Cinema, 1972 (Anul 10, nr. 1-12)

1972-01-01 / nr. 1

Cum se alcătuieşte planul unei cinematografii, planul pe un an, planul pe doi ani şi — fireşte — planul pe mai mulţi ani, pentru că o cinematografie, se ştie, nu poate prospera trăind de azi pe mime sau de la un anotimp la altul, încropind, improvizînd? De la ce se porneşte? Tot ce e suflare, suflare conştientă, în cinematografia noastră, este de acord, cel puţin teoretic, asupra răspunsului. Pornim de la REALITATE. Realitatea este unica muză a cineastului angajat. Ea este inspira­toarea. Ea e beneficiarul. O arătăm aşa cum este, pentru ca s-o facem mai bună. Luptăm s-o transformăm, pentru că,transformînd-o pe ea, ne trans­formăm pe noi înşine, devenim mai buni, mai buni prin luciditate, nu prin neştiinţă. Realitatea unei cinematografii — ca a oricărei alte arte —nu sînt numai întîmplările vieţii, culese la rubrica de fapte diverse, numai evenimentele trecute în calendare, numai tablouri sinoptice, numai listele tematice, care încearcă (şi foarte bine fac), încearcă să ţină inspiraţia artistului şi preocupările lui într-un echilibru general. Realitatea unei cinematografii nu sunt numai temele, ci şi oamenii care fac să trăiască acestei teme. Realitatea unei cinematografii sunt cineaştii. Tot ce e viu, tot ce e fior pe ecran există doar prin ei, prin conştiinţa lor, prin sensibilitatea lor, prin meşteşugul lor, prin talentul lor şi, eventual, prin geniul lor, în afara profesionalismului (iată un cuvînt folosit zic unii, prea des, dar noi credem că nu-i aşa, noi credem că profesionalismul trebuie să devină pentru noi o obsesie, o obsesie necesară),în afara profesionalismului, în afara conştiinţei lor civice, în afara talentului lor, planurile unei cinematografii nu sînt decît hîrtii şi vorbe, vocale şi consoane, c­ire şi devizuri. Atît. Pornind de la această convingere, pornind de la o acţiune reală care se petrece azi în cinematografie (alcătuirea unui dosar cu «ideile» regizorilor, dublat de planul discutării «de la om la om» cu fiecare regizor,numărul 1 al revistei noastre din 1972 începe cu o largă anchetă, care se­ adresează cineaştilor noştri, celor unşi, dar şi acelor posibili cineaşti care bat la porţi, care aşteaptă,imaginează, speră, sunt gata să sfarme munţii în pumni. Tuturor acestor breslaşi-aurori profesio­nişti ai camerei şi, să sperăm, şi vrăjitori ai ei, le adresăm azi această întrebare: ce idei propuneţi cinematografiei noastre ? în mod firesc începem cu regizorii, pentru că regizorul este prin­cipalul inculpat al oricărui film. Vom continua să punem această întrebare tuturor celorlalte categorii de creatori fără de care filmul, artă colectivă, nu poate exista. Vom întreba pe scenarişti: «Ce idei propuneţi cinematografiei noastre?» pentru că ştim sigur, aceasta nu e o presimţire sau o bă­nuială, scriitorii noştri, scenariştii noştri, posibilii noştri dialoghişti, sînt capabili să scornească sau să descopere subiecte excelente. Cîteva din ele le-am auzit pe coridoare. Pentru ce aceste interesante poveşti să rămînă încredinţate numai pereţilor? Vom întreba actorii: «ce idei propuneţi cinematografiei noastre?», pentru că avem foarte mulţi actori, unii din ei, am mai spus-o, de talie internaţională, mulţi actori care pot fi muze şi prin ideile lor şi prin personalitatea lor artistică. Istoria teatrului, istoria filmului sunt în acest sens pline de argumente. «Un film scris pentru cutare actor sau pentru cutare actriţă» nu este un deziderat inaccesibil şi,chiar dacă ar fi, se ştie că marii realişti au fost întotdeauna cei care au realizat utopiile. Vom întreba: «ce idei propuneţi cinematografiei noastre?» pe operatori, pe documentarişti (dintre cineaşti, ei calcă cel mai apăsat pe pămîntul realităţilor noastre), îi vom întreba pe animatori (ani­matori, de la animaţie, foarte frumos substantiv, un substantiv de bun augur într-o epocă în care desenul animat nu mai e o afacere cu răţoi şi un mod de a spune: noapte bună,copii! Foarte bine spus ani­matori), îi vom întreba pe scenografi şi pe monteuri, pe inginerii de sunet şi pe producători, pe compozitori şi pe critici şi,dacă se poate, dacă ni se permite, chiar şi pe directori. Vom lansa această întrebare dincolo de zidurile cetăţii filmului, pentru că visătorii, marii visători ai cinematografiei româneşti sunt acolo, mai ales acolo. Vom întreba: «ce idei propuneţi cinematografiei noastre?» pe spectatori, pentru că ei, spectatorii, sunt coautorii filmelor noastre, suporterii noştri, judecătorii noştri, ţelul filmelor noastre, pentru că publicul nu este — nu poate fi — doar consumatorul. Pentru cinema­tografia noastră el este raţiunea de a fi. Ştim de pe acum că multe dintre răspunsuri nu vor fi întrutotul concludente. Ştim bine că există şi avocaţi care nu se pricep să-şi pledeze cauzele proprii; ştim că nu toate propunerile vor fi inedite. Ştim că sînt idei care nu stîrnesc aplauze la ridicarea cortinei. Ştim că producătorul poate să zică «banal», acolo unde autorul gîndeşte «senzaţional». Şi viceversa. Deschizînd această anchetă nu sperăm să întocmim dosarul com­plet al viitoarelor noastre capodopere. într-un sens, dorinţa noastră este mai ambiţioasă decît capodopera pentru că dorim să aducem, să readucem, să subliniem, să exaltăm o idee, care nu e nouă, dar a fost atît de des uitată,încît unora dintre noi le apare acum aproape năstruşnică, ideea că o cinematografie nu poate exista în afara cineaştilor ei. Statura unei cinematografii este statura cineaştilor ei. Umbra unei cinematografii este umbra acelora care-i fac filmele. De ei depinde, în primul rînd depinde de dumneavoastră, stimaţi regizori, de aceea dumneavoastră sînteţi primii cărora le adresăm întrebarea: «Ce idei propuneţi cinematografiei noastre?» Ecaterina OPROIU în acest număr, răspund: Eli­­sabeta BOSTAN, Alecu CROITORU, Radu GABREA, Jean GEORGESCU, Lucian PINTILIE, Ion Popescu GO­­PO, Francisc MUNTEANU, Mircea MUREȘAN, Malvina URSIANU, Gheorghe VITANIDIS. • în numărul viitor, vor răspunde: Andrei BLAIER, Lucian • BRATU, Virgil CALOTESCU, Liviu CIULEI, Şerban CREANGĂ, Cezar • GRIGORIU, Manole MARCUS, Aurel MIHELES, Iulian MIHU, Mircea • MOLDOVAN, Gheorghe NAGHI, Sergiu NICOLAESCU, Dan PIȚA, • Geo SAIZESCU Mircea SĂUCAN, Savel STIOPUL, Mircea VEROIU, • Gheorghe TURCU, Timotei URSU.

Next