Ceahlăul, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1895-1931)

1974-04-23 / nr. 1913

i ANUL VII, NR. 1.913 MARȚI, 23 APRILIE 1974 4 PAGINI — 30 BANI întrecerea socialistă in cinstea zilei de 1 Mai Fabrica de produse ceramice Roman cu planul pe patru luni îndeplinit Asigurînd condiții ireproșabile folosirii utilajelor la un ran­dament tot mai înalt, ridicînd la cote superioare nivelul disci­plinei in producție și conferind noi valențe pasionantei întreceri socialiste, cărămidarii și ceramiștii romașcani au raportat ieri un remarcabil succes: îndeplinirea planului producției globale, pentru primele patru luni, cu opt zile mai devreme. De men­ționat, că această realizare încununează un alt rezultat demn de evidențiat — atingerea parametrilor proiectați la noua secție de cahle teracotă. La capitolul producție marfă trebuie subliniat că îndeplinirea planului primelor patru luni cu aproape două săptămini mai devreme înseamnă că, pînă la 1 Mai, se vor produce peste plan, după estimările făcute, circa 850.000 bucăți cărămizi, 250.000 bucăți cable teracotă, 50.000 blocuri ceramice pentru agregate (loan BELOVICI, economist), ușoare etc. La S Ț. Roman Noi tehnologii elaborate cu forte proprii In activitatea de diversifica­re a producției și de asimilare a unor noi sortimente cu efi­ciență economică înaltă, lami­­noriștii întreprinderii de țevi Roman înregistrează succese remarcabile. Dintre ultimele realizări se detașează elabo­rarea, cu forte proprii, a u­­nei noi tehnologii de fabricație a materialului tubular de înal­tă tehnicitate. Se află, astfel, in ultima fază de prelucrare 500 tone de burlane foraj de mare adincime, pentru ca diametrul de 7 și 9 ton­, în noul atelier — cel de tratare termică a burlanelor. Colectivul care lucrează în cadrul acestui atelier s-a an­gajat ca pe data de 22 aprilie să predea primele cantități de produse finite din această ca­tegorie de material tubular. Gh. BURLACU, economist 4 Oamenii cimentului onorindu-și înalta distinc­ție primită pentru activitatea fructuoasă desfășurată In cursul anului 1973, cimentiș­­tii biclăreni, prin rezultatele înregistrate în întîiul trimes­tru ca și în primele două decade din aprilie a.c.., prefa­țează un rodnic bilanț in a­­cest an marcat de majore e­­venimente politice în viata patriei. Cronica marii între­ceri consemnează deosebita operativitate in livrarea pro­duselor contractate, depășiri­le fată de indicatorii plani­ficați îr­trecînd 6.000 de tone ciment,, circa­ 30.000 m.p. plăci din azbociment, 7­000 tone var. Imaginea surprinsă recent de fotoreporterul nostru vă prezin­­tă doar pe unul di­n ărești eroi ai întrecerii — laboranta Maria Badea care, cu fir­ească grijă și răspundere profesio­nală, efectuează cântăririle la balanța analitică, punînd semnătură" distinctă pe mar­e ca prestigioasă a calității produselor fabricate la Bicaz. á 1 -> i. .. J­1 ■ , C. /V C­ JENTR­ALA U.-VERSIT­ARA I . „M. BUNOJESCU* IAȘI Ședința biroului Comitetului 1 > județean de partid in cursul zilei de 22 aprilie a.c., a avut loc ședința biroului Comitetului județean de partid. Biroul a analizat activitatea des­fășurată de comitetele orășenești Bicaz și Tîrgu Neamț ale P.C.R. pentru înfăptuirea sarcinilor re­ieșite din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătui­rea cu primii secretari și secre­tarii cu problemele organizatori­ce ai comitetelor județene de partid din noiembrie 1973 privind îmbunătățirea muncii cu activul de partid. Biroul a apreciat preocu­parea celor două comitete oră­șenești, ca și a celorlalte comi­tete de partid din județ, pentru atragerea unui larg activ ob­ștesc, din toate domeniile, la îndeplinirea sarcinilor tot mai complexe ce stau în fata orga­nizațiilor de partid. Totodată, biroul a scos in evidentă și o serie de neajunsuri ce se mani­festă în această direcție și a stabilit măsuri de îmbunătățire a muncii­­ celor două comitete o­­rășenești, ca și a comitetelor municipale, comunale și din u­­nitățile economico-sociale ale ju­dețului privind mai larga și mai intensa atragere, pregătire, in­struire și folosire a activului obștesc la îndeplinirea sarcinilor ce le revin, in spiritul Cuvintă­­rii secretarului general al parti­dului la Consfătuirea din noiem­brie 1973 de la C.C. al P.C.R. In continuarea ședinței, biroul a analizat stadiul executării, lu­crărilor agricole din actuala campanie și a stabilit măsuri pentru urgentarea efectuării a­­cestora — terminarea grabnică a însămințării cartofilor, inului­­fiilor, plantelor furajere, desfă­șurarea largă a însămințării po­rumbului, astfel incit această lucrare să se­ poată încheia in primele zile din luna mai, con­tinuarea udării culturilor prin toate sistemele de irigații din județ și folosirea tuturor resur­selor de­­ apă in conformitate cu programul Comandamentului ju­dețean de combatere a efectelor secetei și altele. Biroul Comitetului județean de partid a examinat și adoptat un plan de măsuri cu privire la îm­bunătățirea conducerii și îndru­mării de către organele și orga­nizațiile de partid a activității organizațiilor U.T.C. și de pio­nieri în lumina concluziilor to­varășului Nicolae Ceaușescu la ședința de analiză a activității U.T.C. și U.A.S.C.R. și a Hotă­­rîrii Secretariatului C.C. al P.C.R. din martie a.c. In încheierea ședinței, biroul a soluționat probleme ale acti­vității curente. Turiștii au sosit dar pregătirile pentru primirea lor nu sunt peste tot încheiate Au mai rămas cîteva zile pînă la 1 Mai, ziua în care se consi­deră că începe perioada de vîrf a noului sezon­­ turistic. Pentru a vedea în ce măsură sunt pregătite să-și­ intîmpine oaspeții , unitățile de cazare și de­ alimentație­­ pu­­­b­lic­ă, am efectuat recent un raid-anchetă pe traseele turistice din zona Tîrgu Neamțului, împre­ună cu medicul Nicolae Albina și asistentul principal Ioan Asmaran­­dei de la Centrul sanitaro-antie­­pidemic. Primul popas l-am făcut la ha­nul Agapia unde ne-am intilnit și cu o brigadă a Direcției co­merciale județene. Constatare u­­nanimă , aici s-au făcut intense, pregătiri pentru întâmpinarea oas­peților în condiții mult sporite de confort. Prin amenajările în­treprinse, sala restaurantului și-a dublat capacitatea, ajungând de la 64 de locuri, la 150. Se lu­crează, de asemenea, la amena­jarea unei terase acoperite care­va mai­ adăuga alte 64 de locuri capacității localului. Spațiile de cazare sunt și ele bine întreținute, fiecare cameră, cu numai 2 și 3 paturi, dispunînd, de grup sanitar, calorifer și lenjerie curată și călcată. Magaziile hanului sunt pline de alimente, crama adăpos­tește cinci soiuri de vin în can­tități suficiente pentru întregul an, iar ghețăria amenajată în apropiere conservă peste 20 va­goane de gheață. Un cuptor pen­tru producerea pîinii casei și o gospodărie anexă cu 160 de pui întregesc, eforturile gospodarilor de­ aici care și-au propus ca in acest an să ofere consumatorilor servicii ireproșabile. Tot pe lin­gă han a fost organizată o sfină proprie, cu 300 de oi,, care dispu­ne de personal calificat pentru servirea turiștilor­,cu o serie­ de produse specifice, cum ar fi : caș dulce, miel la proțap, frip­turi de miel, țintită, bulz de brînză cu mămeliguță, lapte, ia­urt, etc. O singură mențiune cri­tică : lucrările de amenajare a terasei încălzite n-au reușit să fie încheiate la termenul stabilit. O impresie plăcută lasă vizita­torului încă de la intrare și mo­telul „Casa arcașului", unitate care dispune de condiții excelen­te pentru cazarea turiștilor și in­tenționează să pună la valoare cât mai multe din cele 150 de re­țete culinare. Se cere însă un sprijin mai susținut din partea organelor de îndrumare ale St.I.C.C., deoarece pregătirea per­sonalului de aici nu se ridică la înălțimea­­ condițiilor materiale create. Intr-un cadru mult mai luminos ca în anii trecuți ne-a întimpinat și restaurantul „Complex“ din centrul orașului Tîrgu Neamț, foarte solicitat de turiști chiar la ora vizitei noastre. Și aici se terminaseră lucrările de zugrăvire a localului, recondiționare a mo­bilierului și de dotare cu tacî­­muri și veselă, tipizată. Din pă­cate, unitatea nu este încă racor­dată la rețeaua de apă a orașu­lui, deși conductele trec la doi pași.­ O atenție deosebită s-a acordat pregătirilor pentru­­ deschiderea noului sezon turistic la Hanu Ancuței­ . Prin redistribuirea mai judicioasă a spațiilor, unitatea dispune acum de 270 de locuri la mese și de 72 de locuri de cazare în camere și­ căsuțe de câte două paturi. Unitatea este aprovizio­nată din belșug cu­ toată gama produselor alimentare necesare, pi­vnița este plină cu vinuri din soiuri pure, iar gospodăria anexă cu . 12 porci oferă în continuare garanția că tochi­­tura moldovenească de solicitată in anii trecuți atît va contribui și în acest an la men­ținerea bunului renume al hanu­lui. Un accent deosebit se va pune aici — după afirmația res­ponsabilului unității, Ilie Zeca — pe diversificarea preparatelor cu­linare și sporirea desfacerilor din producția proprie. O stație de am­plificare, dispunînd de benzi mag­netice pe care sunt imprimate po­vestirile sadoveniene în lectura autorului, introduce pe vizitatori in atmosfera epocii de glorie a hanului, nelipsindu-i însă de confortul prezentului. Cele patru unități vizitate ne-au oferit certitudinea c­ă unitățile co­operației de consum sunt bine pregătite în­­ a­cest an, pentru a face față vizitatorilor, exigențelor dacă bu­nele intenții de început nu vor fi uitate pe parcurs. O impresie Mihai MERTICARU (Continuare ln. pag.­ a II-a) /....J Vizita președintelui Republicii Costa Rica in țara noastră La invitația președintelui Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, luni a sosit in țara noastră, într-o vizită ofi­cială de prietenie, președintele Republicii Costa Rica, Jose Figu­­eres Ferrer. Această vizită se în­scrie în cadrul bunelor relații de prietenie și colaborare statorni­cite între Republica Socialistă România și Costa Rica, relații care cunosc un curs ascendent pe baza respectării principiilor independenței și suveranității na­ționale, egalității în drepturi, ne­amestecului în treburile interne și avantajului reciproc. In istoria legăturilor dintre cele două state, un moment de însem­­­nătate primordială l-a constituit vizita efectuată în Costa Rica de președintele Nicolae Ceaușescu, in septembrie 1973. Dialogul nivel inalt româno-costarican, des­la­fășurat la San Jose, a constituit, prin rezultatele sale rodnice, contribuție de seamă la întărirea­­ raporturilor bilaterale. Tratatul de prietenie și cooperare între Re­publica Socialistă România și Re­publica Costa Rica — document de o deosebită semnificație inter­națională — și celelalte acorduri comune, semnate, în tim­pul vizitei șefului statului român, au deschis noi perspective legă­turilor bilaterale, pe o perioadă mai îndelungată, în diferite do­menii de activitate. Noul dialog la nivel înalt ro­mâno-costarican este menit să dea un nou impuls colaborării dintre cele două țări, în intere­sul reciproc, să contribuie la ca­uza înțelegerii internaționale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la București a președintelui Jose Figueres Ferrer. Pe aeroportul Otopeni, au fost arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Costa Rica, ale căror falduri încadrează portretele celor doi șefi de stat. Pe mari pancarte sunt înscrise urările în limbile spaniolă și română : „Bun sosit în Republica Socialistă România Excelenței Sale, domnul Jose Figueres Ferrer, președintele Republicii Costa Rica", „Trăiască prietenia dintre poporul român și poporul costarican". La ora 15,40, aeronava cu care a călătorit președintele­ Republi­­­cii Costa Rica aterizează. In întîmpînarea distinsului oas­­pete au venit președintele Repu­­blicii Socialiste România, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii: Emil Bodnaraș, Ște­fan Voitec, vicepreședinți ai Con­siliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul a­­facerilor externe. Erau de față alți membri ai guvernului,, con­ducători ai unor instituții centra­le, generali, ziariști. Era prezent­­de asemenea, Constantin Stănes­­cu, ambasadorul României la San Jose. La coborîrea din avion, preșe­dintele Figueres este salutat cu cordialitate de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cei doi șefi de stat își string mîinile, se îmbrățișează cu căldură. Președintele Jose Figueres Ferrer prezintă șeful statului ro­mân persoanele oficiale care i1 însoțesc: dr. Manuel Aguilar (Continuare în pag. a IV-a) In pag. a IV-a Camericane ■ Sesiunea E.C.O.S.O.C. ■ Rezultatele alegerilor din Columbia ■ Scurte știri ■ Peste 15.000 ha — complet pregătite ■ Mai Cu toate forțele la­­ însâmînțatul porumbului Direcția generală avansate — C.A.P. Dulcești, Căciulești, Bahna, Buruenești ș.a. ■ Paralel cu pregătirea terenu­lui, să se facă fertilizarea chimică ■ In zilele următoare, toate semănătorile în brazdă! Temperatura solului, la adîn­­cim­la de încorporare a seminței de porumb, a atins în medie 5 grade Celsius. Pe alocuri este ceva mai ridicată, respectiv 6 grade. Deși momentan nu s-au creat condițiile propice însămin­­țării, important de reținut este faptul că tendința temperaturii este de creștere, astfel că este posibil ca din clipă în clipă să apară necesitatea intrării semă­nătorilor în brazdă. Atenționăm asupra acestui fapt, cu atît mai m­­ult cu cit , din punct de vedere calendaristic, sintem­ în­tr-o oare­care întîrziere. De obicei, semă­natul porumbului începe în ju­rul datei de 20 aprilie și numai apariția valului de frig din ul­tima săptămînă ne-a împiedicat ca de data aceasta să ne înscri­em in jurul aceleiași date. Va trebui însă să fim perfect pre­gătiți, pentru a putea să recu­perăm această restantă, prin depășirea vitezei zilnice plani­ficate. Amintim că, după încheierea primelor două etape de insă­mințări, porumbul se Înscrie cu cea mai mare suprafață, de pes­te 32.000 ha.. Acoperirea optimă­­ a unei astfel de Întinderi de teren, obligă la efectuarea de pregătiri minuțioase, care cu­prind cu precădere realizarea patului germinativ, încorporarea în sol a îngrășămintelor chimice, asigurarea întregii cantități de sămînță necesare. Deși trecerea la lucrarea pro­­priu-zisă de însămințare va a­­vea o zi, după încă un caracter izolat, suprafețele care întru­nesc condițiile necesare de tem­peratură fiind încă reduse, mij­loacele existente trebuie folosite la întreaga capacitate, pentru efectuarea lucrărilor de pregă­tire, respectiv discuiri și gră­­pări. In momentul de față, există o rezervă de teren complet pre­gătită de circa 20.000 ha. întrucit pe 4—5.000 ha dintre acestea urmează să se semene in, se­­mințe-seminceri și alte cîteva (Continuare in pag. a II-a) agricolă recomandă Deși s-au inițiat măsuri concrete care să limiteze e­­fectele negative ale secetei, ritmul in care se aplică a­­cestea la nivelul unor unități agricole, nu este satisfăcător. In multe cooperative, printre care: Botești, Cordun, Costi­șa, Doljești, Horia, Mărgi­neni, Săbăoani, Tg. Neamț, Zănești, nu se realizează rit­mul de udare planificat. Nu s-a asigurat numărul de mî­­nuitori de aripi necesar func­ționării in două schimburi la unele unități ca : Zănești, Tămășeni, Podoleni, Pildești, Horia. Mai sint unele lucrări agri­cole restante, însămînțările programate în epoca­­ la sfe­clă (Hoisești, Horia, Pildești, Girov), floarea soarelui (Dra­­gomirești, Ștefan cel Mare, Girov) și cartofi (Dochia, Drăgănești, Păstrăveni, Petri­­cani, Pildești, Săbăoani, Răz­­boieni.1. Se impune mobilizarea tutu­ror forțelor care să asigure (Continuare în pag. a II-a) Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a­­ ț primit pe președintele parlamentului Republicii Populare Bangladesh Președintele Republicii Socia­liste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a pri­mit, luni după amiază, pe Abdul Malek Akil, președintele Parlamentului Republicii Populare Bangladesh. Oaspetele a fost însoțit de Rahman A. K. Muji­­bur, deputat, A. Faiz, secretar adjunct la Parlament. La întrevedere a participat to­varășul Miron Constantinescu, președintele Marii Adunări Na­ționale. Cu acest prilej, Abdul Malek Akil a transmis președintelui Nicolae Ceaușescu, poporului ro­mân, un salut călduros din par­tea primului ministru al Repu­blicii Populare Bangladesh, Mu­­jibur Rahman, împreună cu do­rința ca relațiile de prietenie dintre cele două țări și popoare să se extindă în continuare. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rugat să se trans­mită primului ministru Mujibur Rahman un­ cordial salut, iar poporului prieten din Republica Populară Bangladesh cele bune urări de prosperitate, mai de succes în dezvoltarea economică și socială independentă a țării sale. In cursul convorbirii, care a avut loc apoi, s-a subliniat­ im­portanța rezolvării problemelor litigioase intre­­ state pe cale pașnică, prin acorduri și tratate, astfel ca fiecare popor să-și poată concentra eforturile in di­recția înaintării pe calea pro­gresului economic și social. Întrevederea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă caldă, priete­nească. Cu prilejul aniversării nașterii lui V. I. Lenin Adunarea festiva din Piatra Neamț­ țeri după-am­iază a avut loc in municipiul Piatra Neamț o adunare festivă prilejuită de împlinirea a 104 ani de la naș­terea lui Vladimir Ilici Lenin, genial gînditor și conducător revoluționar marxist. Aduna­rea, organizată de Comitetul municipal Piatra Neamț al P.C.R., a reunit activiști de partid, de stat și ai organiza­țiilor de masă și obștești, oa­meni ai muncii din întreprin­deri și instituții pietrene, ti­neri muncitori, elevi. Adunarea festivă a fost des­chisă de tovarășul Nicolae Cojocaru, secretar al Comite­tului municipal de partid Piatra Neamț. Despre viața și activitatea lui V. I. Lenin, a genialului teoretician și strateg revoluțio­nar marxist, despre consec­vența și spiritul creator cu care Partidul Comunist Român a aplicat și aplică învățătura marxist-leninistă la condițiile țării noastre, in înfăptuirea noii orînduiri socialiste pe pă­­mîntul României, a vorbit to­varășul Nicolae Acrîșmăriței, secretar al Comitetului jude­țean Neamț al P.C.R. Expunerea a fost urmărită cu deosebit in­teres de cei peste 400 parti­cipanți la adunare. Adunarea de la Piatra Neamț a constituit un cald omagiu adus de oa­menii muncii de pe meleagu­rile nemțene genialului gîndi­tor și conducător marxist care a fost V. I. Lenin. ★ După adunarea festivă, parti­cipanții au vizionat filme des­pre viața și activitatea lui Vladimír Ilici Lenin. DECADA CULTURII­­ „ROMAN 74 r11 Intr-o ambianță festivă, simbătă a debutat în muni­cipiul Roman, în întreprinderi și instituții, cea de a III-a ediție a decadei culturii ro­­mașcane. Manifestare deveni­tă tradițională. Decada cultu­rii „Roman ’74" —­ care pre­zintă prin acțiunile sale­­ în­­tilniri cu personalități ale vieții cultural-știintifice, dez­bateri, expoziții, concursuri cultural-artistice etc) o sinte­ză a vieții economice și so­­cial-culturale a municipiului — se înscrie în anul acesta in cadrul mai larg al mani­festărilor consacrate omagierii celei de a XXX-a aniversări a Eliberării și Congresului al XI-lea. Inaugurarea ediției actuale a avut loc la Casa de cultu­ră, printr-un spectacol cu o­­pereta „Singe vienez" de Johann Strauss, prezentat de Opera de stat din Iași. In aceeași zi,­ la Fabrica de con­fecții, la întreprinderea me­canică și la. Cooperativa „Munca manuală" a fost pre­zentată expunerea „Transfor­mările economice și sociale ale municipiului Roman în cei 30 de ani de la eliberare", iar biblioteca municipală a găzduit o gală de filme docu­mentare „Ani de luptă, ani de aur". Programul celei de a doua zile a decadei a inclus un spectacol oferit de formațiile artistice ale întreprinderii mecanice fruntașilor în pro­ducție (la casa de cultură), o expoziție de publicații vechi intitulată „Idei progresiste în cultura românească"­ (la bi­blioteca municipală), precum și faza municipală a concur­sului „Poeții cîntă patria so­cialistă", rezervat recitatorilor poeziei patriotice. Manifestările decadei au continuat ieri. Astfel, la casa de cultură a avut loc con­cursul cultural-artistic „Cîn­­tăm partidul" al pionierilor,­ care face parte din „Micro­­festivalul primăverii". Tot ieri, biblioteca a inaugurat o expoziție de carte tehnico­­științifică, prilej cu care s-a desfășurat și o reuniune te­matică „Revoluția tehnico­­științifică contemporană și implicațiile ei sociale“. Pentru astăzi, la oră, 13, sunt anunțate aceeași alte două manifestări vernisajul expoziției atractive, retros­pective a pictorului Nicolae Popa, urmat de un simpozion, „Orientări in arta contempo­rană românească", la care vor participa scriitori și critici de artă ieșeni (George Lesne­a, Aurel Leon, Claudiu Paradai­­ser, Maria Hatmanu) și sim­pozionul „Calculul și proiec­tarea sistemelor de construc­ții" (la întreprinderea de ma­teriale pentru construcții) la care participă conf. dr. ing. Valeriu Petcu de la Institu­tul de construcții București. a 4

Next