Cinema, 1963 (Anul 1, nr. 1-12)
1963-01-01 / nr. 1
LUNARĂDE CULTURĂ CINEMATOGRAFICĂ 1. Mihnea Gheorghiu: O artă nouă, populară; Victor Iliu: Planurile noastre; 2. Valerian Sava: Buftea la ora montajului; 4. Liviu Ciulei: Un film despre om, un film despre conştiinţă; 6. Al. Racoviceanu: Retrospectiva filmului Tudor; 8. Eugen Simion: Omul de lîngă tine; 10. Iulian Mihu; Povestea anilor înflăcăraţi; 12. Pedro pleacă în Sierra — Tinerii; 13. Antoaneta Tănăsescu; Documentare româneşti; 14. Atanasie Toma: V-o prezentăm pe Silvia Popovici; I . Lupeni, povestit de scenaristul N. Ţie; 18. Dorian Costin; Argument pentru comedia cinematografică; 22. Cineclub; 23. Ov. S. Crohmălniceanu: Andrei Tarkovski; 25. Ion Popescu- Gopo: însemnările unui membru al juriului de la Leipzig; 26. Filmul pe glob; 31. Ana Maria Naru: Nașterea cinematografului; 32. Marius Teodorescu: 50 de ani de la realizarea primului film romînesc. O artă nouă, populară Mihnea Gheorghiu Preşedintele Consiliului Cinematografiei Sinteză de înaltă tehnicitate, filmul artistic este o operă lucidă, o artă eficace în al cărei specific intră faptul miraculos că reuneşte, combină şi distilează în structura ei: poezia, proza şi teatrul, muzica, dansul, artele plastice şi arhitectura, optica şi acustica, chimia şi electromagnetica. în acelaşi timp, forţa enormă de răspîndire şi impresionare a limbajului cinematografic situează filmul în fruntea marilor forme de expresie colectivă, ca o artă universală. E o artă fără muză, pentru că este arta secolului nostru care s-a dispensat de mituri. Are în schimb două particularităţi impuse de ritmul istoriei acestui secol: e o artă de mare mobilitate şi de mare responsabilitate. Şi e o artă populară prin excelenţă: arta cu cel mai vast auditoriu. După o scurtă şi glorioasă istorie, independentă dar nu indiferentă de a celorlalte arte, filmul bun răspunde astăzi, în esenţa şi în realităţile lui adînci, cerinţelor estetice (Continuare In pag. 20) " . Planurile noastre Victor Iliu Ca orice operă artistică, un film bun te obligă, după ce l-ai văzut, la meditaţii, te urmăreşte stăruitor cu imaginile lui, cu amintirea personajelor, cu chipurile, gesturile, cuvintele, privirile şi tăcerile lor. Un film bun, în care regizorul a reuşit să interpreteze în mod artistic şi original realitatea şi care te pune faţă în faţă cu marile probleme şi preocupări ale vieţii contemporane, este în acelaşi timp şi un obiect de artă, plin de idei, de sentimente, de poezie, de viaţă şi de frumuseţe. Prin asta el iese din categoria filmelor de serie, tradiţionale, învechite şi meşteşugăreşti care mai ocupă un loc destul de mare, din păcate, pe ecrane. Un film bun te ajută să vezi şi să asculţi în mod nou ceea ce se petrece în jurul tău, să vezi şi să asculţi într-un mod nou chiar şi ceea ce este vechi în tine şi în jurul tău dar care încă n-a murit, te ajută să explorezi lumea şi chiar s-o modifici. Dar în dialogul nostru cu opera de artă, în sala de cinematograf, nu toţi ajungem la una şi aceeaşi eteana /V-U |. rorRGU-MURES (Continuare In pag. 30)