Ceahlăul, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1895-1931)

1974-04-25 / nr. 1915

[ a­l­ii L IO í­i,­­C­A CENTRAL­­Ă. T­NIVERSITÄ­R­A EîvIINfISCU’ ANUL VII, 1.915 JOI, 25 APRILIE 1974 4 PAGINI — 30 BANI] la Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU sesiunea Comisiei Economice O. N. U. pentru Europa Doamnelor și Domnilor. Stimați oaspeți, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un călduros salut dum­neavoastră, participanților la cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Economice ONU pentru E­­uropa, care de 7 zile își desfășoară lucrările in Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc în împrejurări cînd popoarele euro­pene, ca de altfel toate națiunile lumii, sunt confruntate cu proble­me deosebit de grave determi­nate de perpetuarea unor re­lații inechitabile între state, a u­­nor forme și practici colonialiste și neocolonialiste, de prelungirea crizei monetare și accentuate in ultima vreme de criza energiei, de dificultățile asigurării materi­ilor prime, de alte aspecte ale vieții economice. In aceste împre­jurări Sesiunea Comisiei Econo­mice ONU, pe agenda căreia sunt înscrise cooperarea în sfera pro­ducției și schimburile de bunuri materiale, colaborarea în dome­niul științei și tehnologiei, este chemată să contribuie la enun­țarea unor soluții în vederea u­­nirii eforturilor țărilor europene pentru rezolvarea, cu forțe co­mune, a problemelor economice de importanță majoră ale conti­nentului, ale întregii omeniri. Fără îndoială, încă este nece­sar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea economică și tehnico-științifică, schimbul de va­lori materiale, de bunuri spiritu­ale, de informații și de experien­ță reprezintă în lumea modernă o necesitate obiectivă a evoluției fiecărei țări în pas cu cuceriri­le progresului universal și, in a­­celași timp, o condiție a mersului înainte al întregii umanități. A­­nalizind realitatea în această lu­mină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat o amploare tot mai ma­re colaborarea economică, tehnico­­știintifică și culturală între statele de pe continentul european. Viața demonstrează însă că mai există mari rezerve nefolosite in acest domeniu, că mai persistă anacro­nisme care frînează desfășurarea plenară a colaborării. Statele e­­uropene dispun, după părerea noastră, de largi posibilități pen­tru a intensifica cooperarea pe tărîmul asigurării, folosirii și gos­podăririi raționale a materiilor prime, al surselor de energie, al producției industriale, al amelio­rării mediului ambiant, al perfec­ționării mijloacelor de comunica­ții și telecomunicații, precum și in alte domenii economice. Un rol stimulator deosebit de im­portant ar avea in acest sens așezarea raporturilor dintre na­țiuni pe principii noi de egalitate și democratice. Tocmai in această direcție apreciem că Comisia E­­conomică ONU pentru Europa poate aduce o contribuție deo­sebit de prețioasă, militînd mai activ pentru instaurarea in între­gul ansamblu al relațiilor inter­­europene a principiilor egalității și echității, pentru înlăturarea oricăror discriminări ce mai im­pietează schimburile internaționa­le. înlăturarea măsurilor discrimi­natorii, a taxelor și suprataxelor constituie o cerință obiectivă pen­tru realizarea unei largi coope­rări economice între țările euro­pene. De asemenea, este nece­sar ca țările continentului nostru să acționeze mai unitar pentru realizarea unui nou sistem mone­tar care să asigure un raport e­­chitabil intre monezile naționale. Progresul material, social cultural al statelor de pe conti­­i­nentul nostru cere să se acțione­ze cu toată fermitatea și consec­vența împotriva împărțirii Euro­pei în blocuri economice închise, pentru relații nestingherite între toate statele continentului nostru. In soluționarea problemelor com­plexe ale relațiilor economice, ță­rile europene trebuie să acțione­ze nu de pe poziții de concuren­ță, ci in mod unitar, pornind de la necesitatea participării active la făurirea unei noi ordini econo­mice internaționale, bazată pe e­­galitate și echitate, pe crearea unor raporturi juste între prețu­rile materiilor prime și ale pro­duselor industriale. La stabilirea unor prețuri echitabile, după pă­rerea noastră, trebuie să se por­nească de la legități și principii obiective care să permită comen­­surarea justă a valorii diferitelor produse, înlăturarea acțiunilor speculative sau de conjunctură, ce generează, în ultimă instanță, dereglarea relațiilor economice, accentuează starea de înapoiere a țărilor în curs de dezvoltare, creează condițiuni tot mai grave pe plan internațional. Procedând astfel, Comisia Economică ONU pentru Europa va deveni un or­ganism de promovare a noilor raporturi economice, va determi­na progrese însemnate în făuri­rea unor relații cu adevărat noi intre statele continentului nostru, în crearea unui climat de încre­dere și apropiere intre popoare, în întărirea destinderii și coo­perării in Europa. De altfel, des­fășurarea lucrărilor Conferinței pentru securitate europeană, a­­propiata încheiere a fazei a doua și posibilitatea ținerii în vara a­­cestui an a fazei a treia la nivel înalt, evidențiază cu putere ro­lul important pe care îl au schim­burile economice, relațiile econo­mice în înfăptuirea unei adevă­rate securități pe continentul nos­tru. Progresul economic și social contemporan impune in mod tot mai acut schimbul rapid al nou­tăților științifice, precum și uni­rea eforturilor specialiștilor din diferite țări în vederea rezolvării cu mijloace comune a unor pro­bleme complexe ale cercetării moderne. Militînd pentru accesul tuturor națiunilor la cuceririle științei moderne, Comisia Eco­nomică ONU pentru Europa poate contribui la ridicarea gradului de civilizație al fiecărui popor euro­pean, precum și la creșterea con­tribuției fiecărei țări la îmbogă­țirea patrimoniului științific al u­­manității. Considerăm că este de datoria (Continuare in pag. a III-a) Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice ONU pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineața, prin participarea președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Prezența șefului statului ro­mân la această importantă reuniune internațională rele­vă, încă o dată, cu­ pregnan­ță, interesul viu pe care țara noastră il manifestă fată de activitatea acestui organism al ONU, față de rolul­ său în­semnat în promovarea spiri­tului de cooperare între țările membre ale Comisiei, între toate statele lumii, pe baze e­­gale, durabile și reciproc a­­vantajoase, in procesul de e­­dificare a unor raporturi noi de pace, securitate și colabo­rare fructuoasă între națiuni. Ea ilustrează, in același timp, în chip marcant, hotărirea Ro­mâniei socialiste de a-și a­duce și în viitor o contribuție activă la diviziunea interna­țională a m­uncii, la amplifica­rea schimbului de valori ma­­­­teriale și spirituale, la trans­formarea Europei într-o zonă de largă și rodnică conlucrare, în care relațiile dintre state, indiferent de orinduirea lor social-politică, de mărimea sau nivelul de dezvoltare, să fie așezate constant și temeinic pe principiile deplinei ega­lități în drepturi, respectului independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, nerecurgerii la forță sau la amenințarea cu forța, asigurării dreptului fiecărui po­por de a-și organiză viața conform năzuințelor și aspira­țiilor proprii. Sesiunea de la București — cea dl­ntii organizată în afara sediului Comisiei —■ reprezin­tă, prin nivelul participării ș i ínserbnátatea problemelor abordate, un ev­enim­ent cu profunde semnificații în pla­nul colaborării economice eu­ropene, al vieții internaționa­le actuale. Este ora 10.00. Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, este salutat cu caldă cordiali­tate, la sosirea sa, de Milo­­slav Hruza, președintele­­ Co­misiei Economice ONU pentru Europa­, Jens Boyensen, vice­președinte al Comisiei, A. C. Kirca, președintele Comitetu­lui sesional al Comisiei, Erno Hars, vicepreședinte al Co­mitetului sesional al Comisiei, Janez Stanovnik, secretar exe­cutiv al Comisiei, Alexander Alexandrov, secretar execu­tiv adjunct al Comisiei, Va­(Continuare In pag. a III-a) BĂTĂLIA RECOLTELOR ÎNSEAMNĂ BĂTĂLIA PENTRU APĂ SĂ folosim mai bine toate condițiile existente pentru ca la sfîrșitul acestei săptămîni Prima udare sa se încheie pe întreaga suprafața planificata Precipitațiile căzute in­ ultima săptămînă, care au atins 31,2­1 pe m.p. în zona Roman, au adus o îmbunătățire simțitoare a regimu­lui hidric. Umiditatea crescută din stratul superficial, cuprins intre 1—10 cm, a determinat activarea vegetației, în special, la păioase Consecințele favorabile se extind și asupra execuției lucrărilor de pregătire a terenului, acțiune care sunt angrenate în aceste zi­le le toate forțele mecanice din do­tarea unităților. Cu toate acestea, deficitul de apă din sol este încă deosebit de mare. Conform ultimelor date, lip­sa de apă din sol se cifrează la 179­1 pe m.p față de norma me­die­ multianuală de plus 266­1 pe m.p., ceea­ ce impune ca impe­rioasă continuarea în ritm susți­nut a irigațiilor, indiferent de cantitatea­ de precipitații căzute înțelegînd acest deziderat, in multe unități se depun eforturi deosebite pentru irigarea unor su­prafețe cit mai mari, folosindu-se toate sursele de apă existente. La Icușești, de pildă, prin amenaja­rea unui baraj pe pîrîul „Tabă­ra“ se vor iriga în­­ plus 110 ha. La Roznov, prin folosirea unor surse locale, alte 70 ha. Aceleași acțiuni s-au soldat cu rezultate notabile și la Văleni, Roman, Bir­­găoani etc. Mobilizați de coman­damentele comunale, un mare nu­măr de locuitori, elevi, salariați din comunele județului participă la udarea pomilor din livezile proprietate obștească sau perso­nală. Ca urmare, până la această oră, au fost udați pomii de pe suprafața de peste 60 ha livadă a­părtinind CAP Bălțătești, Petri­­carii, Răucești, precum și 83.000 pomi proprietate personală din care la Borca 12.200, Farcașa 4.800, Țibucani 4.000 etc. Cu toate acestea, rezultatele pe­ județ nu sunt încă satisfăcătoare. Ultima situație operativă mențio­nează că, în unitățile agricole cooperatiste, prima udare s-a e­­fectuat pe abia 60 la­ sută din suprafață, în IAS 78 la sută, iar la­ Stațiunea experimentală Se­­cueni, această lucrare a­­ fost e­­xecutată pe 91 la sută din su­prafață. Sporadic, in unele uni­tăți s-a început a doua udare la legume și trifoliene pe suprafețe ce totalizează circa 400 ha. In unele cooperative agricole de producție, sub motivul că pre­cipitațiile căzute sunt suficiente, s-au sistat pentru cîtăva vreme u­­dlarile. Astfel de situații s-au în­registrat la Moldoveni, Burue­­nești, Bălănești ș a. In alte unități cum ar fi­: De­(Continuare în pag. a III-a) Vizita președintelui Republicii Costa Rica în țara noastră •• Președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, îm­preună cu tovarășul Emil Bodna­­raș,­ vicepreședinte al Consiliu­­lui­i de­ Stat, a plecat miercuri în­­tr-o călătorie în județele Dolj și Argeș. La vizită participă, de aseme­nea, persoanele oficiale costari­­cane care îl însoțesc pe distin­sul oaspete. Pe aeroportul municipiului Cra­iova, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Costa Rica, șeful statului costarican a fost întîmpinat de Gheorghe Pe­­trescu, președintele­­ Comitetului Executiv al Consiliului popular județean Dolj, de membri ai Comitetelor executive județean Dolj și municipal Craiova, de conducători de întreprinderi și instituții. Primul obiectiv al călătoriei il constituie cunoscuta întreprinde­re „Electroputere" ale cărei pro­duse sunt exportate­­ și pe con­tinentul sud-american. La sosirea în unitate, distinsul oaspete este întîmpinat de Ion Constantines­­cu, adjunct al ministrului indus­triei construcțiilor de mașini­.­Astăzi, in simil orei 14.45, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Aeroportul Oto­­peni, ceremonia plecă­rii președintelui Repu­blicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, care, la invitația președin­telui Republicii Socia­liste România, Nicolae­­ Ceaușescu, a întreprins vizită oficială de prietenie în țara noas­tră, nelte și electrotehnicii, precum și de inginerul Liviu Tănăsescu, directorul întreprinderii. Sunt­ vi­zitate fabricile de locomotive, de motoare electrice și de aparataj. Oaspetele se informează asupra calității și parametrilor tehnico­­economici și funcționari ai pro­duselor, se întreține cordial cu muncitori, ingineri și tehnicieni, care își exprimă sentimentele de satisfacție față de bunele relații statornicite între România și Costa Rica, bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe președintele Jose Figueres Ferrer. La încheierea vizitei, oaspete­le felicită călduros colectivul u­­nității pentru succesele obținute, semnînd în cartea de onoare a întreprinderii. La despărțire, pre­ședintelui Figueres îi este înmî­­nată, in semn de înaltă cinstire,­­macheta unei locomotive elec­trice de 5 100 kilowați, unul din­tre produsele de bază c­e poartă inscripția „Electroputere“-Craiova. Coloana oficială de mașini tra­versează apoi orașul, îndreptîn­­du-se spre Complexul de sere Ișalnița. Președintele Republicii Costa Rica este întîmpinat aici de Ion Ceaușescu, adjunct al mi­nistrului agriculturii, industriei a­­limentare și apelor, de membri ai colectivului de conducere al întreprinderii. Adjunctul minis­trului prezintă cîteva date pri­vind extinderea culturilor în se­re în tara noastră, preocupările specialiștilor români pentru creș­terea producției și obținerea u­­nor produse de înaltă calitate. La invitația gazdelor, oaspeții vizitează hala de sortare și am­balare, sectoare în care activita­tea se caracterizează printr-un grad ridicat de mecanizare, pre­cum și o parte din cele 32 ferme ale întreprinderii. La amiază, președintele Comi­tetului executiv al Consi­liului popular județean Dolj oferit un dejun oficial în onoarea a președintelui Republicii Costa Rica. In timpul dejunului, Gheor­­ghe Petrescu și Jose Figueres Ferrer au rostit toasturi. In cursul după-amiezii, preșe­dintele Jose Figueres Ferrer a vizitat barajul și hidrocentrala de pe Argeș. Seara, președintele Republicii Costa Rica și persoanele care-l însoțesc s-au înapoiat în Capitală.. întrecerea socialistă in cinstea zilei de 1 Mai Grupul de șantiere pentru construcții forestiere Piatra Neamț Cu planul de producție pe patru luni îndeplinit Hotărtți să intîmpine ziua de 1 Mai, ziua oamenilor muncii din întreaga lume, cu noi și însemnate realizări, colectivul de salariați din cadrul Grupului de șantiere pentru construcții fo­restiere Piatra Neamț a îndeplinit planul valoric la construcții­­montaj pe patru luni cu șase zile mai devreme. Prin avansul cîștigat pină la sfîrșitul lunii aprilie se va asigura o depășire cu peste patru milioane lei. Prin folosirea utilajelor din dotare la întreaga lor capacitate, mai buna organizare a producției și a muncii, beneficiarilor li s-au predat, peste prevederi, 10 km de drumuri forestiere, cu două luni in devans față de termen. De asemenea, se poate consemna că oamenii muncii din acest sector de activitate, au înregistrat numai in trimestrul I economii la prețul de cost In valoare de cinci sute mii lei, mai mult cu două sute de mii față de angajamentul perioadei. întreprinderea „Comuna din Paris“ 65 de tone de produse peste plan Climatul de efervescență creatoare in care victoriile în competiția cu timpul sînt tot mai consistente este in măsu­ră să ilustreze­ modul în care colectivul de la întreprinde­rea de cartoane și h­îrtie „Co­muna din Paris", din munici­piul Piatra Neamț, întîmpină ziua frăției muncitorilor de pretutindeni. Cinstind ! Mai sub semnul anului jubiliar, bogata agendă a succeselor, în care au fost consemnate încă din prima zi a anului fapte de muncă prestigioase, a de­­venit din zi in zi tot mai bo­gată. Semnificativ în acest sens este faptul că întreprin­derea și-a îndeplinit cu zile mai devreme planul cinci pe patru luni, ceea ce înseamnă că bilanțul colectivului de aici va consemna, pină la sfîrșitul acestei luni, o depășire a pla­nului de producție aferent pe­rioadei parcurse de peste 65 tone de cartoane și hîrtie. Petre Ha­i­­ulecist Irunta­­­de la întreprinderea de te­­i Roman — unul dintre cei care dau viață­­ inițiativelor despre care vă relatăm In pagina „Cu tinerii, despre munca și viața lor”. i PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ______________________________________________ Ministrul afacerilor externe, al cooperării și planului al Republicii Burundi Președintele Republicii Socia­liste România, tovarășul­ Nicolae Ceaușescu, a primit la 24 aprilie pe ministrul afacerilor externe, al cooperării și planului al Re­publicii Burundi, Artemon Sim­ba­­naniye, care face o vizită în ța­ra noastră. Oaspetele a fost însoțit de Fe­lix Magenge, directorul general al afacerilor politice și adminis­trative din Ministerul Afacerilor Externe, al Cooperării și Planu­lui. La întrevedere a participat George Macovescu, ministrul a­­facerilor externe. Cu acest prilej, oaspetele a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un călduros mesaj de salut și prietenie din partea pre­ședintelui Republicii Burundi, general Michel Micombero, îm­preună cu urări de sănătate și fericire personală, de prosperita­(Continuare in pag. a III-a) Delegația Uniunii Socialiste Arabe Miercuri după-amiază, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Repu­blicii Socialiste România, a pri­mit delegația Uniunii Socialiste Arabe, condusă de Youssef Ka­mel Abdel Aziz, membru al Se­cretariatului C. C. al U.S.A., pre­ședintele Comisiei d­e disciplină care face o vizită în țara noas­tră. Din delegație fac parte Ka­m­al El Chazli și Ani Dorda, mem­bri ai C.C. al U.S.A., și Mustafa Zazouze, consilier juridic. La primire au luat parte tova­rășii Mihai Dalea, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., președintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Ștefan Andrei, se­cretar al C. C. al P.C.R., Nicolae Gum­ă, membru al C. C. al P.C.R., președintele Colegiului Central de Partid, Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. de Exprimînd deosebita satisfacție a fi primiți de conducătorul României, șeful­ delegației Uniu­nii Socialiste Arabe a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu, în calitatea sa de conducător ales al poporului român, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, cele mai sincere și prietenești salutări din partea președintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar Sadat, președinte al Uniunii Socialiste Arabe. De asemenea, Youssef Kamel Abdel Aziz a transmis to­varășului Nicolae Ceaușescu, întregului­­ popor român salutul călduros al între­gii conduceri a Uniunii Socia­liste Arabe, al primului secre­tar al acesteia, Mohamed Hafez Ghanem. Mulțumind cu căldură pentru salutul primit din partea priete­nului său, președintele Anwar Sadat, președintele Nicolae Ceaușescu a rugat pe șeful dele­gației ca, la înapoierea în țară, să-i transmită un salut cordial și cele mai bune urări. Totodată, secretarul general al P.C.R. a adresat Uniunii Socialis­te Arabe, primului secretar al acesteia, întregii conduceri a USA cele mai bune urări de succes în întreaga activitate de organizare și conducere a po­porului egiptean pe calea nouă. Tovarășul Nicolae Ceaușescu (Continuare in pag a III-a) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET privind programul de lucru in zilele de 1 și 2 mai 1974 și stabilirea ca nelucrătoare a zilei de 4 mai 1974 Ținînd seama de dorința exprimată de numeroase colec­tive de oameni ai muncii din unitățile socialiste de a lucra in zilele de 1 și 2 mai, in scopul asigurării ritmului neîntrerupt al activității economice, și de a avea ca zi nelucrătoare sîmbătă 4 mai, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decre­tează : ARI. 1. — Zilele de 1 și 2 mai 1974 sunt zile lucrătoare, potrivit programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate. ART. 2. — Ziua de 4 mai 1974 se declară zi nelucrătoare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică unităților productive in care se desfășoară proces continuu de muncă, precum și unităților agricole de stat și cooperatiste. ART. 3. — Ministerele, celelalte organe centrale, comite­tele executive ale consiliilor populare vor stabili programe speciale pentru unitățile comerciale, de transporturi publice și alte asemenea unități, care să asigure servirea populației în ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Republicii Socialiste România

Next