același timp, el este investit, în intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naționale, cu înfăptuirea unora dintre atribuțiile acesteia, în aceeași concepție a Proiec­tului de lege, ca rezultat al ne­cesităților practicei curente în desfășurarea vieții de stat, atit in relațiile interne, cit și inter­naționale, președintele Republicii urmează a exercita un propriu a­­cele atribuțiuni ale de Stat pentru care nu Consiliului este ne­cesară întrunirea în plen a a­­cestuia. In determinarea poziției pre­ședintelui Republicii Socialiste România în sistemul organelor supreme ale puterii de stat. Pro­iectul de lege prevede: 1. — Președintele Republicii Socialiste România este șeful sta­tului și reprezintă puterea de stat in relațiile interne și inter­nationale ale Republicii Socia­liste România. 2. — Președintele Republicii Socialiste România este coman­dantul suprem al forțelor armate și președintele Consiliului Apă­rării Republicii Socialiste Româ­nia. 3. — Președintele Republicii Socialiste România îndeplinește și funcția de președinte al Consi­liului de Stat. In ce privește atribuțiile pre­ședintelui Republicii Socialiste România, proiectul de lege preci­­zează că, în conformitate cu Constituția și cu legile, îi revin următoarele: 1. — Prezidează Consiliul de Stat. 2. — Prezidează ședințele Con­siliului de Miniștri atunci cînd apare necesar. 3. — Numește și revocă, la pro­punerea președintelui Consiliului de Miniștri, vicepreședinții Con­siliului de Miniștri, miniștrii și președinții altor organe centrale ale administrației de stat care fac parte din Consiliul de Mi­­niștri,numește și revocă pe con­ducătorii organelor centrale de stat, care nu fac parte din Con­siliul de Miniștri, numește și re­vocă pe membrii Tribunalului Su­prem. 4. — In timpul în care Marea Adunare Națională nu este în­trunită in plénul său, numește și revocă pe președintele Tribu­nalului Suprem și pe procuro­rul general. 5. —— Acordă gradele de gene­ral, amiral și mareșal. 6. — Conferă decorațiile și tit­lurile de onoare; autoriză purta­rea decorațiilor conferite de al­te state. 7. — Acordă grațierea. 8. — Acordă cetățenia,, aprobă renunțarea,, la, cetățenie, și re­trage cetățenia română; aprobă stabilirea domiciliului în România pentru­ cetățenii altor state. 9. — Acordă dreptul de azil. 10. — Stabilește rangurile mi­siunilor diplomatice, acreditează și recheamă reprezentanții diplo­matici ai Republicii Socialiste România. 11. — Primește scrisorile de acreditare și rechemare ale re­prezentanților diplomatici ai al­tor state. 12. — încheie tratate interna­ționale în numele Republicii So­cialiste România; poate da îm­puterniciri, în acest scop, preșe­dintelui ori unor membri ai Con­siliului de Miniștri sau unor re­prezentanți diplomatici. 13. — In interesul apărării Re­publicii Socialiste România, al asigurării ordinii publice sau securității statului, proclamă, în caz de urgență, în unele locali­tăți sau pe intreg teritoriul țării, starea de necesitate. In îndeplinirea atribuțiilor sa­le, președintele Republicii Socia­liste România emite decrete prezidențiale și decizii. Președintele Republicii Socia­liste România este răspunzător față de Marea Adunare Națio­nală pentru întreaga sa activita­te. Președintele Republicii Socia­liste România prezintă periodic Marii Adunări Naționale dări de seamă asupra exercitării atribu­țiilor sale și asupra dezvoltării statului. Președintele Republicii Socia­liste România, având și calitatea de președinte al Consiliului de Stat, urmează ca, în conformita­te cu actualele prevederi ale Con­stituției, să semneze legile adop­tate de Marea Adunare Națională, în vederea publicării lor în Buletinul Oficial, precum și de­cretele și hotăririle Consiliului de Stat. In ce privește alegerea Preșe­dintelui Republicii Socialiste Ro­mânia, Proiectul de lege prevede că președintele Republicii Socia­liste România se alege de Marea Adunare Națională, pe durata u­­nei legislaturi, urmînd a func­ționa pină la alegerea președin­telui în legislatura următoare. In ce privește Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, el urmează să exercite acele atri­buții prevăzute de Constituție pen­tru care este necesară adopta­rea unor hotărîri în plenul său. In completarea atribuțiilor Con­siliului de Stat, Proiectul de lege prevede că în cazul în care in timpul sesiunii deschise Marii Adunări Naționale necesi­a­tăți economice și sociale impun adoptarea neîntîrziată a unor măsuri, iar Marea Adunare Na­țională nu este­­ întrunită în plenul său, Consiliul de Stat să poată lua aceste măsuri, urmînd ca normele cu putere de lege, astfel adoptate, să fie supuse forului suprem legiuitor la relua­rea lucrărilor in plen. Proiectul de lege mai prevede unele măsuri care se referă la o mai bună constituire și funcțio­nare a Consiliului de Miniștri. In concordanță cu modifica­rea Constituției în sensul pro­punerilor de mai sus, urmează implicit, să se facă modificarea corespunzătoare a Regulamentului de funcționare a Marii Adunări Naționale, modificare ce se re­feră in special la procedura de alegere a președintelui Republicii Socialiste România, după cum urmează: — propunerea privind alegerea președintelui Republicii Socialiste România se face de Comitetul Central al Partidului Comunist Român și Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste. — alegerea președintelui Repu­­blicii Socialiste România se face cu cvorumul de două treimi din numărul total al deputaților Ma­rii Adunări Naționale. (Urmare din pag. 1) In sală domnește o atmos­feră de mare însuflețire. Par­ticipanții la sesiune ovațio­nează îndelung, exprimin­­du-și profunda bucurie și mindirie patriotică față de acest act istoric, care dă expresie în fapt voinței u­­nei națiuni întregi, hotărîrii tuturor oamenilor muncii, fă­ră deosebire de naționalitate, a poporului român, de a ur­ma și înfăptui neabătut poli­tica Partidului Comunist Ro­mân, în frunte cu secretarul său general, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. In aclamațiile asistenței, președintele Marii Adunări Naționale invită pe Președin­tele Republicii Socialiste Ro­mânia la înalta tribună a fo­rului legislativ suprem al ță­rii noastre. Adresîndu-se Președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul Ștefan Voitec a spus : In aceste momente solemne ale învestiturii dumneavoas­tră in înalta funcție de pre­ședinte al Republicii Socialis­te România și comandant su­prem al forțelor armate. In numele Marii Adunări Na­ționale, vă rog să primiți sim­bolurile demnității și presti­giului, ale puterii de stat, ale autorității suverane a poporu­lui român, ale voinței sale de a se dezvolta liber și inde­pendent, pe calea socialismu­lui și comunismului. Urale nesfirșite, puternice marchează aclamații acest moment deosebit de solemn și de mare semnificație al lumî­­nării acestor simboluri­­ na­tionale. Pe umerii președinte­lui Republicii Socialiste Ro­mânia este petrecută o eșar­fă în culorile drapelului na­țional pe care strălucește ste­ma țării. Tovarășului Nicolae Ceaușescu îi este înminat, în același timp, însemnul pre­zidențial al puterii de stat și de comandant suprem al for­țelor armate. Ora 11,40. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, se­cretar general al Partidului Comunist Român, președinte­le Republicii Socialiste Ro­mânia, cu mina pe Constitu­ție, depune jurămîntul In fa­ța reprezentanților națiunii române. Deputații Marii Adu­nări Naționale, în picioare, intr-o atmosferă înălțătoare sint martorii acestui jură­­mînt rostit de șeful statului român, jurămînt care devine crez și nobil țel al poporului nostru. Fiecare cuvînt rostit solemn de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU reprezintă în sine tăria pietrei de granit pe care partidul, statul nostru le așează la temelia României^ socialiste de astăzi și a celei de mniine. Jurămîntul rostit este con­sfințit de președintele Repu­blicii Socialiste România prin înalta sa semnătură depusă pe acest act istoric, în fața Marii Adunări Naționale. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste Ro­mânia. La această solemnitate, sunt arborate drapelele de partid și de stat, care încadrează stema Republicii Socialiste România. In numele Marii Adunări Naționale, tovarășul Ștefan Voitec a rostit apoi cuvîntul omagial. Primit cu cele mai vii sen­timente de dragoste, cu ova­ții nesfîrșite, în acest moment culminant al ceremoniei de învestitură ia cuvîntul tova­rășul Nicolae Ceaușescu. In repetate rînduri, cuvîn­­tarea Președintelui cii Socialiste România Republi­este salutată cu puternice aplauze, la sfîrșit deputații ovaționind minute în șir. Alegerea Președintelui Re­publicii Socialiste România a fost precedată de Proiectului de lege adoptarea modificarea Constituției privind Re­publicii Socialiste România și a Proiectului de lege pri­vind modificarea unor pre­vederi ale Regulamentului de funcționare a Marii Adunări Naționale. In legătură cu Proiectul de lege privind modificarea Con­stituției, a luat cuvîntul to­varășul Emil Bodnaraș. Raportul Comisiei consti­tuționale, al Comisiei juridi­ce ale Marii Adunări Națio­nale și Consiliului legislativ, referitor la Proiectul de lege privind modificarea Constitu­ției, a fost prezentat de de­putatul Ion Ceterchi. S-a trecut, apoi, la discuția și votarea pe articole a Pro­iectului de lege privind mo­dificarea Constituției Repu­blicii Socialiste România. Deputatul Constantin Stă­­tescu, secretarul Consiliului de Stat, a dat citire Proiec­tului de lege, articol cu arti­col. Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate, prin vot secret, cu bile, Legea pri­vind modificarea Constituției Republicii Socialiste România. La amiază, la redeschiderea ședinței, Marea Adunare Na­țională a aprobat includerea pe ordinea de zi a celei de-a XII-a sesiuni, adoptată ante­rior, a următoarelor puncte : 1. — Eliberarea tovarășu­lui Ion Gheorghe Maurer din funcția de președinte al Con­siliului de Miniștri; 2. — Alegerea președinte­lui Consiliului de Miniștri ; 3. — Eliberarea unui vice­președinte al Consiliului de Stat ; 4. — Eliberarea președin­telui Marii Adunări Naționale; 5. — Alegerea unui vice­președinte al Consiliului de Stat; 6. — Alegerea președinte­lui Marii Adunări Naționale ; 7. — Proiectul de Lege presei din Republica Socializ­a­tă România ; 8.­­— Proiectul de Lege privind atribuțiile și răspun­derile consiliilor de conduce­re, președinților, inginerilor șefi, contabililor șefi, ale ce­lorlalte cadre tehnice și eco­nomice din cooperativele a­­gricole de producție, precum și ale direcțiilor generale ju­dețene pentru agricultură, in­dustria alimentară și ape . 9. — Proiectul de Lege pri­vind atribuțiile și răspunderile comitetelor oamenilor mun­cii, directorilor, inginerilor șefi, contabililor șefi, șefilor de ferme și ale celorlalte ca­dre tehnice și economice din unitățile agricole de stat, pre­cum și ale organelor de con­ducere colectivă și directori­lor din trusturile județene de întreprinderi agricole de stat; 10. —­ Proiectul de Lege pri­vind principalele atribuții ale consiliilor populare in dome­niul agriculturii; 11. — Proiectul de Lege cu privire la realizarea, ex­ploatarea, întreținerea și fi­nanțarea amenajărilor de iri­gații și a celorlalte lucrări de îmbunătățiri funciare ; 12. — Proiectul de Lege a apelor ; 13. — Proiectul de Lege pri­vind controlul financiar pre­ventiv ; 14. — Proiectul de Lege privind rechizițiile ; 15. — Proiectul Legii numerării după cantitatea re­și calitatea muncii; 16. — Proiectul Legii pri­vind sistematizarea teritoriu­lui și a localităților urbane și rurale ; 17. — Proiectele de legi pent­ru aprobarea decretelor cu putere de lege emise­­ de Consiliul de Stat, telui Consiliului de Miniștri. Supusă votului, completa­rea ordinii de zi a fost adop­tată în unanimitate de Marea Adunare Națională. Cunoașteți — a arătat ședințele Marii Adunări pre­na­ționale — că recenta plenară a C.C. al P.C.R. și plenara Consiliului Național al Fron­tului Unității Socialiste au a­­probat cererea de eliberare din funcția de președinte Consiliului de Miniștri a to­ao­varășului Ion Gheorghe Mau­­rer, exprimată în scrisoarea adresată secretarului general al Partidului Comunist Ro­mân. Biroul Marii Adunări Naționale propune eliberarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer, la cererea sa, din funcția de președinte al Con­siliului de Miniștri. Supusă votului, cererea to­varășului Ion Gheorghe Mau­rer de eliberare din funcția de președinte al Consiliului de Miniștri a fost aprobată de Marea Adunare Națională. In legătură cu aceasta, Ma­rea Adunare Națională a a­­doptat o hotărîre prin care se exprimă înalta apreciere a forului legislativ suprem față de activitatea tovarășului Ion Gheorghe Maurer. Adresându-se Marii Adunări Naționale, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a mulțumit pentru cuvintele atit de elo­gioase cuprinse în hotărîrea adoptată. In Încheierea alo­cuțiunii sale, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a spus : Vă mulțumesc încă o dată pentru gîndurile bune exprimate în această hotărîre. Este inutil să vă asigur că tot ce îmi va sta în putință voi face pentru a servi cauza pe care am slujit-o până acum. S-a trecut apoi la următo­rul punct de pe ordinea de zi, privind alegerea președin-Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președin­tele Republicii Socialiste Ro­mânia, a propus, în numele Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român și Con­siliului Național al Frontului Unității Socialiste, în funcția de președinte al Consiliului de Miniștri pe tovarășul Ma­nea Mănescu. Marea Adunare Națională a ales în unanimitate pe tova­rășul Manea Mănescu în func­ția de președinte al Consiliu­lui de Miniștri. In fața deputaților a luat apoi cuvîntul președintele Consiliului de Miniștri. In continuarea lucrărilor, Marea Adunare Națională aprobat prin vot recomandă­­­rile Plenarei C.C. al P.C.R. în legătură cu eliberarea tova­rășului Miron Constantines­­cu din funcția de vicepre­ședinte al Consiliului de Stat, în vederea îndeplinirii altor sarcini, și a tovarășului Ște­fan Voitec din funcția de pre­ședinte al Marii Adunări Na­ționale, în vederea îndeplini­rii altor sarcini. Marea Adunare Na­țională, insușindu-și propu­nerile Plenarei C.C. al P.C.R., a ales în unanimitate pe to­varășul Ștefan Voitec în func­ția de vicepreședinte al Con­siliului de Stat și pe tovară­șul Miron Constantinescu în funcția de președinte al Marii Adunări Naționale. După pauză, lucrările se­siunii sunt prezidate de tova­rășul Miron Constantinescu, care a luat cuvîntul mulțu­mind pentru încrederea acor­dată. Marea Adunare Națională a trecut apoi la dezbaterea pro­iectului de Lege a presei din Republica Socialistă Româ­nia. Tovarășul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetu­lui Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a prezentat pro­iectul de lege din însărcina­rea C.C. al P.C.R. In continuare, deputatul Mi­hail Ghelmegeanu, vicepre­ședinte al Comisiei juridice, a prezentat raportul acestei co­misii asupra proiectului de le­ge. La discuția generală au luat cuvîntul deputații: Ale­xandru Ionescu, Titus Popo­vici, Anton Breitenhofer, Ște­fan Voicu și Süto András. După discuția pe articole, Marea Adunare Națională a votat în unanimitate Legea presei din Republica Socia­listă România. La următorul punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarășul Aldea Militaru, pre­ședintele Uniunii Naționale a cooperativelor agricole de pro­ducție, ministrul secretar de stat la Ministerul Agricul­turii, Industriei Alimentare și Apelor, care a prezentat pro­iectul de Lege privind atri­buțiile și răspunderile consi­liilor de conducere, președin­ților, inginerilor șefi, conta­bililor șefi, ale celorlalte ca­dre tehnice și economice din cooperativele agricole de pro­ducție, precum și ale direcții­lor generale județene pentru agricultură, industrie alimen­tară și apelor. Raportul comisiilor­­ perma­nente care au avizat proiec­tul de lege amintit a fost prezentat de deputatul Dumi­tru Coliu, președintele misiei pentru agricultură ca­și silvicultură a Marii Adunări Naționale. La discuția generală au luat cuvîntul deputații: Iosif Uglar, Anghel Mircea Dan, Petru Glăvan. Marea Adunare Națională, după discuția pe articole, a adoptat în unanimitate Legea. Lucrările Marii Adunări Na­ționale se reiau vineri, 29 martie. i t < V à

Next